6-12 NO TIURAI 2026
HIMENE 98 Arataihia te mau Papai e te varua o te Atua
Eaha te faufaaraa o te mau aratairaa Bibilia no tatou?
“Pûpû atu i to outou tino ei . . . taviniraa moˈa ma to outou feruriraa.”—ROMA 12:1.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou eaha te mau aratairaa Bibilia e e nafea ia itehia mai te reira ia taio tatou i te Bibilia.
1-2. (1) Afea te Bibilia i te papairaahia? (2) No te aha mea faufaa noa â te Bibilia i teie mahana?
MEA maoro te Bibilia i te papairaahia. Ua papaihia hoi te buka matamua a 3 500 matahiti aˈenei e te buka hopea a 2 000 matahiti aˈenei. Noa ˈtu râ, mea ora “te parau a te Atua” e mea faufaa noa â ta ˈna poroi no tatou i teie mahana. (Heb. 4:12; Tim. 2, 3:16, 17) E mirioni taata o te nehenehe e haapapu mai e ua tauturu te Bibilia ia ratou i roto i to ratou oraraa.
2 No te aha râ mea tano noa â teie buka no to tatou nei tau? A tahi, no ǒ mai te poroi o te Bibilia i “te Atua ora,” te Atua poiete hope i te paari. (Tim. 1, 4:10; Roma 16:26, 27) A piti, e aratairaa faufaa to roto i te Bibilia o te ore roa ˈtu e taui. E tano ïa teie mau aratairaa no te taata atoa i tera ra tau e i teie mahana, e noa ˈtu eaha to ratou mau fifi.
3. Eaha te mau uiraa ta teie tumu parau e pahono?
3 Eaha te mau aratairaa Bibilia? Eaha to ratou faufaaraa no tatou i teie mahana? E e nafea ia itehia mai te reira ia taio tatou i te Bibilia? E pahono mai teie tumu parau i teie mau uiraa. E ite atoa mai tatou mea nafea te mau haapiiraa ta Iesu i horoa e haapapu ai i te faufaaraa o te mau aratairaa Bibilia.
EAHA TE MAU ARATAIRAA BIBILIA?
4. Eaha te mau aratairaa Bibilia?
4 E pue parau mau te mau aratairaa Bibilia, o te niu ïa o te mau ture a te Atua. I te tahi taime, e taa oioi ia tatou eaha te aratairaa i roto i te tahi ture. (Mat. 22:37) Tera râ, mea hau aˈe te mau aratairaa Bibilia i te mau ture. No te aha? E faaohipahia te mau ture i roto noa i te tahi mau tupuraa, aore ra no te hoê tau taa maitai. Area te mau aratairaa Bibilia, e faaite mai ïa i to Iehova manaˈo, oia hoi te tumu i muri mai i te mau ture ta ˈna i horoa. E tano te mau aratairaa Bibilia no te mau tupuraa e rave rau e no te mau tau atoa. (Sal. 119:111) E nehenehe te mau ture e taui, e faaorehia. Area te mau aratairaa Bibilia, e vai noa ïa e a muri noa ˈtu.—Isa. 40:8.
5. A horoa i te hoê hiˈoraa e faaite ra mea taa ê te ture e te aratairaa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
5 No te taa maitai no te aha mea taa ê te ture e te aratairaa, e rave tatou i teie hiˈoraa. Ia parau te hoê mama i ta ˈna tamaroa eiaha e tapiri atu i te umu. E faaueraa ïa teie aore ra e ture. I muri mai râ i teie ture, te vai ra te tahi aratairaa, te tahi tumu. Oia hoi ia tapea noa ˈtu o ˈna i te tahi mea veavea, e paapaa o ˈna. E ere noa ïa te umu, oia atoa râ te auri ahu, te pani pape pihaa, e te tahi atu mau mea e paapaa ai o ˈna. E tano teie aratairaa eiaha noa i te fare, i te mau vahi atoa râ. Papu, e faaohipa teie tamaroa i te umu ia paari mai o ˈna. Noa ˈtu râ, e titauhia ia haapao maitai ia ore o ˈna ia paapaa. No reira, e nehenehe te ture e taui, area te aratairaa i muri mai i tera ture, eita ïa.
E nehenehe te ture e taui, area te aratairaa i muri mai i tera ture, eita ïa (A hiˈo i te paratarafa 5)
EAHA TE FAUFAARAA O TE MAU ARATAIRAA BIBILIA?
6. (1) Eaha ta Iehova i haapapai i roto i te Bibilia? (2) Eaha ta te reira e haapapu ra no nia ia ˈna?
