VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 15/4 api 13-16
  • Ihea te taviniraa taime taatoa i te aratairaa ia ˈu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ihea te taviniraa taime taatoa i te aratairaa ia ˈu?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TO ˈU HAAMATARAA I TE TAVINI IA IEHOVA
  • NAFEA VAU I TE RAVERAA I TE HOÊ FAAOTIRAA FAUFAA?
  • UA RIRO MAI AU EI MELO O TE BETELA
  • HOPOIA I TE BETELA
  • TE HINAARO E FAAIPOIPO
  • HOPOIA TAA Ê
  • E ORARAA OAOA E TE FAUFAA MAU
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E riro anei outou ei rima tauturu?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Hoê oraraa ruperupe i roto i te taviniraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 15/4 api 13-16
Robert e Lorraine Wallen
Robert e Lorraine Wallen

AAMU

Ihea te taviniraa taime taatoa i te aratairaa ia ˈu?

Faatiaraa a Robert Wallen

A feruri ai i na 65 matahiti i roto i te taviniraa taime taatoa, e nehenehe au e parau ma te tia e ua î to ˈu oraraa i te oaoa. E ere i te auraa e aita e taime oto e toaruaru. (Sal. 34:12; 94:19) I te rahiraa o te taime, e oraraa oaoa e te faufaa mau to ˈu!

I TE 7 no Tetepa 1950, ua riro mai au ei melo no te utuafare o te Betela i Brooklyn. I tera tau, i taiohia na i te Betela e 355 taeae e tuahine no e rave rahi fenua mai te 19 e tae atu i te 80 matahiti. E Kerisetiano faatavaihia e rave rahi o ratou.

TO ˈU HAAMATARAA I TE TAVINI IA IEHOVA

Robert Wallen i te 10raa o to ˈna matahiti

I to ˈu bapetizoraahia, 10 matahiti

Robert Wallen i te 10raa o to ˈna matahiti

I to ˈu bapetizoraahia, 10 matahiti

Ua haapii mai to ˈu mama ia ˈu ia tavini i to tatou Atua oaoa. (Tim. 1, 1:11) Mea apî â vau a haamata ˈi oia i te tavini ia Iehova. I te 1 no Tiurai 1939, i te ahururaa o to ˈu matahiti, ua bapetizohia vau i te hoê tairururaa (parauhia i teie mahana te tairururaa haaati) i Columbus i Marite. Fatata hoê hanere o matou tei haere i te hoê vahi tarahuhia no te faaroo i te oreroraa parau haruharuhia a Joseph Rutherford, “Faatereraa haavî aore ra Tiamâraa.” I te afaraa o te oreroraa parau, ua ruru mai te hoê nahoa taata i rapaeau i te piha iti i reira matou. Ua tomo taue aˈera ratou i roto, ua tapea i ta matou putuputuraa e ua aratai ia matou i rapaeau i te oire. Putuputu aˈera matou i te fare o te hoê taeae e ere i te mea atea roa i te oire no te faaroo i te toea o te porotarama. Mai ta oe e nehenehe e manaˈo, aita roa ˈtu i moe ia ˈu te mahana a bapetizohia ˈi au!

Ua faaitoito to ˈu mama i te aratai ia ˈu i roto i te parau mau. Noa ˈtu e e taata maitai to ˈu papa, mea iti roa to ˈna anaanatae no te haapaoraa e no to ˈu nei mau taairaa e te Atua. Ua faaitoito rahi mai râ o mama e te tahi atu mau Ite o te amuiraa no Omaha.

NAFEA VAU I TE RAVERAA I TE HOÊ FAAOTIRAA FAUFAA?

A fatata ˈi ta ˈu parau tuite tuarua i te noaa, mea titauhia ia rave au i te hoê faaotiraa no nia i ta ˈu e rave i to ˈu oraraa. I te tau faafaaearaa haapiiraa taitahi o te tau veavea, na muri i te tahi mau Kerisetiano hoê matahiti to matou, i rave na vau i te taviniraa pionie i te tau faafaaearaa (te taviniraa pionie tauturu i teie mahana).

Ua tonohia e piti taeae apî faaea taa noa ei tiaau ratere i roto i ta matou tuhaa fenua, o John Chimiklis e Ted Jaracz. No noaa noa ˈtura ta raua parau tuite o te hituraa o te piha haapiiraa no Gileada. Ua maere roa vau i te iteraa e e 20 tiahapa noa matahiti to raua. E 18 ïa to ˈu matahiti i tera taime e ua fatata ta ˈu parau tuite tuarua i te noaa. Te haamanaˈo noa ra vau i ta te taeae Chimiklis i ani mai ia ˈu no nia i ta ˈu e rave i to ˈu oraraa. I to ˈu faaiteraa ˈtu, ua faaitoito mai oia ia ˈu: “A haere i roto i te taviniraa taime taatoa. Aita roa ˈtu oe i ite ihea te reira e aratai ai ia oe.” Ua putapû roa vau i tera aˈoraa e i te hiˈoraa o teie na taeae. No reira, i muri iho i te noaaraa mai i ta ˈu parau tuite, ua riro mai au ei pionie i 1948.

