Eaha to te Atua manaˈo i te haamoriraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano?
“E ORE te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao,” o ta Iesu Mesia ïa i parau, “o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei . . . ua rave [matou] i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”—Mataio 7:21-23.
Na roto i ta ˈna Parau tǎpǔ, te Bibilia Moˈa, ua haapapu maitai te Atua e eaha to ˈna hinaaro. Te rave ra anei te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano i te hinaaro o te Atua? Aore ra ua riro anei ratou mai ta Iesu i parau e “feia rave parau ino”?
Haamaniiraa toto
I te po hou to ˈna Fatu e pohe ai, ua fatata Petero i te haamata i te hoê aroraa mauhaa e te pǔpǔ faehau o tei tonohia no te haru ia Iesu. (Ioane 18:3, 10) Ua faahau râ Iesu i te mau ohipa e ua faaara ˈtura ia Petero e: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) Ua faahiti-faahou-hia teie faaararaa papu maitai i roto i te Apokalupo 13:10. Ua haapao anei te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano i teie faaararaa? Aore ra e hopoia atoa anei ta ratou i roto i te mau tamaˈi e tupu noa ra na te ao nei?
I roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e mau hanere tausani feia no Serbie e no Croatie o tei haapohehia na nia i te iˈoa o te haapaoraa. Te na ô ra Te buka parau paari Britannica apî (beretane) e, “I Croatie, ua haamau te hau fasciste no taua fenua ra, i te hoê opuaraa parauhia ‘tamâraa nunaa’ o tei hau aˈe i te ino i te mau peu iho a te mau Nazi. . . . Ua faaotihia e, hoê i nia i te toru o te huiraatira no Serbie tei hopoi-ê-hia, hoê i nia i te toru tei riro mai ei Katolika, e hoê i nia i te toru tei taparahihia. . . . Ua faaino te tururaa te mau upoo faatere haapaoraa Katolika i teie mau ohipa, i roto i te tahi faito, i te mau taairaa i rotopu i te ekalesia e te hau i muri aˈe i te tamaˈi.” Ehia rahiraa taata tei faahepohia ia maiti e riro ei Katolika aore ra e pohe; e mau tausani taata ê atu tei ore i vaiihohia ia maiti. E mau oire iti taatoa—te tane, te vahine, e te tamarii—tei faahepohia ia tomo i roto i ta ratou mau fare pure Orthodoxe e ua haapohehia ratou i reira. E te mau nuu Communiste ïa? Ua turu atoa anei te haapaoraa ia ratou?
Te na ô ra te buka ra Aamu o Yugoslavia (beretane) e: “Ua faaô vetahi mau perepitero i roto i te tamaˈi i te pae o te mau nuu orure hau.” Te na ô ra te buka ra Yugoslavia e te Communisme apî (beretane) e: “I roto i te mau nuu Turu, ua ite-atoa-hia te mau perepitero no roto i te mau ekalesia Orthodoxe no Serbie e Katolika atoa.” Te tamau noa nei te mau feiiraa i te pae faaroo i te faauˈana ˈtu â i te tamaˈi i te fenua Balkans.
E i Rwanda? Teie ta te papai parau rahi a te Pu Katolika no te mau Taairaa Nunaa, o Ian Linden, i farii i roto i te vea ra The Month: “Ia au i te mau maimiraa i ravehia e [te pǔpǔ paruru i te mau tiaraa mana o te taata ra] African Rights i Lonedona, te itehia ra hoê aore ra e piti hiˈoraa no nia i te mau aratai o te mau Ekalesia Katolika, to Beretane, e Baptiste o taua fenua ra, tei turu i te mau taparahiraa taata a te nuu, na roto anei i to ratou oreraa e patoi aore ra to ratou faaueraa. . . . Mea papu maitai e e rave rahi mau Kerisetiano tiaraa teitei o te mau paroita tei apiti atoa i roto i te mau taparahiraa taata.” Te vahi peapea, te tamau noa nei te mau aroraa i rotopu i te feia faahua kerisetiano i te faaino ia Afirika no ropu.
Poreneia e faaturi
Ia au i te Parau a te Atua, hoê anaˈe parahiraa tura to te taatiraa i te pae tino, tei roto ïa i te taairaa o te faaipoiporaa. Te na ô ra te Bibilia e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) Te turu ra anei te mau aratai ekalesia i teie haapiiraa a te Atua?
