Ia ite anaˈe tatou i te faaueraa tumu, e tapao faaite ïa e ua noaa ia tatou te paari
E INO te mau peu maitatai i te mau amuimuiraa iino. O ta oe e ueue ra, o ta oe ïa e ooti mai. (Korinetia 1, 15:33; Galatia 6:7) I te pae tino anei aore ra i te pae varua, ua riro teie na pereota tataitahi ei parau mau tumu—aore ra ei faaueraa tumu—tei riro atoa ei niu no te mau ture. Area te mau ture ra, e mana noa paha ratou no te hoê tau, e e tano no te hoê tupuraa taa maitai. I te tahi aˈe pae, e rave rau mau tupuraa te puohuhia ra e te mau faaueraa tumu, e e vai ratou e a muri noa ˈtu. No reira, te faaitoito ra te Parau a te Atua ia tatou ia feruri ia au i te mau faaueraa tumu ia nehenehe anaˈe.
Te tatara ra te hoê titionare (Webster’s Third New International Dictionary) i te hoê faaueraa tumu, mai “te hoê parau mau tumu e auraa aano to ˈna: te hoê ture, te hoê haapiiraa, aore ra te hoê manaˈo, aano e te mau papu, tei riro ei niu aore ra ei tumu no vetahi atu mau ture, haapiiraa, aore ra manaˈo.” Ei hiˈoraa, e horoahia paha teie ture i te hoê tamarii, “Eiaha roa ˈtu oe e hauti i te umu.” Area no te hoê taata paari ra, e navai ïa ia parau noa ˈtu e, “Mea veavea te umu.” A tapao na e, e auraa aano aˈe to te piti o te faaararaa. No te mea e hauti oia i nia i te mau huru ohipa atoa e ravehia—mai te tunuraa i te maa, te euraa, aore ra te tupoheraa i te umu—no reira, e faaueraa tumu teie.
Te mau faaueraa tumu faufaa roa ˈˈe o te oraraa, o te mau faaueraa pae varua ïa; e ohipa hoi te reira i nia i ta tatou haamoriraa i te Atua e i to tatou nei oaoa. Vetahi râ feia, aita ratou e hinaaro ra e rave i te tutavaraa e titauhia no te feruri ia au i te mau faaueraa tumu. Mea au aˈe hoi na ratou ia pee noa i te hoê ture, ia titauhia ratou ia rave i te hoê faaotiraa, no te mea e mea ohie aˈe. E ere te reira i te mea paari e ua taa ê roa i te hiˈoraa i horoahia mai e te mau taata haapao maitai no tahito ra i ora na i te mau tau Bibilia.—Roma 15:4.
Te mau taata i pee i te mau faaueraa tumu a te Atua
I rotopu i te mau taata tia ore, o Abela te nehenehe e parauhia te taata matamua roa i pee i te mau faaueraa tumu a te Atua. Ua feruri maite oia i te parau tǎpǔ no nia i te “huaai” e ua taa ia ˈna e, ia noaa te taraehara, e titauhia ïa te tusia toto. (Genese 3:15) No reira oia i pûpû ai i te Atua i ‘te hoê mamoe maitai no roto i te nǎnǎ ra.’ Te faaite ra te pereota ra “e te poria” e, ua pûpû o Abela na Iehova i te tuhaa maitai roa ˈˈe. Teie râ, ua hau atu i te piti tausani matahiti i muri iho i te poheraa o Abela, to te Atua vauvau-huˈahuˈa-raa i te mau titauraa atoa no nia i te mau tusia. Taa ê atu râ ia Abela, e taata mǎtaˈu i te Atua tei haapao i te mau faaueraa tumu, ua pûpû faatia ture noa to ˈna taeae ra o Kaina i te mau tusia i te Atua. Tera râ, aita teie haerea i tano, inaha ua faaite te tahi mea i nia i ta ˈna tusia e, te erehia ra to ˈna mafatu i te mau faaueraa tumu.—Genese 4:3-5.
O Noa atoa te tahi taata o tei pee i te mau faaueraa tumu a te Atua. Te faaite ra te aamu Bibilia e ua faaue papu atu te Atua ia ˈna ia patu i te hoê araka, tera râ, aita e vahi e parau ra e ua faauehia oia ia poro ia vetahi ê. Teie râ, te piihia ra o Noa e “taata [“poro,” MN] i te parau-tia.” (Petero 2, 2:5) Noa ˈtu e ua faaue iho â paha te Atua ia Noa ia poro, eita e ore e ua poro oia no te mea atoa e, ua taa ia ˈna te mau faaueraa tumu e no to ˈna here i to ˈna taata-tupu. No te mea e te ora nei tatou i te tau mai to Noa ra, e pee ïa tatou i to ˈna haerea e to ˈna hiˈoraa maitai roa.
