Te haamoriraa a Baala—Te aroraa e ia noaa te mafatu o te mau Iseraela
Fatata hoê tausani matahiti i te maororaa, ua tupu te hoê aroraa e ia noaa te mafatu o te nunaa Iseraela. Te aro ra te mǎtaˈuraa hape e te mau peu taatiraa i te faaroo e te taiva ore. I roto i teie aroraa no te ora e te pohe, tei mua te haamoriraa a Baala i te haamoriraa a Iehova.
E FAAEA taiva ore anei te nunaa Iseraela i te Atua mau ra o tei faahaere mai ia ratou i rapaeau ia Aiphiti? (Exodo 20:2, 3) Aore ra e pee anei ratou ia Baala, te atua au roa ˈˈe no Kanaana, o tei tǎpǔ ia ratou e e faahotu o ˈna i te fenua?
Mea faufaa teie aroraa i te pae varua, i tupu ahia aˈenei tausani matahiti, no tatou. No te aha? Ua papai te aposetolo Paulo e: ‘Ua papaihia taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei.’ (Korinetia 1, 10:11) Mai te peu e e taa ia tatou e o vai o Baala, e eaha te haamoriraa a Baala, e maramarama maitai ïa tatou i teie faaararaa faufaa mau o teie aroraa tei tupu i roto i te aamu.
O vai o Baala?
Ua haamatau te mau Iseraela ia Baala i to ratou taeraa mai i Kanaana, i te area matahiti 1473 H.T.T. Ua ite ratou e te haamori ra to Kanaana e rave rahi mau atua e au i to Aiphiti, noa ˈtu e mea taa ê to ratou mau iˈoa e to ratou huru. Teie râ, te faataa ra te Bibilia ia Baala mai te atua faufaa roa ˈˈe no to Kanaana, e te haapapu ra te mau itearaa a te ihipǎpǎ i to ˈna rahi. (Te mau tavana 2:11) Noa ˈtu e e ere o Baala te atua teitei roa ˈˈe i roto i ta ratou mau atua atoa, o o ˈna râ te atua au-roa ˈˈe-hia e to Kanaana. Te tiaturi ra ratou e e mana to ˈna i nia i te ûa, te mataˈi, e te mau ata e o ˈna anaˈe te nehenehe e faatiamâ i te nunaa—na reira atoa ta ratou mau animala e ta ratou maa faaapu—i te hotu ore aore ra te pohe. Mai te peu e aita te parururaa a Baala, e haere mai ïa o Môt, te hoê atua tahoo no Kanaana, e afai mai i te mau ati i nia ia ratou.
Ua taaihia te haamoriraa a Baala i nia i te mau peu taatiraa i te pae tino. E auraa atoa to te mau taoˈa i faaohipahia no te haamoriraa a Baala, mai te mau tii moˈa e te mau pou moˈa, e te mau peu taiata faufau. E au ra e, te faahohoˈa ra te mau tii moˈa—mau mato aore ra mau ofai taraihia ei taipe no te melo taatiraa—ia Baala, te melo tane i roto i te taatiraa i te pae tino. I te tahi aˈe pae, te mau pou moˈa, e mau taoˈa raau ïa aore ra e raau o te faahohoˈa ra i te melo vahine oia hoi o Asherah, te vahine a Baala.—Te mau arii 1, 18:19.
Te tahi atu mau tuhaa rarahi o te haamoriraa a Baala, o te peu faaturi ïa i roto i te hiero e te faatusiaraa tamarii. (Te mau arii 1, 14:23, 24; Paraleipomeno 2, 28:2, 3) Te parau ra te buka The Bible and Archaeology e: “I roto i te mau hiero i Kanaana, te vai ra te mau tane e vahine faaturi (mau tane e vahine ‘moˈa’) e te rave-hua-hia ra te mau peu faufau i te pae taatiraa. Te tiaturi ra [to Kanaana] e e faahotu ta ratou mau peu i te mau faaapu e te mau nǎnǎ.” Te reira aˈe ïa ta ratou e parau ra e e peu faaroo, noa ˈtu e, ma te feaa ore, mea au roa na te feia haamori i taua peu morare tia ore ra no to ratou mau hinaaro i te pae tino. Nafea ïa to Baala faahemaraa i te mafatu o te mau ati Iseraela?
No te aha i au-rahi-hia ˈi?
Peneiaˈe mea au aˈe na te mau ati Iseraela te hoê haapaoraa e ore e titau rahi. I roto i te haamoriraa ia Baala, ua tiamâ ïa ratou i te haapao i te Ture, mai te Sabati e te mau rahiraa taotiaraa morare. (Levitiko 18:2-30; Deuteronomi 5:1-3) Eita e ore e, ua manaˈo te tahi atu mau taata e e tia ia tamǎrûhia o Baala no te ruperupe o to Kanaana i te pae materia.