6 No to ˈna here rahi ia tatou, ua horoa mai Iehova i te mau ture no to tatou maitai. (Iak. 2:11) E tauturu atoa o ˈna ia tatou ia taa eaha te aratairaa, aore ra to ˈna manaˈo, i muri mai i tera mau ture. Aita Iehova i horoa mai i te ture no tera e tera tupuraa. Ua haapapai râ o ˈna i roto i te Bibilia i te aratairaa î i te paari, ia nehenehe tatou e rave i te mau faaotiraa paari. Tapao faaite ïa te tiaturi mai ra Iehova ia tatou. Inaha, te vaiiho ra o ˈna ia tatou ia rave i te mau faaotiraa o te faaite mea here na tatou ia ˈna e ta ˈna mau ture aveia.—Gal. 5:13.
7. A horoa i te hoê hiˈoraa e haapapu ra i te faufaaraa o te mau aratairaa Bibilia. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 E tauturu papu te mau aratairaa Bibilia. E au te reira i te mau tapao na te pae purumu. Ia ite te feia faahoro i teie mau tapao, e puta mai ïa te ture e tia ia haapao. Aita anaˈe, e faautuahia ratou. E faaite teie mau tapao eaha te vitiviti taotiahia, aore ra i teihea taime e tapea ˈi i to ratou pereoo. Te vai atoa râ te mau tapao o te faaara mai mea heehee te purumu, aore ra e purehu mai te ofai mai nia mai te mouˈa. Na te taata faahoro ïa e feruri eaha te rave ia tere o ˈna na reira. Ei hiˈoraa, ia topa mai te ûa, eita ïa o ˈna e faahoro puai i to ˈna pereoo. Hoê â huru i te pae varua. E vai ara te mau Kerisetiano eiaha e rave i te mau peu ta te Bibilia e opani ra. Eiaha atoa e manaˈo aore ra e rave i te tahi mea o te nehenehe e turai ia ratou ia ofati i te mau ture a Iehova. E tia ia feruri ratou eaha to Iehova manaˈo.
Mea rahi te tapao na te pae purumu o te faaara i te feia faahoro i te tahi mau fifi e nehenehe e tupu. Mai tera atoa no te mau aratairaa Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 7)
8. Ia imi tatou i te mau aratairaa Bibilia, te haapii ra tatou i te aha ia au i te Roma 12:1, 2?
8 Ia imi tatou i te mau aratairaa Bibilia e ia faaohipa tatou i te reira, e haamaitairaa ê atu ta tatou e fanaˈo. Eaha ïa? E haapii tatou i te taa i to Iehova manaˈo i roto i tera e tera tupuraa. Inaha, ia taio tatou i te Bibilia, e haapii tatou i te imi eaha te mau haapiiraa e huti mai e i te feruriruri i te reira. E feruri hoi tatou no te aha Iehova i tuu ai i tera mau haapiiraa i roto i ta ˈna Parau, e nafea atoa ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. Mea na reira ïa tatou e haapii ai i te faaohipa i to tatou “feruriraa” a tavini ai ia Iehova. E papu ïa ia tatou “te maitai e te au e te tia roa o te hinaaro o te Atua.”—A taio i te Roma 12:1, 2.a
9. Eaha te tahi atu haamaitairaa e fanaˈo tatou ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia? (Hebera 5:13, 14)
9 E haapii tatou i te faaohipa i te mau aratairaa Bibilia a riro mai ai ei Kerisetiano feruriraa paari. E piri atu â tatou ia Iehova ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia. (A taio i te Hebera 5:13, 14.) Mea rahi te faatureraa ta te mau metua e horoa i ta ratou mau tamarii rii. E ite ïa ratou eaha te rave i roto i tera e tera tupuraa. Mea auraro noa paha ratou no to ratou mǎtaˈu ia tairihia ratou. E ere râ mai tera ta Iehova raveraa i nia ia tatou. E ere hoi tatou i te tamarii, e taata paari râ. Te tiaturi mai ra o ˈna e rave iho â tatou i te mau faaotiraa e tuati ra i to ˈna hinaaro. E ia na reira tatou, e oaoa roa ïa o ˈna.—Sal. 147:11; Mas. 23:15, 26; 27:11.
E NAFEA IA ITEHIA MAI TE MAU ARATAIRAA BIBILIA?