Taa ê atu i te mau upoo faaroo o to ˈna ra tau, ua haapii o Iesu i te taata ia feruri ia au i te mau faaueraa tumu. O ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa te tahi hiˈoraa. Ua riro te oreroraa taatoa ei titauraa ia pee i te mau faaueraa tumu. (Mataio, mau pene 5-7) Ua haapii o Iesu ia na reira no te mea, mai ia Abela e ia Noa na mua ˈtu ia ˈna, ua ite mau â oia i te Atua. Ei taurearea, ua haafaufaa oia i teie parau mau tumu: “E ere o te pane anaˈe ra . . . o te mau mea atoa râ i [“parauhia e te vaha o,” MN] Iehova ra, e ora te taata i te reira.” (Deuteronomi 8:3; Luka 2:41-47) Oia mau, te taviri ia riro tatou ei taata o te pee i te mau faaueraa tumu a te Atua, o te ite-mau-raa ïa ia Iehova, i te mau mea ta ˈna i au e ta ˈna i ore i au, e i ta ˈna mau opuaraa. Ia faatere anaˈe teie mau parau tumu no nia i te Atua i to tatou nei oraraa, e riro mai ïa te reira, ei mau faaueraa tumu ora.—Ieremia 22:16; Hebera 4:12.
Te mau faaueraa tumu e te mafatu
E nehenehe tatou e auraro i te hoê ture ma te aau tae ore, peneiaˈe no to tatou mǎtaˈu i te utua ia ore anaˈe tatou e auraro. Eita râ e nehenehe e na reira e te hoê faaueraa tumu, no te mea, ia faaterehia te hoê taata e te mau faaueraa tumu, no roto mai ïa to ˈna hinaaro e auraro, i to ˈna mafatu. A rave na i te hiˈoraa o Iosepha, e mai ia Abela raua o Noa, ua ora oia hou i haamauhia ˈi te faufaa o te Ture a Mose. I to te vahine a Potiphara faahemaraa ia ˈna, ua pahono atura o Iosepha e: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” Oia mau, ua ite o Iosepha i te faaueraa tumu e, ua riro te tane e te vahine faaipoipo “ei hoê.”—Genese 2:24; 39:9.
I teie mahana, aita e faaueraa tumu tia i roto i teie nei ao. Te faaamu hua nei te feia o teie nei ao ia ratou i te haavîraa uˈana e te taiata. Te vahi atâta, oia ïa ia hema te Kerisetiano ia amuamu rii, peneiaˈe ma te huna, i taua mau maa iino atoa ra—te mau hohoˈa, te mau ripene video, aore ra te mau buka. Auê te faahiahia e, ia patoi anaˈe tatou i te ino, mai ia Iosepha ra, no te pee i te mau faaueraa tumu e ia haamanaˈo tatou e, o te feia taiva ore anaˈe ta te Atua e faaora i te “ati rahi” i mua nei. (Mataio 24:21) Oia mau, na to tatou haerea i ǒ tatou iho â râ, eiaha noa râ i mua i te taata, e faaite e eaha mau na to tatou huru i roto.—Salamo 11:4; Maseli 15:3.
No reira ˈtura, mai te peu e te arataihia ra tatou e te mau faaueraa tumu a te Bibilia, eita tatou e imi i te tahi ravea no te taviri i te mau ture a te Atua; eita atoa tatou e tamata i te tapiri roa ˈtu i te otia hou tatou e ofati roa ˈi i te hoê ture. E faaino teie huru feruriraa ia tatou iho; e mauiui hoi tatou i te pae hopea.
A hiˈo i te faaueraa tumu i muri mai i te ture
Parau mau, e tuhaa faufaa roa to te mau ture i roto i te oraraa o te Kerisetiano. Ua riro ratou mai te mau tiai o te tauturu ia paruruhia tatou, e i to ratou niu, e rave rahi ïa mau faaueraa tumu faufaa roa. Ia ore anaˈe tatou e taa i teie mau faaueraa tumu, e iti mai ïa to tatou here i te mau ture i taaihia i te reira. Ua haapapu mai te nunaa o Iseraela no tahito ra i teie huru tupuraa.
Ua horoa te Atua ia Iseraela ra na Ture Ahuru, e ua opani te ture matamua i te haamoriraa i te atua ê atu ia Iehova. Te hoê parau mau tumu i muri mai i taua ture nei, oia ïa na Iehova i poiete i te mau mea atoa. (Exodo 20:3-5) Ua ora anei râ te nunaa ia au i teie nei faaueraa tumu? Na Iehova iho e pahono ra: “[Ua] parau [te mau ati Iseraela] i te raau nei, O oe tau metua; e te ofai nei, Na oe au nei i fanau. Ua fariu mai ratou i te tua ia ˈu nei [o Iehova], aore te aro.” (Ieremia 2:27) Auê ïa ohipa maamaa i ravehia ma te putapû ore e te auraro ore i te faaueraa tumu! Ua haamauiui roa te reira i te mafatu o Iehova!—Salamo 78:40, 41; Isaia 63:9, 10.
