‘Ua rave matou i tei titauhia mai ia rave’
FAATIAHIA E GEORGE COUCH
I muri aˈe i to mâua pororaa i tera e tera fare i te hoê poipoi, ua tuu maira to ˈu hoa e piti sandwich i rapae. Ia oti mâua i te amuamu, ua rave mai au i te hoê avaava e puhipuhi. “Mea maoro anei oe i roto i te parau mau?” ta ˈna ïa i ani mai. Pahono atura vau e: “Anapo ra, a tahi ra vau a haere mai ai i te putuputuraa.”
UA FANAUHIA vau i te 3 no Mati 1917, i roto i te hoê fare faaapu fatata e 50 kilometera i te atea i te pae hitia o te râ o Pittsburgh, i Pennsylvanie, i te mau Hau amui no Marite, i pihai iho i te oire iti no Avonmore. I ǒ to to ˈu mau metua faaamuraa i to ˈu na taeae e maha, te hoê tuahine, e ia ˈu.
Aita matou i haamataro-rahi-hia i te haapaoraa. I te hoê tau, e peu matauhia e to ˈu mau metua i te haere i te fare pure, ua faaea râ raua i te haere a tamariirii noa ˈi matou. Te tiaturi ra râ matou i te Poiete, e te pee ra matou i te mau faaueraa tumu e vai ra i roto i te Bibilia i roto i to matou oraraa utuafare.
Te faaineineraa maitai roa ˈˈe ta ˈu i noaa mai i to ˈu mau metua ra, no nia ïa i te amoraa i te mau hopoia—nafea ia farii e ia rave maite atu. Te reira mau â te oraraa i roto i te hoê fare faaapu. E ere râ to matou oraraa i te rave-noa-raa i te ohipa. Te fanaˈo atoa ra matou i te faaanaanataeraa maitai mai te basketball e te baseball, te haereraa na nia i te puaahorofenua e te ǎuraa. Mea navai ore te moni i taua tau ra, mea au roa râ te oraraa i roto i te fare faaapu. Ua haere matou i te haapiiraa i te hoê fare haapiiraa tuatahi hoê noa piha e i muri iho, i te oire no te haapiiraa tuarua.
I te hoê ahiahi, te ori haere noa ra vau na te oire e te hoê hoa. Ua haere mai nei te hoê potii haviti i rapaeau i to ˈna fare e aroha i to ˈu hoa. Ua faaite atu oia ia Fern Prugh o vai au. Mea au roa, te faaea ra oia i roto i te anairaa fare te reira atoa te fare haapiiraa tuarua. Mea pinepine, ia na mua ˈtu vau i to ˈna fare, tei rapaeau o Fern te rave ra i te ohipa tamâraa fare. Papu maitai, e potii itoito mau oia i te rave i ta ˈna ohipa, o tei haaputapû ïa ia ˈu. Ua faatupu mâua i te auhoaraa e te here te tahi i te tahi e ua faaipoipo ihora mâua i te avaˈe Eperera 1936.
Te iteraa i te parau mau o te Bibilia
Na mua ˈˈe a fanauhia ˈi au, te vai ra te hoê vahine paari e hamani-ino-hia ra e te feia no te oire no ta ˈna haapaoraa. E haere noa to ˈu mama ia ˈna ra i te Mahana maa ia haere oia i te oire no te hoo mai i te tauihaa. E tamâ Mama i to ˈna fare e e tauturu oia ia ˈna no te hoo mai i ta ˈna mau mea, ua na reira oia e tae roa ˈtu i te mahana a pohe ai te vahine ra. Te tiaturi nei au e ua haamaitai Iehova ia Mama no to ˈna maitai i nia i taua vahine ra, e Haapii Bibilia hoi oia, mai tei parauhia te mau Ite no Iehova i taua tau ra.
Aita i maoro i muri aˈe, ua pohe taue atura te tamahine apî a to ˈu tati. Aita te ekalesia i tamǎrû rahi i to ˈu tati, area râ te hoê vahine tapiri e Haapii Bibilia oia, oia ïa. Ua faataa te Haapii Bibilia ia ˈna eaha te tupu ia pohe te hoê taata. (Ioba 14:13-15; Koheleta 9:5, 10) E tamǎrûraa rahi mau te reira. I muri iho, ua paraparau atura to ˈu tati ia Mama no nia i te tiaturiraa no te tia-faahou-raa. Ua faatupu te reira i te anaanatae o Mama, no te mea ua pohe to ˈna mau metua a tamarii noa ˈi oia e te haapeapea ra oia i te ite eaha te tupu ia pohe te hoê taata. Ua haapapu mai teie tupuraa i te faufaaraa e faaohipa i te mau taime maitai atoa no te poro ma te faanaho-ore-hia.