UA RIRO MAI AU EI MELO O TE BETELA

I Tiurai 1950, ua haere au e to ˈu na metua i te tairururaa nunaa rau i te Yankee Stadium i New York. I reira to ˈu apitiraa i te putuputuraa no te feia e hinaaro ra e tavini i te Betela. Ua faaî e ua horoa ˈtura vau i te parau aniraa o tei faaite i to ˈu hinaaro e tavini i reira.

Noa ˈtu e aita to ˈu papa i patoi i ta ˈu taviniraa pionie e ia faaea vau i te fare, ua manaˈo oia e e mea tia ia horoa vau maa moni no te aufau i to ˈu piha e i te maa. I te hoê mahana, i te omuaraa o te avaˈe Atete, ua haere au i ta matou afata rata hou a haere ai e imi i te ohipa. Ite atura vau i te hoê rata na ˈu no Brooklyn mai. Ua tarimahia te reira e Nathan Knorr o tei papai: “Ua tapae mai ta oe aniraa no te tavini i te Betela. Ua taa ia ˈu e e farii oe e faaea i te Betela no te toea o to oe oraraa. Te hinaaro nei ïa vau ia haere mai oe i te Betela i te 124 Columbia Heights, Brooklyn, New York, i te 7 no Tetepa 1950.”

I taua mahana ra a hoˈi mai ai to ˈu papa na te ohipa mai, ua parau atura vau ia ˈna e ua itehia e au i te hoê ohipa. Ua na ô oia: “Mea maitai, ihea oe e rave ai i te ohipa?” Ua parau atura vau, “I te Betela i Brooklyn, 10 tara Marite [fatata 1 000 F CFP] i te avaˈe.” Ua huru ê roa oia, ua parau râ oia e mai te peu e tera ta ˈu i maiti, na ˈu ïa e tutava ia manuïa te reira. Aita i maoro roa, i te tairururaa i te Yankee Stadium i 1953, ua bapetizohia oia!

Robert Wallen e Alfred Nussrallah

E to ˈu hoa pororaa, Alfred Nussrallah

Robert Wallen e Alfred Nussrallah

E to ˈu hoa pororaa, Alfred Nussrallah

Ma te oaoa, ua titau-atoa-hia to ˈu hoa pororaa o Alfred Nussrallah i te Betela i te hoê â taime. Ua ratere ïa mâua no te haere i ǒ. I muri aˈe, ua faaipoipo oia e ua haere raua ta ˈna vahine o Joan i Gileada, i roto i te taviniraa mitionare i Lebanona e i muri iho i roto i te taviniraa ratere i Marite.

HOPOIA I TE BETELA

Ta ˈu hopoia matamua i te Betela, tei roto ïa i te Tuhaa tahoêraa buka. Te papai matamua ta ˈu i tahoê, o te buka ïa Eaha ta te haapaoraa i rave no te huitaata nei? (Beretane). I muri iho e vau avaˈe i roto i te Tuhaa tahoêraa buka, ua afaihia vau i te Tuhaa taviniraa i raro aˈe i te aratairaa a te taeae Thomas Sullivan. Mea oaoa ia ohipa e o ˈna e ia fanaˈo i te paari e te haroaroa i te pae varua tei noaa ia ˈna i te roaraa o te mau matahiti i roto i te faanahonahoraa.

I muri aˈe fatata e toru matahiti i roto i te Tuhaa taviniraa, ua parau mai o Max Larson, te tiaau o te fare neneiraa, e te hinaaro ra te taeae Knorr e farerei ia ˈu. Ua manaˈo vau e e ohipa hape paha ta ˈu i rave. Ua topa râ te hau i to te taeae Knorr parauraa mai e te hinaaro nei oia e ite e ua opua anei au e faarue i te Betela. Ua hinaaro oia i te hoê taata no te ohipa i roto i ta ˈna piha ohipa no te hoê taime poto e e nehenehe anei ta ˈu e amo i tera hopoia. Ua faaite au e aita vau e hinaaro ra e faarue i te Betela. Inaha, e fanaˈoraa taa ê no ˈu ia ohipa e 20 matahiti i roto i ta ˈna piha ohipa.

