No te aha Iehova i tiavaru ai i te mau ati Kanaana e te mau ati Iseraela?
UA PARAU te tahi taata i te hoê mahana e: “Mea au roa na ˈu ia faaino ia vetahi ê: ia na reira vau, mai te huru ra ïa e e taata faahiahia roa ˈˈe vau.” Ia au i teie nei manaˈo, auê ïa te feia mea au roa na ratou e faaino i te Atua ra o Iehova, i te ite i te huru faahiahia e! E pinepine te Feia toroa faahapa i te faaite mai ia Iehova mai te atua ino hiaai toto o te mau ati Iuda. Ua faariro te tahi ekalesiatiko ia ˈna ei Atua ino roa. Ei faatitiaifaroraa i to ratou manaˈo, e rave na taua mau taata faaahaaha ra ei faahororaa na ratou i te parau e faaite ra e mea nafea to Iehova tiavaruraa i te mau ati Kanaana mai roto atu i to ratou fenua, e a horoa ˈtu ai te reira na te mau ati Iuda.
Te haapapu maira ïa te hoê pariraa mai te reira te huru, i te hoê pouri taotao mau. Ua faataa maramarama mai o Mose, te afai parau a Iehova, i te nunaa ati iuda i te mau tumu te Atua i na reira ˈi. Te na ô ra oia e: “E ere no ta oe ra parau-tia, e no te tia o to oe ra aau e tae ai oe i nia i to ratou ra fenua e parahi; no te parau ino râ o teie nei mau nunaa e tiavaru ê ai to Atua ra o Iehova ia ratou.” — Deuteronomi 9:5.
No to ratou atura ïa ino te mau ati Kanaana i tiavaruhia ˈi. I muri aˈe i to ˈna faataaraa mai ia Baala e ta ˈna vahine ia Aschtoreth, mai te mau atua matamua o te hiero o te mau ati Kanaana, teie ta te Buka bibilia a Halley (beretane), buka hiˈopoa-faahou-hia, e parau ra: “Hoê â te mau hiero o Baala e o Aschtoreth. E mau faaturi moˈa te mau vahine tahuˈa e tae noa ˈtu te mau taata e rave na i te mau peu mai to Sodoma ra. E mau ohipa faufau hoi aita e faaauraa te ravehia nei i roto i te haamoriraa ia Baala, ia Aschtoreth e te tahi atu mau atua kanaana; e mau pu peu hairiiri anaˈe ta ratou mau hiero. — Api 166.
I roto i te mau vahi paparari o te hoê o taua mau “hiero” ra o te nunaa kanaana, “ua iteahia [i te feia heru i raro i te repo] e rave rahi mau farii e mau rehu tamarii i faatusiahia na Baala to roto. Ati tia ˈˈe i taua vahi ra, e hunaraa maˈi ïa no te mau aiû fanau apî”. Ua ite-atoa-hia te hoê “rahiraa mau taoˈa nanaˈohia eita e nehenehe e taio e te tahi mau pǎpǎ i nanaˈohia i nia iho, te hohoˈa o Aschtoreth e mea rahi to ˈna mau melo taatiraa tei faaoruoruhia ma te faufau mau, e mau taoˈa atoa hoi no te faaaraara i te hinaaro. E haamori na ïa te mau ati Kanaana i to ratou mau atua ma te rave i mua ia ratou i te mau ohipa taatiraa faufau ei peu faaroo na ratou, e na roto i te haapoheraa i ta ratou mau aiû matamua, ta ratou e pûpû na ei tusia na taua iho mau atua ra”. — Api 166, 167.
Te ui ra taua buka i faahitihia ˈtu na i teie nei uiraa: “Mea tia anei ia aniani ia tatou e no te aha te Atua i faaue atu ai ia Iseraela e haamou i to Kanaana? E tia anei i te hoê nunaa faufau e te ino ia ora maoro mai â? (...) Te maere ra hoi te feia heru i raro i te repo e rave nei i teie mau heruraa i roto i te mau oire kanaana e no te aha te Atua i ore ai i haamou ia ratou na mua ˈtu.” — Api 167.
Teie atoa te nehenehe e taiohia i te api 259 o te Emphasized Bible, te hoê tatararaa o te Bibilia i hurihia e J. Rotherham: “O vai te nehenehe e parau e aita to Tei teitei e tiaraa no te haamou roa i teie mau huru taata i faaino i te fenua e e mau taata haaviivii i te huitaata nei?”