10. E nafea ia itehia mai te mau aratairaa Bibilia?
10 Ma te imi i te mau haapiiraa i roto i ta tatou taioraa Bibilia, e itea mai ia tatou te mau aratairaa o te tauturu mai ia taa i to Iehova manaˈo. Oia atoa ma te feruri no te aha Iehova i horoa ˈi i te tahi mau ture. Inaha, ia taa maitai ia tatou te tumu, e taa atoa ïa ia tatou to Iehova manaˈo. Mea faufaa râ ia pure tatou ia ˈna ia tauturu mai. Mea faufaa atoa ia feruriruri i ta tatou i taio. (Mas. 2:10-12) E feruri anaˈe: ‘No te aha Iehova i horoa ˈi tera ture? Mai te peu eita o ˈna e au i tera haerea, eaha ïa to ˈna manaˈo ia rave au i te tahi mea mai tera te huru? Eaha te haapiiraa ta ˈu e tapea mai i teie aamu Bibilia? E nafea vau ia faaohipa i roto i to ˈu oraraa?’ Mea faufaa ia taa ia tatou te tumu e te haapiiraa i muri mai i te mau ture e te mau aamu i roto i te Bibilia. E rave ïa tatou i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova.
11. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, e nafea Iesu e tauturu ai ia tatou ia ite mai i te mau aratairaa Bibilia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite mai Iesu e nafea ia itehia mai te mau aratairaa Bibilia. E tuatapapa tatou e toru hiˈoraa. I roto i na hiˈoraa tataitahi, ua faahiti na mua Iesu i te ture. I muri iho, ua faaite o ˈna eaha te aratairaa Bibilia, aore ra te manaˈo i muri mai i tera ture. Ia feruri tatou i te mau haapiiraa a Iesu, e taa ia tatou e nafea ia rave i te mau faaotiraa paari.
I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite mai Iesu e nafea ia itehia mai te mau aratairaa Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 11)
12. Eaha te haapiiraa i muri mai i te ture i roto i te Mataio 5:21, 22? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
12 A taio i te Mataio 5:21, 22. “Eiaha roa oe e taparahi pohe i te taata.” Eaha te haapiiraa i muri mai i teie ture? Eita Iehova e hinaaro ia hae tatou i te taata, oia hoi ia rave ino, ia parau ino aore ra ia manaˈo ino tatou ia ratou. Teie ïa ta Iesu e faaite mai ra: Ia hae te hoê taata i to ˈna taeae, noa ˈtu eita o ˈna e taparahi pohe ia ˈna, te haafaufaa ore ra ïa o ˈna i te haapiiraa i muri mai i tera ture. E ia “tamau [o ˈna] i te riri i to ˈna taeae” aore ra i te tuhi ia ˈna, eita roa ˈtu ïa Iehova e au. Inaha, no te hae e tupu ai te mau taparahiraa taata.—Ioa. 1, 3:15.
13. E nafea ia faaohipa i te aratairaa o te Mataio 5:21, 22 i roto i to tatou oraraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
13 E nafea ia faaohipa i te haapiiraa no roto mai i te Mataio 5:21, 22? Eiaha tatou e tapea i te inoino aore ra e tamau aau. (Lev. 19:18; Ioba 36:13) No te aha? No te mea no te inoino o to tatou aau e faahiti tatou i te parau mauiui e e rave tatou i te ohipa ino. (Mas. 10:12) E tupu atoa te parau faaino e te pari haavare a ino atu ai te roo o te taata ta tatou e inoino ra. (Mas. 20:19; 25:23) I to Iesu horoaraa i tera haapiiraa no nia i te hae, aita e reni natirara, e niuniu afaifai e matini roro uira. Noa ˈtu râ, te haapii mai ra Iesu eiaha tatou e faaohipa i tera mau ravea apî no te haapurara i te parau mauiui no nia ia vetahi ê. Eita roa ˈtu tatou e taparahi pohe i te hoê taata. Eita atoa ïa tatou e faahiti i te mau parau o te tuino i to ˈna roo.
(A hiˈo i te paratarafa 12-13)
14. Eaha te haapiiraa i muri mai i te ture i roto i te Mataio 5:27, 28? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
14 A taio i te Mataio 5:27, 28. “Eiaha roa oe e faaturi.” Eaha te haapiiraa i muri mai i teie ture? Mea au ore na Iehova te mau peu taotoraa tia ore oia atoa râ te manaˈoraa i tera mau peu. Ua parau Iesu ia hiˈo noa te hoê tane faaipoipo i te hoê vahine (e ere na ˈna) a faahinaaro atu ai ia ˈna, ua hara ïa o ˈna. No reira, ia puta mai te manaˈo e rave i te peu taotoraa tia ore, a tupohe oioi atu. Noa ˈtu e ere mea ohie, a faaitoito. (Mat. 5:29, 30) No te mau Kerisetiano taa noa atoa teie aratairaa.
15. E nafea ia faaohipa i tera haapiiraa o te Mataio 5:27, 28? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
15 E nafea ia faaohipa i te haapiiraa no roto mai i te Mataio 5:27, 28? Te manaˈoraa i te mau peu taotoraa tia ore, eiaha ïa. (Sam. 2, 11:2-4; Ioba 31:1-3) Eiaha iho â ïa tatou e mataitai i te mau huru hohoˈa faufau atoa. Eiaha hoi tatou e manaˈo aita e ino, mea mataitai noa, aita tatou e rave ra i tera mau peu. Eiaha tatou e imi i te otoheraa no te mataitai i tera mau hohoˈa e ere mea faufaa roa, ta to teie nei ao e manaˈo ra aita e fifi ia mataitai. I to Iesu tau, aita e roro uira, e video aore ra hohoˈa. Noa ˈtu râ, te haapii mai ra Iesu eaha to Iehova manaˈo i te mau mea e patahia na roto i tera mau ravea apî. E taa ïa ia tatou mea au ore roa na ˈna ia hapono tatou i te mau hohoˈa e video faufau, aore ra ia paraparau no nia i te mau peu taotoraa tia ore na roto i te niuniu. E tauturu atoa tera haapiiraa Bibilia i te hoê hoa faaipoipo ia ore ia taiva i to ˈna apiti. (Mal. 2:15) No tatou pauroa râ tera haapiiraa, te feia faaipoipo e te feia faaea taa noa, oia hoi ia haapae i te mau mea atoa o te turai ia tatou ia rave i te peu taotoraa tia ore.—Mas. 5:3-14.
(A hiˈo i te paratarafa 14-15)
16. Eaha te haapiiraa i muri mai i te ture i roto i te Mataio 5:43, 44? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
16 A taio i te Mataio 5:43, 44. “Ia here oe i to oe taata tupu.” Eaha te haapiiraa i muri mai i teie ture? Te hinaaro ra Iehova ia here tatou i te mau taata atoa aita e hiˈoraa o vai. Te ati Iuda râ i to Iesu tau, ua manaˈo ïa o te feia noa o to ratou nunaa ta ratou e here, eiaha râ to ratou mau enemi. E ere râ tera te haapiiraa i muri mai i tera ture. Ua ite hoi Iesu eaha te manaˈo o to ˈna Metua î i te here i te raˈi, oia hoi ia here tatou i te taata atoa aita e hiˈoraa to ratou nunaa aore ra taˈere.—Mat. 5:45-48.
17. E nafea ia faaohipa i tera haapiiraa o te Mataio 5:43, 44? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
17 E nafea ia faaohipa i te haapiiraa no roto mai i te Mataio 5:43, 44? No to tatou here i to tatou taata tupu, eita ïa tatou e faaô i roto i te mau tamaˈi e aroraa a teie nei ao. (Isa. 2:4; Mika 4:3) Mea maitai atoa tatou i nia i te feia no te tahi atu mau taere, nunaa aore ra haapaoraa. (Ohi. 10:34, 35) E faaore atoa tatou i te hapa a te feia tei rave ino ia tatou aore ra tei herehia e tatou.—Mat. 18:21, 22; Mar. 11:25; Luka 17:3, 4.
(A hiˈo i te paratarafa 16-17)
A HAAFAUFAA NOA I TE MAU ARATAIRAA BIBILIA
18. (1) Mea faufaa ia aha tatou? (2) Eaha ta tatou tumu parau i teie hebedoma i mua?
18 Mauruuru roa tatou ia Iehova no ta ˈna huru raveraa ia tatou, mai te taata paari eiaha râ mai te tamarii. Te hinaaro ra hoi o ˈna ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia o te tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa paari. (Kor. 1, 14:20) E ia rave tatou i tera mau faaotiraa, mea faufaa “ia taa noa” ia tatou eaha “te hinaaro o Iehova.” (Eph. 5:17) E hinaaro iho â tatou e rave i te mau faaotiraa maitai, no to tatou here ia Iehova. E ere râ no te mǎtaˈu ia faautua o ˈna ia tatou. Te vai nei râ te tahi atu ravea faufaa o te tauturu mai. To tatou ïa manaˈo haava. Tera ïa ta tatou tumu parau i teie hebedoma i mua.
HIMENE 95 E anaana ˈtu â te parau mau
a Ua horoa mai Iehova i te mau aratairaa Bibilia e tano no te mau tupuraa e rave rau. No te rave i te faaotiraa paari, mea faufaa ia feruri tatou i tera mau aratairaa e ia faaohipa i te reira. E faaohipa ïa tatou i to tatou feruriraa. E ravea hoi teie ta Iehova i horoa mai ia nehenehe tatou e rave i te mau faaotiraa paari e ta ˈna e haamaitai. Tera hoi ta e rave rahi Kerisetiano matamua i haapii i te rave. Inaha, hou a riro mai ei Kerisetiano, i pee noa na te ati Iuda e rave rahi faatureraa haamauhia e te mau aratai faaroo.