Ua riro na paha te mau vahi moˈa i Kanaana, oia hoi te mau vahi teitei e vai ra i roto i te mau ururaau ruperupe i nia i te mau tupuai mouˈa, ei tahua faahiahia no te mau peu faahanahanaraa i te puai fanauraa e ravehia na i reira. Aita i maoro, aita te mau ati Iseraela i mauruuru noa i te haere atu i te mau vahi moˈa a te mau ati Kanaana; ua patu atoa ratou i ta ratou iho. “Ua hamani atoa hoi ratou i te mau vahi teitei, e te tii, e te ururaau i nia i te mau vahi teitei, e i raro aˈe i te mau raau marumaru ra.”—Te mau arii 1, 14:23; Hosea 4:13.
Na mua roa râ, e titau te haamoriraa a Baala i ta te tino. (Galatia 5:19-21) E ere te tapao o te mau peu faanavenaveraa i te pae tino te hinaaro-noa-raa e ia hotu rahi te mau maa faaapu aore ra te mau animala. Te faahanahanahia ra te melo taatiraa. Ua haapapuhia te reira e te mau tii e rave rahi o tei itehia i roto i te repo, e te tahi mau hohoˈa hairiiri o te faataa ra i te peu taatiraa pae tino faufau. E faatupu te arearearaa, te ori e te upaupa i te hinaaro e pee i te haerea tura ore.
E nehenehe tatou e feruri i te hoê tupuraa i te omuaraa o te tau toparaa rauere. I roto i te hoê natura maere mau, e ori te feia haamori ma te paia maitai e te turaihia e te uaina. Te fa o ta ratou mau ori no te puai fanauraa, te faaararaa ïa ia Baala mai to ˈna ohipa-ore-raa i te tau veavea e ia haamaitaihia te fenua i te ûa. E haaati haere noa ratou i te mau pou e faahohoˈa i te melo tane e te mau pou moˈa. E faaara te mau huru oriraa, ta te mau faaturi o te hiero iho â râ, i te hinaaro i te taatiraa pae tino. E faahitahita te upaupa e te feia mataitai ia ratou. Eita e ore, ia tae i te taime horuhoru roa ˈˈe o te ori, e haere te feia ori i roto i te mau piha o te fare o Baala e rave i te taatiraa tia ore i te pae morare.—Numera 25:1, 2; a faaau e te Exodo 32:6, 17-19; Amosa 2:8.
E haerea ite mata to ratou, e ere i te haerea faaroo
E rave rahi tei anaanatae i teie huru haamoriraa faatupu i te hinaaro, na te mǎtaˈu atoa râ i arato i te mau Iseraela i roto i te haamoriraa ia Baala. A erehia ˈi te mau Iseraela i te faaroo ia Iehova, na te mǎtaˈu i tei pohe, te mǎtaˈu i te tau a muri aˈe, e te hoê anaanatae taa ê i te peu hiˈohiˈo i aratai ia ratou ia rave i te peu tahutahu, o te titau ia faatupuhia te mau peu faufau roa ˈˈe. Te faataa ra te buka paari ra The International Standard Bible Encyclopedia nafea to Kanaana e faatura ˈi i te varua o te feia pohe i roto i te haamoriraa i te mau tupuna: “E faatupuhia na te mau arearearaa . . . i roto i te menema o te utuafare aore ra i nia i te mau aivi hunaraa maˈi ma te mau inu-hua-raa i te ava e te mau taatiraa (peneiaˈe te mau taatiraa e te fetii atoa) e manaˈohia ra e te apiti atoa ra te taata pohe.” Ua atea ê noa ˈtu â te mau Iseraela i to ratou Atua ra o Iehova no to ratou amuiraa i teie mau peu tahutahu faufau.—Deuteronomi 18:9-12.
Ua huti atoa te mau idolo—e te mau peu e au i te reira—i te mau Iseraela mea au aˈe na ratou te haerea ite mata i te haerea faaroo. (Korinetia 2, 5:7) Noa ˈtu e ua ite ratou i te mau semeio rahi a te rima itea ore o Iehova, ua hinaaro te mau Iseraela e rave rahi i faarue ia Aiphiti, i te hoê faahaamanaˈoraa ia ˈna iteahia. (Exodo 32:1-4) Ua hinaaro atoa vetahi o to ratou huaai e haamori i te hoê taoˈa iteahia, mai te mau idolo a Baala.—Te mau arii 1, 12:25-30.
O vai tei upootia?
Ehia senekele te tupuraa te aroraa e ia noaa te mafatu o te mau Iseraela, mai te taime a tae ai ratou i te mau vahi papu no Moabi na mua noa ˈˈe i to ratou tomoraa i te Fenua Tǎpǔhia e tae roa ˈtu i te taime i afai-tîtî-hia ˈi ratou i Babulonia. I te tahi taime e upootia ratou e i te tahi taime e pau ratou. I te tahi mau taime, ua faaea taiva ore noa te mau Iseraela i mua ia Iehova, teie râ ua hoˈi tamau ratou ia Baala ra. Te tumu mau i na reira ˈi ratou, o to ratou ïa amuiraa ˈtu e te mau Etene e haaati ra ia ratou.
I muri aˈe i to ratou pauraa, ua aro te mau ati Kanaana ma te faaohipa i te tahi mau ravea aravihi aˈe. Ua ora ratou i pihai iho i te mau Iseraela e ua turai ia ratou ia faariro i te mau atua o te fenua ei mau atua no ratou. Ua patoi te tahi mau tavana itoito mai ia Gideona e o Samuela i te reira peu. Ua aˈo o Samuela i te nunaa e: “A tuu ê atu . . . i te mau atua ěê ra . . . e ia tano maite to outou aau ia Iehova ra, a haamori ai ia ˈna anaˈe ra.” No te hoê taime ua faaroo te mau Iseraela i te aˈoraa a Samuela, e “ua tuu ê atura te tamarii a Iseraela i te mau Baala, e te mau Asetarota ra, e ua haamori ia Iehova anaˈe ra.”—Samuela 1, 7:3, 4; Te mau tavana 6:25-27.
I muri aˈe i te faatereraa a Saula e Davida, ua haamata o Solomona i te pǔpǔ i te tahi mau tusia no te mau atua ěê. (Te mau arii 1, 11:4-8) Ua na reira atoa te tahi atu mau arii no Iseraela e no Iuda e auraro atura ia Baala. Noa ˈtu râ, ua tia mai te mau peropheta e arii haapao maitai, mai ia Elia, Elisaia, e Iosia, e aro i te haamoriraa a Baala. (Paraleipomeno 2, 34:1-5) Hau atu â, i te roaraa o taua anotau ra o te aamu o Iseraela, te vai ra te tahi mau taata o tei tamau i te haapao maitai i mua ia Iehova. I te tau atoa a faatere ai o Ahaba e o Iezebela, i te taime i tae ai te haamoriraa a Baala i te faito teitei roa ˈˈe, e hitu tausani “tei ore i tuu i te turi i raro ia Baala.”—Te mau arii 1, 19:18.
I te pae hopea, i muri aˈe i to te mau ati Iuda hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia, aita i faahiti-faahou-hia ra te haamoriraa a Baala. Mai te mau ati Iuda e faahitihia ra i roto i te Ezera 6:21, ‘ua faataa ê mai te feia atoa i te viivii o te fenua etene, ia imi ratou i te Atua o Iseraela ia Iehova.’
Te mau faaararaa e itehia i roto i te haamoriraa ia Baala
Noa ˈtu e mea maoro i teie nei to te haamoriraa a Baala oreraa, hoê â huru tupuraa i roto i te totaiete i teie mahana e i roto i te haapaoraa a to Kanaana—te faahanahanaraa i te melo taatiraa. E au ra e tei roto te anaanataeraa i te peu morare tia ore i te reva ta tatou e huti nei. (Ephesia 2:2) Te faaara ra o Paulo e: “Te aro nei tatou i te mana itea ore o te faatere nei i teie nei ao pouri, e te mau varua iino o te faanahonahoraa a te diabolo.”—Ephesia 6:12, Phillips.
Te faaitoito ra teie “mana itea ore” a Satani i te taatiraa tia ore no te faatîtî i te taata i te pae varua. (Ioane 8:34) I roto i te totaiete faatiatia o teie nei tau, aita te taata e rave hua ra i te peu taatiraa no te hoê oroa no te puai fanauraa, no te haamâha râ i to ratou iho hinaaro aore ra no te faaoaoa ia ratou iho. E mea puai atoa te mau faaitoitoraa e na reira. E î roa te feruriraa o te taata i te mau poroi i te pae taatiraa na roto i te mau faaanaanataeraa, te upaupa e te mau parau faatianianiraa. E nehenehe atoa te mau tavini a te Atua e hema i te reira. Oia mau, te rahiraa o te feia i tiavaruhia i rapae i te amuiraa Kerisetiano, o te feia ïa i hema i taua mau peu ra. Mea na roto noa i te patoi-tamau-raa i teie mau faatianianiraa tia ore e nehenehe ai te hoê Kerisetiano e faaea tura noa.—Roma 12:9.
O te mau Ite taurearea iho â ra tei mua maitai i teie nei ati, i te mea e e rave rahi o ta ratou e anaanatae ra o te faatianianihia nei na roto i te mau peu taatiraa pae tino. No te faateimaha ˈtu â, te faaruru nei ratou i te mana o te tahi atu mau taurearea o te faahepo ra ia ratou. (A faaau e te Maseli 1:10-15.) E rave rahi tei topa i roto i te fifi, ei hiˈoraa, i roto i te mau amuimuiraa rarahi. Mai te haamoriraa a Baala i te tau tahito, te faatupu ra te upaupa, te oriraa, e te huru taatiraa i te pae tino i te hoê anoiraa ino.—Timoteo 2, 2:22.
“E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” o ta te papai salamo ïa i ani. “Ia faaau i to ˈna haerea i ta [Iehova] ra parau,” o ta ˈna ïa i pahono. (Salamo 119:9) Mai ta te Ture a te Atua i faaue i te mau Iseraela eiaha e amui atu e to Kanaana, te faaara atoa maira te Bibilia ia tatou e mea atâta te mau amuimuiraa iino. (Korinetia 1, 15:32, 33) E faaite te hoê Kerisetiano apî e mea paari oia ia patoi oia i te mau mea e faaanaanatae i te pae tino e ta ˈna râ e ite e mea atâta i te pae morare. Mai te taata haapao maitai ra o Elia, eita tatou e nehenehe e vaiiho e na te mau manaˈo e rave rahi o te taata e rave i te mau faaotiraa no tatou.—Te mau arii 1, 18:21; a faaau e te Mataio 7:13, 14.
Te tahi atu faaararaa, no nia ïa i te ereraa i te faaroo, “te ino e hara ˈi tatou nei.” (Hebera 12:1) E au ra e e rave rahi â Iseraela te tiaturi ra ia Iehova, te hiˈo ra râ ratou ia Baala mai te atua o te paruru i ta ratou mau faaapu e te horoa i ta ratou e hinaaro i te mau mahana atoa. Peneiaˈe e te manaˈo ra ratou e mea atea roa te hiero o Iehova i Ierusalema e mea fifi roa ia haapao i ta ˈna mau ture. E ere te haamoriraa a Baala i te mea titau rahi roa e mea ohie noa—e nehenehe noa ratou e tutui i te mea noˈanoˈa na Baala i nia i to ratou iho mau tafare. (Ieremia 32:29) Peneiaˈe, ua pee ratou i te haamoriraa a Baala na roto i te amuiraa ˈtu i roto i te tahi mau peu aore ra na roto i te pûpûraa i te tahi mau mea na Baala i te iˈoa o Iehova.
Nafea tatou e nehenehe ai e erehia i te faaroo e e atea mǎrû noa ˈtu ai i te Atua ora ra? (Hebera 3:12) E nehenehe to tatou haafaufaaraa matamua i te mau putuputuraa e te mau tairururaa e iti noa ˈtu. Te faaite ra teie haerea e te erehia ra tatou i te tiaturi e na Iehova e horoa maira i “te maa [pae varua] i te hora mau ra.” (Mataio 24:45-47) E paruparuhia tatou e e tuutuu atu ai tatou i to tatou “mau papuraa i te parau ora,” aore ra e feaa piti to tatou mafatu, e peneiaˈe a topa ˈtu ai i roto i te nounou taoˈa e te peu morare tia ore.—Philipi 2:16, MN; a faaau e te Salamo 119:113.
E tapea anaˈe i to tatou taiva ore
Aita e feaaraa, te tupu ra te hoê aroraa e ia noaa to tatou mafatu. E tapea anei tatou i to tatou taiva ore ia Iehova aore ra e hema anei tatou i te huru oraraa tia ore o teie nei ao? Mea peapea mau, mai te mau Iseraela i hema ˈtu i te mau peu faufau a to Kanaana, ua aratohia te tahi mau tane e vahine Kerisetiano i teie mahana ia rave i te mau ohipa haama.—A faaau e te Maseli 7:7, 21-23.
E nehenehe te hoê pau i te pae varua e apehia mai te peu e, mai ia Mose, e ‘tamau [tatou] i te hiˈo atu i tei ore e itea ia hiˈo ra.’ (Hebera 11:27) Oia mau, e tia ia tatou ia “aro hua no te faaroo.” (Iuda 3, MN) Teie râ, a tapea noa ˈi tatou i to tatou taiva ore i to tatou Atua e i ta ˈna mau faaueraa tumu, e nehenehe tatou e tiai ru i te tau i reira te haamoriraa hape e ore ai e a muri noa ˈtu. Mai te haamoriraa a Iehova i upootia i nia i te haamoriraa a Baala, e nehenehe tatou e papu e e fatata roa “e î . . . te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:9.
[Hohoˈa i te api 31]
Mau huˈahuˈa o te mau pou moˈa i faaohipahia i roto i te haamoriraa a Baala i Gezera
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
Musée du Louvre, Paris