Ma te faataa ˈtu i te mau ati Iseraela no te aha oia i tiavaru ai i te mau Kanaana, ua na ô atura o Iehova ia ratou e: “Eiaha outou e haaviivii ia outou iho i taua mau mea atoa nei; o te mau mea hoi teie i viivii ai te mau nunaa ta ˈu i fatata i te tiavaru i mua ia outou nei: ua viivii hoi te fenua: e tahoo ai au i ta ˈna hara i nia ia ˈna iho, e na te fenua iho e haapuai i to ˈna taata i rapae au.” I muri aˈe, ua horoa ˈtura oia i teie faaararaa ma te papu maitai: “E haapao outou i ta ˈu ra mau haapaoraa, e ta ˈu atoa ra mau parau i faaau, e rave ïa outou; ia ore te fenua ta ˈu e aratai ia outou e parahi nei ia haapuai ia outou i rapae.” — Levitiko 18:24-26; 20:22.
Mea maramarama maitai te parau. Ua haamouhia te mau ati Kanaana no te mea e haaviivii na ratou i te fenua na roto i te raveraa i te mau ohipa hairiiri mau i te pae no te taatiraa: te faaturi, te peu mahu e te taparahiraa i te mau tamarii. Ia rave te mau ati Iseraela mai ta te haapaoraa kanaana e rave na e ia haamori ratou ia Baala, hoê â ïa pohe te roohia i nia ia ratou.
Inaha, ua na reira mau hoi ratou. I roto i te tahi mau tuhaa fenua e tano i te tau i reira to Iseraela faaearaa i reira, ua itea te feia heru fenua, i te mau paparari o te hoê hiero i pûpûhia na te ruahine ra o Aschtoreth e, “i te tahi noa tau metera o te hiero, te hoê hunaraa maˈi e e rave rahi mau farii vairaa rehu o te mau aiû fanau apî tei faatusiahia i roto i te hiero. (...) Na te mau peropheta o Baala e o Aschtoreth e haapao i te parau no te taparahi-pohe-roa-raa i te mau aiû fanau apî”. — Buka bibilia a Halley, api 198.
Te faautua ra te Ture ta Iehova i horoa mai na roto i te arai o Mose ma te papu maitai, i te mau peu faufau i te pae no te taatiraa. Teie hoi te taiohia i roto i te Levitiko 20:13: “E ia rave te taata i te tane, mai te mea e e vahine, ua rave atoa raua i te mea faufau; e popohe atoa ïa raua; e i nia ia raua iho to raua pohe.”
Te parau atoa ra te Ture a Mose i roto i te Deuteronomi 23:17, 18 e: “Eiaha roa ei faaturi i roto i te mau tamahine a Iseraela; eiaha atoa hoi e pâˈia i roto i te mau tamaroa a Iseraela ra. Eiaha oe e hopoi mai i te tarahu a te faaturi, e te hoo i te urî [Tatararaa a te ao apî, neneiraa beretane e faahororaa o te matahiti 1984, nota i raro i te api: “Eita e ore te hoê mahu, e te hoê taata e taoto na i te hoê tamarii tamaroa, na roto i te patia i to ˈna melo taatiraa i roto i te ohure.”] i roto i te fare o to Atua ra o Iehova ei euhe; e mea faufau atoa te reira na to Atua, na Iehova.”
Ua tono aˈera Iehova i te mau peropheta no te faaara ia Iseraela i te na ôraa ˈtu e: “Ua tono atoa mai hoi Iehova i to ˈna atoa ra mau tavini, i te mau peropheta ia outou na, i te tia-vave-raa i te poipoi e te tonoraa, aita râ outou i faaroo.” (Ieremia 25:4). Maoti hoi te reira, “ua hamani atoa hoi [te mau ati Iseraela] i te mau vahi teitei, i te tii, e te ururaau i nia i te mau vahi teitei, e i raro aˈe i te mau raau marumaru ra. E pâˈia hoi [Tatararaa a te ao apî, neneiraa beretane e faahororaa o te matahiti 1984, nota i raro i te api: “Te mau raerae.”] te vai ra i taua fenua ra; e te rave anaˈe ra ratou i te mau peu faufau a te feia i faaruehia e Iehova i mua i te aro o te tamarii a Iseraela”. — Te mau Arii 1 14:23, 24.