Ua horoa atoa mai te Atua i te mau ture i te mau Kerisetiano. Ei hiˈoraa, e tia ia ratou ia haapae i te ohipa haamori idolo, te peu taiata, e i te faaohipa-ino-raa i te toto. (Ohipa 15:28, 29) Ia feruri anaˈe tatou, te taa ra ia tatou i te mau faaueraa tumu i muri mai i teie mau ture, oia hoi: Te Atua anaˈe te tia ia tatou ia haamori; e tia ia tatou ia ore e taiva i to tatou hoa faaipoipo; e o Iehova te Pu o to tatou ora. (Genese 2:24; Exodo 20:5; Salamo 36:9) Ia taa ia tatou e ia haafaufaa rahi tatou i te mau faaueraa tumu i muri mai i teie mau aveia, e papu ïa ia tatou e no to tatou maitai. (Isaia 48:17) No tatou nei, ‘e ere te mau [“faaueraa,” MN] a te Atua i te mea teimaha.’—Ioane 1, 5:3.
I te matamua ra, aita te mau ati Iseraela i tâuˈa i te mau faaueraa a te Atua, area i te tau o Iesu ra, ua pee ta ratou “mau taote o te ture,” oia te mau papai parau, i te tahi atu paeau. Ua vauvau mai ratou i te mau huru ture e mau peu tutuu atoa tei tapoˈi roa i te haamoriraa viivii ore e tei haamoe i te mau faaueraa tumu a te Atua. (Mataio 23:2, The New English Bible) Ua teimaha roa te nunaa i te manuïa ore, te tiaturi ore, aore ra te haerea haavare. (Mataio 15:3-9) E e rave rahi o taua mau ture taata ra, e ere roa ˈtu i te mea aroha. Hou oia a faaora ai i te hoê taata e rima mǎrô to ˈna, ua ani aˈera o Iesu i te mau Pharisea i reira e: ‘E au anei i te ture ia rave i te maitai i te sabati?’ Ua mamû noa ˈtura ratou ei pahonoraa e eita, ua “inoino” ihora Iesu “i te mârô o to ratou aau.” (Mareko 3:1-6) E tauturu na hoi te mau Pharisea i te hoê animala rata (e moni ïa te reira na ratou) tei maoˈi aore ra tei pepe i te Sabati, aita râ ratou i rapaau noa ˈˈe i te hoê tane aore ra i te hoê vahine—taa ê noa ˈtu mai te peu e e nehenehe oia e pohe. Oia mau, ua pee etaeta roa ratou i te mau ture taata e i te mau tuhaa iti haihai o te ture, e no reira, mai te mau ro e hahaere na nia i te hoê hohoˈa peni, aita ˈtura ratou i ite faahou i te hohoˈa taatoa—oia, te mau faaueraa tumu a te Atua.—Mataio 23:23, 24.
Area te mau taurearea ra, ia rotahi to ratou mafatu, e nehenehe ratou e faahanahana ia Iehova na roto i to ratou haafaufaaraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ua ani te orometua haapii o Rebecca, 13 matahiti, i te mau tamarii haapii e o vai te pere moni. Ua pahono atura te rahiraa e eita ratou e pere. Teie râ, i to ˈna faahitiraa i te mau tupuraa huru rau, ua farii te taatoaraa, aita râ o Rebecca, e e pere ratou. Ua ani maira te orometua haapii ia Rebecca e e hoo mai anei oia i te hoê titeti taviri e 20 toata mai te peu e no te hoê tumu maitai. Ua pahono atura o Rebecca e eita, e ua vauvau atura oia i te mau tumu no roto i te mau Papai e faataa ra e no te aha te reira e riro ai ei huru pere moni. I reira to te orometua haapii parauraa ˈtu i te mau tamarii haapii atoa e: ‘I to ˈu manaˈoraa, o Rebecca anaˈe i roto i teie nei piha, o te pee nei i ta ˈu e pii ra “te mau faaueraa tumu” ia au i te auraa mau o teie nei parau.’ Oia, ua nehenehe hoi ta Rebecca e parau noa ˈtu e, “Te opani ra ta ˈu haapaoraa i teie peu,” tera râ, ua feruri hohonu atu â oia; ua pahono oia e no te aha te pere moni i riro ai ei peu ino, e no te aha oia e patoi ai i te rave i te reira peu.
Te faaite maira te mau hiˈoraa o Abela, o Noa, o Iosepha, e o Iesu, nafea tatou e maitaihia ˈi ia faaohipa tatou i to tatou “aravihi o te feruriraa” e to tatou “mana no te feruriraa” no te haamoriraa i te Atua. (Maseli 2:11, MN; Roma 12:1, MN) E tia mau â i te mau matahiapo kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o Iesu ‘a faaamu ai ratou i te nǎnǎ a te Atua i roto ia ratou na.’ (Petero 1, 5:2) Mai ta Iesu i faaite maitai mai, o te feia i here i te mau faaueraa tumu a te Atua, te feia o te ruperupe maitai i raro aˈe i te mana arii o Iehova.—Isaia 65:14.