Te faatia ra te feia poro i te Basileia
Te faaauraa ˈtu ma te haehaa i te eˈa o Iehova
“E IMI ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei.” Te faatae-noa-hia ra teie titau-manihini-raa, i faahitihia e te peropheta Hebera ra o Zephania e 26 senekele i teie nei, i te mau taata ati aˈe te fenua i teie mahana. (Zephania 2:3) Eaha ïa te auraa e imi ia Iehova? E haamata te reira na roto i te iteraa i te Atua ora mau hoê ra o Iehova.—Ieremia 10:10; Ioane 17:3.
Te iteraa râ ia ˈna, e ere ïa i te fanaˈoraa i te hoê tiaraa fariihia i mua i te Atua. Ia haamaitaihia mai oia e te Atua, e tia atoa i te hoê taata ia faaohipa i teie ite. Nafea? Na roto i te faaauraa ˈtu ma te haehaa i to ˈna feruriraa e to ˈna haerea i te mau faaueraa a te Atua, mai tei faataahia e te aamu no Suriname i muri nei.—Ephesia 4:22-24.
Ua hiaai o Eddy, te hoê orometua haapii e 30 tiahapa matahiti to ˈna, i te mau pahonoraa e au i teie mau uiraa: ‘Eaha te tiaraa ta te haapaoraa e hauti ra i roto i te totaiete i teie nei tau?’ e ‘Te tuea ra anei te Bibilia, te hoê buka tahito, e te ite aivanaa i teie nei tau?’ I to te mau Ite no Iehova farereiraa ia ˈna e to ratou horoaraa i te mau pahonoraa i niuhia i nia i te Bibilia, o teie mau uiraa, ua faaroo maitai o Eddy. Ua tapaopao atoa oia i te tahi mau manaˈo no te hiˈopoa e ua tano anei te mau faataaraa a te mau Ite.
Na mua ˈtu, ua apiti atu o Eddy i te hoê haapaoraa o tei haapii mai ia ˈna e o te mau taata te faahopearaa o te tauiraa a te Atua i te mau urî taata. I to te mau Ite pûpûraa ˈtu ia ˈna i te buka ra Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (Farani), ua farii oia. Ua maere oia i te faataaraa maramarama a te buka no nia i te aamu o te poieteraa a te Bibilia. I roto i ta ˈna haapiiraa Bibilia, ua tiaturi atura oia e ua itea mai ia ˈna te parau mau!
Ua faaruru râ oia i te hoê tamataraa. Te faaea ra o Eddy i roto i te hoê fare o te ohipa eiâ e te haerea tia ore te huru oraraa. No reira, ua tia ia ˈna ia maiti: e pee anei i te huru oraraa ino o to ˈna mau hoa piha aore ra e haapae i teie huru haerea no te titau i te hoê huru oraraa o te faahanahana i te Atua. Ma te paari, ua rave o Eddy i te maitiraa hopea. Ua faaea ˈtura oia i te amuimui i te feia iino atoa e ua faarue atura i te fare.—Korinetia 1, 15:33, 34.
Ua haere oioi o Eddy i mua i muri aˈe i to ˈna haereraa i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. Ua haamaitai atoa oia i to ˈna faaahuraa e to ˈna huru faanehenehe, e ua haamata oia i te paraparau i to ˈna mau hoa e to ˈna fetii no nia i te mea o ta ˈna i haapii. I muri iho, ua rahi to ˈna oaoa i to ˈna fariiraahia ia apiti i roto i te pororaa i te “parau apî maitai” i mua i te taata. (Mataio 24:14, MN; Ohipa 20:20) I te avaˈe Titema 1996, ua tae maira te mahana i tiai-maoro-hia, i reira to ˈna faataiperaa i ta ˈna pûpûraa ia ˈna no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.
I te mau matahiti atoa, tau hanere tausani feia aau haavare ore e farii nei i te titau-manihini-raa “e imi ia Iehova.” A na reira ˈi ratou, te ite ra ratou i te tanoraa mau o te Maseli 22:4 [MN], e na ô ra e: “Te [faahopearaa] o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te [hanahana] ïa, [e] o te ora ïa.” Oia, na roto i te faaauraa ˈtu ma te haehaa i te eˈa o Iehova, te fanaˈo nei te feia here i te parau mau i teie mau huru haamaitairaa i teie nei, e te tiai nei ratou ma te tiaturi i te mau haamaitairaa mure ore i nia i teie nei fenua.—Salamo 37:29.
[Hohoˈa fenua i te api 18]
(Hiˈo i te papai.)
Miti no Antilles
GUIANA
SURINAME
GUIANA FARANI
BERESILIA
[Faaiteraa i te tumu]
Globe: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.