I te mau matahiti 1930 ra, ua haamata aˈera Mama i te faaroo i te Sabati poipoi i te mau haaparareraa radio a Joseph F. Rutherford, te peretiteni a te Watch Tower Bible and Tract Society no taua tau ra. I roto i taua mau matahiti ra, ua haamata atoa te mau Ite no Iehova i te ohipa pororaa i tera e tera fare i te vahi e faaeahia ra e matou. E faanaho ratou i te hoê matini faataˈi pehe i roto i te aua i raro aˈe i te hoê tumu raau mǎrûmǎrû e e faataˈi ratou i te mau aˈoraa a Taeae Rutherford. Ua atuatu taua mau pehe ra e te mau vea ra Te Pare Tiairaa e Te Tau Auro (A ara mai na! i teie nei) i te anaanatae o Mama.
Tau matahiti i muri aˈe, i 1938, ua faataehia te hoê rata na te feia i tamatahitihia i Te Pare Tiairaa e titau ra ia ratou i te hoê putuputuraa taa ê i roto i te hoê fare faaearaa fatata e 25 kilometera i te atea. Te hinaaro ra Mama e haere, no reira apee atura Fern, o vau e e piti o to ˈu mau taeae ia ˈna. Ua vauvau o John Booth e o Charles Hessler, mau tiaau ratere a te mau Ite no Iehova, i te mau oreroraa parau i mua fatata i te hoê tatini taata. I muri aˈe, ua haamata aˈera ratou i te faanaho i te hoê pǔpǔ no te haere e poro ia poipoi aˈe. Aita hoê aˈe taata e hinaaro ra e haere na muri ia raua, no reira Taeae Hessler i maiti ai ia ˈu e i ani mai ai, “Eaha oe e ore ai e haere mai na muri ia mâua?” Aita vau i ite maitai eaha ta raua e rave, aita râ i itehia mai e au te hoê tumu maitai e ore ai au e tauturu ia raua.
Ua haere mâua i tera e tera fare tae roa i te hora ahuru ma piti, i reira to Taeae Hessler tuuraa mai e piti sandwich i rapae. Ua parahi mâua i nia i te mau taahiraa avae o te fare pure e ua haamata aˈera mâua i te amuamu. I muri aˈe i to ˈu raveraa mai i te hoê avaava to Taeae Hessler iteraa e ua haere au i te hoê noa putuputuraa. Ua rave oia e ia titau-manihini-hia oia i te fare no te tamaa i taua ihora ahiahi e ua ani mai oia ia titau matou i te feia tapiri no te hoê tauaparauraa Bibilia. I muri aˈe i te tamaaraa, ua faatere oia i te hoê haapiiraa Bibilia na matou e ua vauvau oia i te hoê oreroraa parau i mua i te hoê pǔpǔ hoê ahuru taata tei tae mai. Ua parau mai oia e e tia ia fanaˈo matou i te hoê haapiiraa Bibilia i te mau hebedoma atoa. Noa ˈtu e aita to matou feia tapiri i farii, ua faanaho mâua o Fern i te hoê haapiiraa Bibilia utuafare tahebedoma.
Mau haereraa i mua i roto i te parau mau
Aita i maoro, te haere ra mâua o Fern i roto i te taviniraa. Tei nia mâua i te parahiraa muri o te pereoo, no faaama noa ˈtura mâua i te avaava, fariu mai nei to ˈu taeae i nia ia mâua e na ǒ mai nei e: “No ite noa mai nei au e eita te mau Ite e puhipuhi i te avaava.” Oioi roa Fern i te faarueraa i ta ˈna avaava na te haamaramarama—ua haapau roa vau i ta ˈu iho. Noa ˈtu e mea au roa na mâua te puhipuhiraa i te avaava, aita mâua i rave faahou aˈenei i te hoê avaava.