Mea pinepine vau i te parau e aita roa ˈtu vau i aufau i te haapiiraa ta ˈu i fanaˈo a ohipa ai au e te mau taeae mai ia Sullivan e Knorr, oia atoa te tahi atu mau taeae mai ia Milton Henschel, Klaus Jensen, Max Larson, Hugo Riemer e Grant Suiter.a

Mea naho maitai te ohipa a te mau taeae o matou i te haaraa no te maitai o te faanahonahoraa. Ua ohipa te taeae Knorr ma te rohirohi ore ia haere maitai te ohipa i taaihia i te Basileia i mua. No te feia i rave i te ohipa e o ˈna, mea ohie ia paraparau atu ia ˈna. Noa ˈtu e mea taa ê to matou manaˈo, e nehenehe ta matou e faahiti i te reira a tiaturi noa mai ai oia.

I te hoê taime, ua faaitoito taeae Knorr ia ˈu ia haapao maite i te mau ohipa tei parauhia e mea haihai. Ei hiˈoraa, ua faaite mai oia e e tiaau o ˈna o te fare neneiraa i na mua ˈˈe. E i taniuniu na taeae Rutherford ia ˈna ma te parau: “Taeae Knorr, ia haere mai oe e tamaa, a afai mai na i te tahi mau tumâ parau. Te hinaaro nei au i te reira i nia i ta ˈu iri raveraa ohipa.” I tera iho â taime ua haere taeae Knorr i te piha vairaa tauihaa, ua tuu i tei anihia ˈtu i roto i ta ˈna pute e ua afai i te reira i te piha ohipa a taeae Rutherford i te avatea. E ohipa haihai roa te reira, no taeae Rutherford râ, mea faufaa ïa. Na ô mai nei taeae Knorr ia ˈu: “Mea au roa na ˈu e te vai ra te penitara faaoeoehia i nia i ta ˈu iri raveraa ohipa. No reira, a haapao na e te vai ra te penitara i ǒ nei i te mau poipoi atoa.” E rave rahi matahiti to ˈu haapaoraa e ia oeoe noa ta ˈna mau penitara.

Pinepine taeae Knorr i te paraparau no nia i te faufaaraa ia faaroo maite ia anihia mai ia haapao i te tahi ohipa taa maitai. I te hoê mahana, ua faataa mai oia i te mau faaueraa papu no te rave i te tahi ohipa, aita râ vau i faaroo maitai. Fifi atura oia. No to ˈu peapea rahi, papai aˈera vau i te hoê rata no te faaite i to ˈu tatarahapa rahi e e mea maitai aˈe ia tuuhia vau i roto i te tahi atu piha ohipa. I taua noa poipoi ra, ua haere mai taeae Knorr a na ô ai: “Robert, tei ia ˈu ra ta oe rata. Parau mau, ua hape oe. Ua paraparau tâua no nia i te reira. Papu maitai ia ˈu e e haapao maitai atu â oe. Haere mai, e hoˈi anaˈe i ta tâua ohipa.” Ua au roa vau i to ˈna huru maitai i nia ia ˈu.

TE HINAARO E FAAIPOIPO

I muri mai i to ˈu taviniraa i te Betela e vau matahiti i te maoro, aita ˈtu opuaraa ta ˈu i te faaea-noa-raa i te Betela. Ua taui râ. A faatupuhia ˈi te tairururaa nunaa rau i te Yankee Stadium e i te Polo Grounds i 1958, ua ite au ia Lorraine Brookes. Ua farerei ê na vau i teie tuahine i 1955 a tavini ai oia ei pionie i Montréal, i Kanada. Ua faahiahia roa vau i to ˈna huru no nia i te taviniraa taime taatoa e i to ˈna aau tae i te haere i te mau vahi atoa i reira te faanahonahoraa a Iehova e tono ai ia ˈna. I hinaaro noa na Lorraine e haere i te Haapiiraa no Gileada. I te 22raa o to ˈna matahiti, ua fariihia oia i te 27raa o te piha haapiiraa no Gileada i 1956. I muri mai i te tufaraa parau tuite no Gileada, ua tonohia oia ei mitionare i Beresilia. I 1958, ua farerei â mâua Lorraine e ua farii o ˈna i ta ˈu aniraa e faaipoipo. Opua ˈtura mâua e faaipoipo i te matahiti i muri iho ma te tiaturi e e fariihia mâua i roto i te taviniraa mitionare.

I to ˈu faaiteraa ia taeae Knorr i ta ˈu opuaraa, ua parau mai oia ia tiai e toru â matahiti e ia tavini noa i te Betela i Brooklyn. I tera tau, no te faaea i te Betela i muri aˈe i te faaipoiporaa, e titauhia ahuru aˈe matahiti taviniraa i te Betela no te hoê e e toru aˈe matahiti no te tahi atu. Ua farii ïa Lorraine i te tavini e piti matahiti i te Betela i Beresilia e hoê matahiti i te Betela i Brooklyn hou a faaipoipo ai mâua.