Ua faaara atoa ˈtu te peropheta ra o Isaia ia ratou i te na ôraa ˈtu e: “Tei nia i te mouˈa teitei e te teniteni te vaiihoraahia e oe to oe roi. E ua tae roa oe i reira i te hopoiraa i te tusia. Tei muri mai i te uputa, e te pou o te uputa ra, te vaiihoraahia e oe to oe manaˈoraa [te hoê taipe no te melo taatiraa o te tane]: ua faarue oe ia ˈu, e ua reva oe i nia; ua faarahi oe i to oe roi; ua faaau oe i te parau ia ratou: ua hinaaro hoi oe i to ratou roi, i te hiˈoraahia ˈtu e oe ra. [Ua hiˈo noa ˈtu oe i te melo taatiraa]” — Isaia 57:7, 8, T.a.a.
E hamani na te mau vahine i te tahi mau hohoˈa no nia i te mau melo taatiraa o te tane e e taati na hoi ratou i taua mau hohoˈa ra. Teie hoi te taiohia: “Ua faaohipa hoi oe i te reira no te hamani i te tahi mau idolo tane e ua rave oe i te peu faufau e taua mau idolo ra.” (Ezekiela 16:17, Français courant). Aore ra, ia au i te Traduction Œcuménique de la Bible: “Ua rave oe i te peu taiata e o ratou.”
E anoi na te mau ati Iseraela i te haamoriraa mau e te haamoriraa hape. I te mouˈa ra o Sinai, ua haamori ratou i te kafa auro ra e ua rave i te mau peu hairiiri a parau noa ˈtu ai e te faatupu ra ratou i “te hoê mahana oroa no Iehova”. (Exodo 32:5, 6.) Ua ite-noa-hia taua faaipoiporaa ra i rotopu i te haamoriraa mau e te haamoriraa hape tau senekele i muri aˈe. Ua faaite mai te peropheta ra o Elia i taua huru tupuraa ra i te na ôraa mai e: “Mai te aha te maoro o tena na feaa-piti-raa? o Iehova te Atua ra, a pee ia ˈna; o Baala, a pee ia ˈna. Aita aˈera te mau taata atoa i parau noa mai.” (Te mau Arii 1, 18:21). I muri aˈe i to ˈna tatarahaparaa, ua faaore roa ˈˈera o Manase i te mau atua ěê e ua pûpû aˈera i te mau tusia no te autahoê atu e no te haamaitai atu ia Iehova. Teie râ, mai ta te Paraleipomeno 2, 33:17 e parau ra, “te hopoi noa ra râ te taata i te tusia i nia i te mau vahi teitei, i to ratou Atua mau anaˈe ra ia Iehova”.
E rave rahi senekele te maoro to Iseraela haaviiviiraa i te haamoriraa mau a Iehova na roto i te faaohiparaa i te haamoriraa a Baala, e na roto atoa hoi i te oreraa e faatura i te faaueraa tumu i faahitihia mai i muri aˈe e te aposetolo Paulo i te na ôraa mai e: “E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo?” (Korinetia 2, 6:16). No reira, i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, ua hopoi-tîtî-hia ˈˈera te mau melo o te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela na to Asura, e, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua hopoi-tîtî-hia ˈˈera te feia o na opu e piti o te basileia o Iuda na to Babulonia. I te mea hoi e ua haaviivii taua nunaa e piti nei i te fenua mai te mau ati Kanaana na mua ˈˈe ia raua, ua haapuaihia ˈˈera raua toopiti atoa ra mai roto atu i te fenua, mai te mau ati Kanaana i haapuaihia i to ratou ra tau.
Eaha ˈtura no te mau nunaa o teie nei tau? Ua viivii anei to ratou mau Ekalesia i te mau ohipa viivii? Te haaviivii ra anei ratou i te fenua? E haapuai-atoa-hia anei ratou atoa?
[Parau iti faaôhia i te api 14]
“Na te mau peropheta o Baala e o Aschtoreth e taparahi na i te mau tamarii rii.”
[Hohoˈa i te api 13]
Vairaa rehu ivi tamarii.
[Faaiteraa i te tumu]
Lawrence Stager/Pu ohipa no te pae hitiaa o te râ a te haapiiraa tuatoru no Chicago