I muri aˈe i to mâua bapetizoraa i te matahiti 1940 ra, tei te hoê putuputuraa mâua o Fern e te haapii ra matou i te hoê tumu parau e faaitoito ra i te taviniraa pionie, mai tei parauhia te ohipa pororaa ma te taime taatoa. I to matou hoˈiraa i te fare, ua ani mai te hoê taeae e: “Eaha orua Fern e ore ai e riro ei pionie? Aita hoê aˈe ohipa e tapea ra ia orua.” Aita mâua i nehenehe aˈe e pahono ia ˈna, no reira mâua i pûpû ai ia mâua. Ua horoa vau i te hoê parau faaara faarueraa i te ohipa e 30 mahana na mua ˈˈe i to ˈu vahi raveraa ohipa, e ua rave ihora mâua i te mau faanahoraa no te taviniraa pionie.
Ua ani mâua i te Taiete Watch Tower ihea mâua e tavini ai, e ua haere atura mâua i Baltimore, i Maryland. Te vai noa ra te hoê fare mitionare i ǒ, te moni e titauhia no te piha e te maa, 10 dala marite ïa i te avaˈe. E moni rii ta mâua i haaputu e te manaˈo ra mâua e e navai roa e tae roa mai ai Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16) Inaha hoi, te manaˈo noa ra mâua e fatata roa Aramagedo i te tae mai. No reira, ia mâua i haamata ei pionie, ua vaiiho mâua i to mâua fare e ua faarue i te mau mea atoa.
Ua tavini mâua ei pionie i Baltimore mai te matahiti 1942 e tae atu i te matahiti 1947. Mea puai roa te patoiraa i te ohipa a te mau Ite no Iehova i taua mau matahiti ra. Eita mâua e faahoro i to mâua pereoo i te fare o ta mâua feia haapii Bibilia, i te tahi taime e ani mâua i te hoê taata e faahoro ia mâua. Eita ïa te mau huira o to mâua pereoo e patiahia. Aita e taata e au i te patoiraa mai teie, e nehenehe râ ta ˈu e parau e ua oaoa noa mâua i roto i te taviniraa. Oia mau, te ru rii noa ra mâua i te iteraa i te oaoa i roto i te ohipa a te Fatu.
Aita i maoro te pau roa ra te moni ta mâua i haaputu. Ua pau roa to mâua mau uaua pereoo, ua pê to mâua mau ahu e mau tiaa. E piti aore ra e toru taime to mâua maˈi-maoro-raahia. E ere i te mea ohie ia tamau noa, aita râ mâua i manaˈo noa ˈˈe e faarue. Aita roa ˈˈe mâua i faahiti aˈenei i te reira. Ua haapae mâua i te tahi mau mea i roto i te oraraa ia nehenehe mâua e faaea noa i roto i te taviniraa pionie.
Mau tauiraa i te tuhaa taviniraa
I te matahiti 1947, ua haere mâua i te tairururaa i Los Angeles, i Kalifonia. I ǒ, ua horoahia mai na to ˈu taeae William e na ˈu te hoê rata e nomino ra ia mâua ei tiaau ratere no te haere e farerei e e tauturu i te mau amuiraa. Aita mâua i fanaˈo aˈenei i te faaineineraa taa ê no taua ohipa ra. Ua farii noa râ mâua. I roto i na matahiti e hitu i muri mai, ua tavini mâua o Fern i Ohio, Michigan, Indiana, Illinois e i New York. I te matahiti 1954, ua titauhia mâua ia haere i te 24raa o te piha haapiiraa no Gileada, te hoê haapiiraa no te faaineine i te mau mitionare. I ǒ to Fern rooraahia i te maˈi polio. Auaa râ, ua ora maitai mai oia, e ua tonohia mâua no te ohipa tiaau ratere i New York e i Connecticut.
A tavini ai mâua i Stamford, i Connecticut, ua titau mai Nathan H. Knorr, te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua tau ra, ia haere mâua i te hopea hebedoma ia raua ta ˈna vahine ra o Audrey. Ua faatamaa raua ia mâua i te tâpû puaatoro au mau e te mau tapiri atoa. Ua haamatau aˈena mâua ia raua, e ua matau maitai au ia Taeae Knorr no te ite e e opuaraa ta ˈna taa ê noa ˈtu i te farereiraa e te tamaaraa. Ia maoro rii aˈe i taua ahiahi ra, ua ani mai oia e: “E farii anei oe e haere mai i te Betela?”
“Aita vau e papu maitai ra; aita vau i ite maitai no nia i te oraraa i roto i te Betela,” ta ˈu ïa i pahono atu.
I muri aˈe i to mâua feruriraa i te reira tau hebedoma i te maoro, ua faaite mâua ia Taeae Knorr e e haere mai mâua mai te peu e e hinaaro oia. I te hebedoma i muri aˈe, ua tae mai te hoê rata e titau maira ia haere i te Betela i te 27 no Eperera 1957, i te 21raa ïa o to mâua mahana oroa faaipoiporaa.
I taua mahana matamua ra i te Betela, ua horoa mai Taeae Knorr i te mau faataaraa maramarama no nia i tei tiaturihia ra ia rave au. Ua parau mai oia e: “E ere oe i te hoê tiaau haaati faahou; tei ǒ nei oe no te tavini i te Betela nei. Teie te ohipa faufaa roa ˈˈe te tia ia oe i te rave, e te hinaaro nei matou ia rave oe i to oe taime e to oe puai no te faaohipa i te haamataroraa e horoahia ˈtu i ǒ nei i te Betela nei. Te hinaaro nei matou ia faaea mai oe.”
E auraa mau to te oraraa i te Betela
Te hopoia matamua i horoahia mai, tei te mau Tuhaa ïa o te Vea e te Haponoraa. I muri aˈe fatata e toru matahiti, ua faatae mai Taeae Knorr i te hoê nota e titau maira ia ˈu e haere i to ˈna piha ohipa. Ua faaite maira oia e te tumu mau i faahaerehia mai ai au i te Betela nei, no te rave ïa i te ohipa i te pae nohoraa. Aita e feaaraa ta ˈna mau faataaraa, “Na oe e haapao i te pae o te Nohoraa o te Betela.”
Ua faahaamanaˈo mai te faatereraa i te Nohoraa o te Betela i te mau mea ta to ˈu mau metua i haapii mai a paari ai au i te fare faaapu ra. Fatata roa te faatereraa i te Nohoraa o te Betela mai te faanahoraa utuafare. E tia ia tamâhia te ahu, ia faaineinehia te maa, ia horoihia te mau mereti, ia faanahohia te mau roˈi, e e rave rau atu â. E tutava te faanahonahoraa i te nohoraa i te faariro i te Betela ei vahi faaearaa au mau, te hoê vahi ta te hoê taata e nehenehe e parau e to ˈna iho nohoraa.
Te tiaturi nei au e e rave rahi mau haapiiraa ta te mau utuafare e nehenehe e haapii na roto i te ohiparaa a te Betela. E tia matou i nia ia poipoi roa e e haamata matou i te mahana na roto i te hoê nota pae varua ma te hiˈopoa i te hoê irava Bibilia no te mahana taitahi. Te tiaturihia ra ia rave puai matou i te ohipa e ia faito noa to matou oraraa e ia rahi râ te ohipa. E ere te Betela mai te hoê fare monahi, mai ta te tahi pae e manaˈo ra. Mea rahi te ohipa e oti mai no te mea mea tabula-roa-hia to matou oraraa. E rave rahi tei parau e ua tauturu te haamataroraa ta ratou i roaa i ǒ nei ia amo i ta ratou hopoia i roto i to ratou utuafare e ta ratou amuiraa kerisetiano.
E faataahia te mau tane e te mau vahine apî e haere mai i te Betela no te tamâraa fare, te puˈaraa ahu, aore ra te ohipa i te vahi neneiraa. Peneiaˈe te hinaaro ra te ao nei ia tiaturi tatou e e faahaehaa e mea tura ore te ohipa pae tino mai teie. Teie râ, ua ite te feia apî i roto i te Betela e mea hinaarohia teie mau tuhaa ohipa ia tere maite e ia oaoa to matou oraraa utuafare.
Peneiaˈe e paturu te ao nei i te manaˈo e e titauhia te tiaraa e te parahiraa teitei e oaoa ˈi outou. Mea hape te reira. Ia rave mau tatou i tei faataahia ia rave tatou, ‘te rave ra [ïa tatou] i tei titauhia mai ia rave,’ e e haamaitaihia tatou e Iehova. (Luka 17:10) E oaoa mau tatou ia haamanaˈo tatou eaha te fa o ta tatou ohipa—te haapaoraa i te hinaaro o Iehova e te faahaereraa i te mau faufaa o te Basileia i mua. Ia haamanaˈo maite tatou i te reira, e oaoa e e mauruuru tatou i te mau huru hopoia atoa.