I na matahiti matamua e piti o to mâua momoˈaraa, hoê noa ravea no te paraparau, te rata. Mea moni roa ia taniuniu e aita atoa e poroi roro uira i tera tau! I to mâua faaipoiporaa i te 16 no Tetepa 1961, na te taeae Knorr i vauvau i ta mâua oreroraa parau faaipoiporaa. Auê ïa fanaˈoraa taa ê! Parau mau, e au ra e mea maoro mau tera mau matahiti tiairaa. I teie nei râ, a hiˈo ai ma te mauruuru rahi e te oaoa i na 50 tiahapa matahiti faaipoiporaa, mea hoona iho â ia faaoromai!

Robert e Lorraine Wallen e te utuafare e te hoa i to raua faaipoiporaa

I to mâua mahana faaipoiporaa. Mai te pae aui: Nathan Knorr, Patricia Brookes (te tuahine o Lorraine), Lorraine e o vau, Curtis Johnson, Faye e Roy Wallen (to ˈu na metua)

Robert e Lorraine Wallen e te utuafare e te hoa i to raua faaipoiporaa

I to mâua mahana faaipoiporaa. Mai te pae aui: Nathan Knorr, Patricia Brookes (te tuahine o Lorraine), Lorraine e o vau, Curtis Johnson, Faye e Roy Wallen (to ˈu na metua)

HOPOIA TAA Ê

I 1964, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e tere na te mau fenua ei tiaau ratere amaa. I tera tau, aita te mau vahine e nehenehe e apee i ta ratou tane i roto i to ratou mau tere. I 1977, ua faatanohia te reira. Haamata ˈtura te mau vahine i te reva na muri iho i ta ratou tane. I tera matahiti to mâua Lorraine apeeraa ia Grant e Edith Suiter i roto i te mau tere i te mau amaa i Heremani, Auteteria, Heleni, Kupero, Turekia e Iseraela. Ia amuihia, fatata e 70 fenua na te ao i terehia e au.

I te hoê o taua mau tere ra i Beresilia i 1980, ua haere matou i te oire no Belém. I tavini na Lorraine ei mitionare i ǒ. Ua haere atoa matou e farerei i te mau taeae i Manaus. A horoahia ˈi te hoê oreroraa parau i te hoê tahua tuaro, ua ite matou i te hoê pǔpǔ o te parahi amui ra. Aita ratou i pee i te peu tumu matauhia e to Beresilia, oia hoi e apa te mau vahine i nia i te paparia e e aroha rima noa te mau taeae te tahi i te tahi. No te aha hoi?

O to tatou mau hoa Kerisetiano here teie o tei ora i roto i te hoê puhapa lepera i roto i te ururaau haumi no Amazonie. No te maitai o vetahi ê, ua faataa ê ratou ia ratou ma te ore e tapea roa ˈtu i te tahi atu taata o tei tae mai. Ua haaputapû mau râ ratou i to matou aau e eita roa ˈtu e moe ia matou to ratou mata oaoa! Ua tano iho â te mau parau a Iehova: “E himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra.”—Isa. 65:14.

E ORARAA OAOA E TE FAUFAA MAU

Robert e Lorraine Wallen e paraparau ra i te hoê taeae apî e tavini ra i te Betela
Robert e Lorraine Wallen e paraparau ra i te hoê taeae apî e tavini ra i te Betela

E feruri pinepine mâua Lorraine i ta mâua taviniraa ia Iehova i nia hau atu e 60 matahiti. Ua oaoa roa mâua i te haamaitairaa a Iehova ma te vaiiho ia ˈna ia aratai mai i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Noa ˈtu e eita ta ˈu e nehenehe faahou e ratere na te ao mai i na mua aˈe, e nehenehe ta ˈu e rave i ta ˈu ohipa i te mau mahana atoa ei tauturu no te Tino aratai. Te ohipa nei au e te Tomite o te mau tiaau e te Tomite taviniraa. Te haafaufaa rahi nei au i teie fanaˈoraa taa ê e turu i te huitaeae na te ao nei i nia i te hoê faito haihai. Te maere noa ra mâua i te ite i te rahiraa tane e vahine apî o tei rave i te taviniraa taime taatoa mai te hiˈoraa o Isaia o tei parau: “Teie au; o vau ta oe e tono.” (Isa. 6:9) Te haapapu nei teie rahiraa taata i te tanoraa o te mau parau ta te tiaau haaati i parau mai mea maoro i teie nei: “A haere i roto i te taviniraa taime taatoa. Aita roa ˈtu oe i ite ihea te reira e aratai ai ia oe.”

a No te mau aamu o te tahi o teie mau taeae, a hiˈo i roto i teie mau numera o Te Pare Tiairaa reo Farani: Thomas Sullivan (1 no Atopa 1966); Klaus Jensen (1 no Tetepa 1971); Max Larson (1 no Tetepa 1989); Hugo Riemer (15 no Tiunu 1965); e Grant Suiter (1 no Titema 1983).

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono