E farii anei te Atua i te mau huru haamoriraa atoa?
UA POIETE te Atua i te taata ma te hoê hiaai i te pae varua—te hiaai e haamori. E ere ïa i te hoê mea o tei tupu noa mai i te roaraa o te tau. Tei roto râ i te taata mai te omuaraa mai â.
Ma te peapea râ hoi, ua haamau te taata e rave rau mau huru haamoriraa, aita râ te rahiraa i faatupu i te hoê fetii taata tahoê e te oaoa. Area râ, te rave-noa-hia ra te mau tamaˈi haamanii toto na nia i te iˈoa o te haapaoraa. Te faatupu nei te reira i te hoê uiraa faufaa roa: Mea faufaa anei te huru haamoriraa a te hoê taata i te Atua?
Haamoriraa tano ore i mutaa ihora
Ua riro te mau nunaa tahito i ora na i te pae Ropu Hitia o te râ, ei hiˈoraa no te aamu o te tauturu ia tatou ia pahono i taua uiraa ra. E rave rahi o tei haamori na i te hoê atua o Baala te iˈoa. E haamori atoa na ratou i te mau hoa vahine o Baala, mai ia Asherah. I roto i te haamoriraa a Asherah, e faaohipahia na te hoê pou moˈa te manaˈohia ra e e taipe ïa no te melo taatiraa. Ua itea mai i te feia ihipǎpǎ i heru i taua fenua ra, e rave rahi mau hohoˈa o te mau vahine vai tahaa noa. Te na ô ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane), e “te faaite ra” teie mau hohoˈa “i te hoê ruahine e melo taatiraa rahi roa to ˈna, e afai ra i to ˈna titi i nia,” e “peneiaˈe . . . o Asherah ïa.” Te vahi papu, mea rahi te peu taiata i roto i te haamoriraa a Baala.
Eita ïa e maerehia i te mea e e taurua taiata atoa to roto i te haamoriraa a Baala. (Numera 25:1-3) Ua haru o Sekema, te hoê ati Kanaana, i te potii paretenia ra o Dina. Noa ˈtu teie ohipa ta ˈna i rave, ua faarirohia oia mai te taata hau aˈe i te tura i roto i to ˈna utuafare. (Genese 34:1, 2, 19) E mau peu matauhia te taotoraa i te fetii piri, te taatiraa mahu, e te taatiraa i te animala. (Levitiko 18:6, 22-24, 27) No roto mai te parau farani ra “sodomie,” e peu teie na te mahu, i te iˈoa o te hoê oire i vai na i taua pae fenua ra. (Genese 19:4, 5, 28) E haamanii-atoa-hia na te toto i roto i te haamoriraa a Baala. Inaha, e taora oraora noa ˈtu te feia haamori ia Baala i ta ratou mau tamarii i roto i te auahi ei tusia na ta ratou mau atua! (Ieremia 19:5) Ua taaihia teie mau peu atoa i te mau haapiiraa faaroo. Mea nafea ïa?
Te faataa ra te taote Merrill Unger i roto i ta ˈna buka Te ihipǎpǎ e te Faufaa Tahito (beretane) e, “te taehae, te hiaairaa i te navenave i te pae tino, e te mâha ore a te mau aai no Kanaana, mea ino roa ˈtu ïa ia faaauhia i te tahi atu mau vahi no te pae Piri Hitia o te râ i taua tau ra. E te vahi huru ê roa ˈˈe o te mau atua Kanaana, oia hoi aita to ratou e morare, e na te reira i haamatara mai i te mau huru hairiiri roa ˈˈe o to ratou feia haamori, e tera atoa te tumu o te mau peu faufau roa ˈˈe no taua tau ra, mai te faaturiraa moˈa, [e] te faatusiaraa i te tamarii.”
Ua farii anei te Atua i te haamoriraa a te mau ati Kanaana? Aita roa ˈtu. Ua haapii oia i te mau ati Iseraela nafea ia haamori ia ˈna ma te viivii ore. No nia i te mau peu i faahitihia i nia ˈtu nei, teie ta ˈna i faaara: “Eiaha outou e haaviivii ia outou iho i taua mau mea atoa nei; o te mau mea hoi teie i viivii ai te mau nunaa ta ˈu e fatata i te tiavaru i mua ia outou nei: ua viivii hoi te fenua: e tahoo ai au i ta ˈna hara i nia ia ˈna iho, e na te fenua iho e haapuai i to ˈna taata i rapae au.”—Levitiko 18:24, 25.
Ua viiviihia te haamoriraa viivii ore
E rave rahi ati Iseraela o tei ore i farii i te manaˈo o te Atua no nia i te haamoriraa viivii ore. Ua faatia noa râ ratou i te haamoriraa a Baala i roto i to ratou fenua. Aita i maoro, ua hema ˈtura te mau ati Iseraela i te anoiraa i te haamoriraa a Iehova e ta Baala. Ua farii anei te Atua i teie huru haamoriraa anoi? A hiˈo na i te ohipa i tupu i te tau a faatere ai te Arii ra o Manase. Ua faatia oia i te mau fata na Baala, ua faatusia oia i ta ˈna iho tamaiti i roto i te auahi, e ua rave oia i te peu tahutahu. “E ua faatia oia i te idolo tarai [ʼashe·rahʹ, na roto i te reo Hebera] . . . na ˈna iho i hamani, i roto i te fare, ta Iehova hoi i parau . . . , Ei teie nei fare, . . . e vaiiho ai au i to ˈu nei iˈoa e a muri noa ˈtu.”—Te mau arii 2, 21:3-7.
Ua pee te nunaa faaterehia e Manase i te hiˈoraa o to ratou arii. Inaha, “e rahi râ ta ratou parau ino i rave i te haavare a Manase ra, e te haavare a te mau fenua atoa i pau ia Iehova i te aro o te tamarii a Iseraela ra.” (Te mau arii 2, 21:9) Aita Manase i haapao i te mau faaararaa tamau a te mau peropheta a te Atua, ua rave râ oia i te ohipa taparahi taata e î roa ˈˈera Ierusalema i te toto o te feia hapa ore. Noa ˈtu e ua taui o Manase i muri iho, ua faatia faahou te Arii ra o Amona, te tamaiti e te arii i mono ia Manase, i te haamoriraa a Baala.—Te mau arii 2, 21:16, 19, 20.
I muri iho, ua haamata aˈera te mau faaturi tane i te rave i ta ratou ohipa i roto i te hiero. Eaha to te Atua manaˈo no nia i teie huru o te haamoriraa a Baala? Ua faaara oia na roto i te arai o Mose e: “Eiaha oe e hopoi mai i te tarahu a te faaturi, e te hoo i te urî [peneiaˈe e taata mafera tamarii] i roto i te fare o to Atua ra o Iehova ei euhe; e mea faufau atoa te reira na to Atua na Iehova.”—Deuteronomi 23:17, 18, nota i raro i te api, MN.
Ua tamâ te mootua a Manase, te Arii ra o Iosia, i te hiero i te haamoriraa viivii i te pae morare a Baala. (Te mau arii 2, 23:6, 7) Aita râ i titiaifaro roa. Aita i maoro roa i muri aˈe i te poheraa o te Arii ra o Iosia, ua haamata faahou te haamoriraa idolo i roto i te hiero o Iehova. (Ezekiela 8:3, 5-17) No reira Iehova i faatia ˈi i te arii no Babulonia ia haamou ia Ierusalema e to ˈna hiero. Ua riro teie tupuraa peapea o te aamu ei haapapuraa e, te vai ra vetahi mau haamoriraa o ta te Atua e ore e farii. E i to tatou nei tau?