Te tufaraa i roto i te haereraa i mua i haamaitaihia
Ua horoa Taeae Knorr i te oreroraa parau ra “Te hau—E vai maoro anei?” i te tairururaa no 1942 i Cleveland, i Ohio, hau atu i te hoê ahuru matahiti hou a haere mai ai mâua i te Betela. Ua haapapu maite oia e e hope te Piti o te Tamaˈi Rahi e tupu ra i taua taime ra, e e itehia mai te hoê tau hau o te horoa mai i te taime maitai no te faahaere i te ohipa pororaa i mua. Ua haamauhia te Haapiiraa Gileada no te faaineine i te mau mitionare e te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia no te haamaitai atu â i te aravihi o te mau taeae orero, i te matahiti 1943 ra. Ua faanaho-atoa-hia te mau tairururaa rahi. Te mea faahiahia roa ˈˈe i roto i te mau matahiti 1950, to te Yankee Stadium ïa i New York. No te mau tairururaa i tupu i reira i 1950 e 1953, ua tauturu vau i te faanaho i te vahi tapearaa rahi no te mau fare tavere tei farii i te mau ahuru tausani taata i te roaraa e vau mahana no na tairururaa taitahi.
I muri aˈe i taua mau tairururaa ra, oia atoa te mea rahi roa ˈˈe i 1958, ua tupu te mau maraaraa rahi o te feia poro i te Basileia. Ua ohipa tia mai te reira i nia i ta matou ohipa i te Betela. I te hopea o te mau matahiti 1960 e te omuaraa o te mau matahiti 1970, te fifihia ra matou no te navai ore te mau vahi ohiparaa e te mau piha faaearaa no te feia rave ohipa. No te farii i te utuafare e rahi noa ˈtura, te hinaaro ra matou i te mau piha, te mau fare utuutu e te mau piha tamaaraa hau.
Ua ani Taeae Knorr ia Taeae Max Larson, te tiaau o te fare neneiraa, e ia ˈu iho ia maimi i te hoê fenua e au no te faaaanoraa. I te matahiti 1957, ia ˈu i tae mai i te Betela, te noho ra te utuafare fatata e 500 melo i roto i te hoê noa fare faaearaa rahi. Ia maoro râ, ua hoo mai e ua faaapî te Taiete i na hotela tapiri e toru—te Towers, te Standish e te Bossert—e e rave rahi atoa mau fare teitei nainai rii aˈe. I te matahiti 1986, ua hoo mai te Taiete i te fenua i reira te faatiaraahia te Hotela Margaret e ua faariro oia i te fare apî haviti ra ei nohoraa no te mau taata fatata e 250. I muri iho, i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua faatiahia te hoê fare faaearaa e 30 tahua no te farii i na rave ohipa hau 1 000. E nehenehe ta te Betela no Brooklyn e farii e e faatamaa hau atu i te 3 300 melo o te utuafare i teie nei.
Ua hoo-atoa-hia mai te tahi fenua i Wallkill, i New York, fatata 160 kilometera i te atea i te Betela no Brooklyn. I te roaraa o te mau matahiti, mai te hopea o te mau matahiti 1960 mai â, ua faatiahia te mau fare faaearaa e te hoê fare neneiraa rahi i reira. I teie nei, fatata 1 200 melo o te utuafare o te Betela e faaea ra e e rave ra i te ohipa i reira. I te matahiti 1980, ua haamatahia i te imi i te hoê fenua fatata e 250 tâ piri aˈe i te oire no New York e te raea-ohie-hia e te mau purumu rahi. Ua ata te taata haapao i te pae hooraa fenua e ua parau oia e: “Ihea outou e ite mai ai i teie huru fenua? Eita roa ˈtu e itehia mai.” Ia poipoi aˈe râ, ua taniuniu mai oia e ua na ô mai nei e: “Ua itea mai e au i te fenua no outou.” I teie mahana, ua matauhia taua vahi ra mai te Pu Haapiiraa a te Watchtower no Patterson, i New York. I reira te mau haapiiraa e faaterehia ˈi e te vai ra te hoê utuafare hau atu i te 1 300 tavini.
Mau haapiiraa i noaa ia ˈu
Ua haapii au e te hoê tiaau maitai, o te hoê ïa taata ite i te huti mai i te haapiiraa faufaa mai roto mai ia vetahi ê. No ǒ mai ia vetahi ê ra te rahiraa o te mau manaˈo i horoahia mai e na ˈu e faaoti ei tiaau i roto i te Betela.
Ia ˈu i haere mai i te Betela nei, e rave rahi mea paari aˈe ia ˈu, mai ia ˈu i teie mahana. Ua haere ê te rahiraa. Na vai i mono i tei ruhiruhia e tei pohe? E ere noa na te feia aravihi roa ˈˈe. Na te feia e faaea noa mai i ǒ nei, e rave i te ohipa ma te haapao maitai, e horoa maite ia ratou iho.
Te tahi atu â ohipa te tia ia haamanaˈohia, te faufaaraa ïa o te hoê vahine maitatai. Ua tauturu rahi mai ta ˈu vahine o Fern ia ˈu ia rave au i ta ˈu mau hopoia teotaratia. Na te mau tane te hopoia e haapao e ia oaoa ta ratou mau vahine i ta ratou hopoia. E tamata vau i te faanaho i te hoê ohipa mea au na mâua o Fern i te rave. Aita e titauhia te mea moni rahi, te hoê noa râ tauiraa i tei matau-noa-hia. Tei te tane te raveraa i te mau mea e faaoaoa i ta ˈna vahine. Mea faufaa roa te taime ta raua e tufa e e tere oioi noa te reira, e tia ïa ia fanaˈo raua i te reira i te faito rahi roa ˈˈe.
Te oaoa nei au i te oraraa i te mau mahana hopea ta Iesu i faahiti. O te anotau taa ê roa ˈˈe teie i roto i te aamu o te huitaata nei. E nehenehe tatou e ite roa e to tatou mata o te faaroo nafea to te Fatu faaaanoraa i ta ˈna faanahonahoraa ei faaineineraa no te ao apî i tǎpǔhia. A hiˈo noa ˈi au i to ˈu oraraa i roto i te taviniraa ia Iehova, te ite ra ïa vau e na Iehova iho â e faatere nei i teie faanahonahoraa—e ere na te taata. E mau tavini anaˈe tatou no ˈna. No reira, e tia ia tatou ia maimi noa i ta ˈna aratairaa. I te taime mau a haapapu mai ai oia eaha te tia ia tatou ia rave, ia faaroo oioi e ia rave tatou i te reira ma te auraro.
Ia auraro maite outou i te faanahonahoraa, e papu maitai e e ite mai outou i te hoê oraraa î maitai e te oaoa. Noa ˈtu eaha ta outou e rave—te taviniraa ei pionie, ei tiaau haaati, ei taata poro o te hoê amuiraa, ei tavini i te Betela, aore ra ei mitionare—a pee i te aratairaa i faataahia, e a haafaufaa i ta outou hopoia. A tutava maite i te oaoa i te mau hopoia atoa e i te mau mahana ohiparaa atoa i roto i te taviniraa ia Iehova. E rohirohi outou, e peneiaˈe e rahi roa ta outou ohipa aore ra e hepohepo outou i te tahi taime. I reira outou e haamanaˈo ˈi i te fa o to outou pûpûraa i to outou ora no Iehova, e tia ˈi. Te haapaoraa ïa i to ˈna hinaaro, eiaha to tatou iho.
Aita hoê aˈe mahana i haere mai au i te ohipa aita vau i oaoa i ta ˈu i rave. No te aha? No te mea ia auraro tatou ia Iehova ma to tatou nephe taatoa, e mauruuru tatou i te iteraa e ‘ua rave tatou i tei titauhia mai ia rave.’
[Hohoˈa i te api 19]
Te Tuhaa no te mau Vea
[Hohoˈa i te api 19]
Vahi tapearaa fare tavere, i 1950
[Hohoˈa i te api 19]
I roto i te taviniraa pionie i Baltimore, i 1946
[Hohoˈa i te api 19]
I te vahi tapearaa fare tavere e o Fern i 1950
[Hohoˈa i te api 22]
E o Audrey raua Nathan Knorr
[Hohoˈa i te api 23]
Pu Haapiiraa a te Watch Tower i pihai iho ia Patterson, i New York
[Hohoˈa i te api 24]
E o Fern i teie mahana