I te matahiti 1989, ua pia te Ekalesia no Beretane i Auteralia i te hoê parau haamanahia no nia i te mau taatiraa i te pae tino, o tei faataa e e ere te mau taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa i te mea ino, mai te peu e ua tǎpǔ te tane e te vahine e e faaea raua. No teie roa nei, ua parau te aratai o te Ekalesia no Beretane i Ekosia e: “Eita e tia i te Ekalesia ia faahapa i te mau taatiraa faaturi ei hara e ei mea ino. E tia i te Ekalesia ia farii i te faaturi, mai te tahi huru no ǒ mai i to tatou tupuna ra.”
I Afirika Apatoa, e rave rahi ekalesiatiko o tei faaite tahaa i to ratou turu i te taatiraa mahu. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1990, ua faahiti te vea no Afirika Apatoa ra You, i te parau a te hoê tia teitei a te Ekalesia no Beretane: “Eita te opaniraa a te mau Papai e vai e a muri noa ˈtu. . . . Te tiaturi nei au e e taui te haerea e te huru raveraa a te ekalesia i nia i te mau mahu.”—A faaau e te Roma 1:26, 27.
Ia au i te Buka matahiti Britannica no 1994 (beretane), ua riro te mau taatiraa i te pae tino ei tumu parau rahi i roto i te mau ekalesia Marite, oia iho â râ “te faatoroaraa i te mau mahu tane e te mau mahu vahine ei ekalesiatiko, te fariiraa te faaroo i te mau tiaraa o te mau mahu, te haamaitairaa i te ‘faaipoiporaa mahu,’ e te faatiaraa aore ra te faahaparaa i te huru oraraa o te feia mahu.” Te faatia noa nei te rahiraa o te mau ekalesia rarahi i te mau ekalesiatiko o te porote nei ia rahi aˈe te tiamâraa i te pae taatiraa. Ia au i te Buka matahiti Britannica no 1995 (beretane), e 55 epikopo Épiscopalien o tei tarima i te hoê parau “e haapapu ra e mea tia ia faatoroa i te mahu e mea tia atoa ta ratou mau peu.”
Te paruru nei vetahi mau ekalesiatiko i te taatiraa mahu, ma te parau e aita o Iesu i faahapa noa ˈˈe i te reira. Mai te reira mau anei râ? Ua haapapu o Iesu Mesia e e parau mau te Parau a te Atua. (Ioane 17:17) Te auraa ra, ua farii oia i te manaˈo o te Atua no nia i te taatiraa mahu ia au i tei faataahia i roto i te Levitiko 18:22, e na ô ra e: “Eiaha oe e rave [“taoto,” MN] i te tane mai te rave [“taoto,” MN] i te vahine ra: e mea faufau roa ïa.” Hau atu, ua faahiti Iesu i te poreneia e te faaturi i roto i te ‘mau mea iino no roto anaˈe e viivii ai te taata.’ (Mareko 7:21-23) Te parau Heleni ra no te poreneia, e auraa aano atu â to ˈna i to te faaturi. E tano teie parau i te mau huru taatiraa atoa i te pae tino e ravehia i rapaeau i te faaipoiporaa faatiahia e te ture, oia atoa te taatiraa mahu. (Iuda 7) Ua faaara atoa Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore ratou ia farii i te tahi taata haapii faahua kerisetiano o te faaiti i te ino o te poreneia.—Apokalupo 1:1; 2:14, 20.
Ia porote te mau aratai faaroo ia faatoroahia te mau mahu tane e te mau mahu vahine, eaha ïa te huru o te mau melo o ta ratou ekalesia, te mau taurearea iho â râ? Aita anei te reira e faaitoito ra ia ratou ia tamata i te taatiraa i te pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa? I to ˈna aˈe pae, te faaue ra te Parau a te Atua, “e maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) Mai te peu e e topa te hoê hoa faaroo i roto i teie hara, e tauturuhia oia ma te tapao e faahoˈi faahou mai ia ˈna i roto i te farii maitai o te Atua. (Iakobo 5:16, 19, 20) E mai te peu e eita teie tauturu e fariihia? Te na ô ra te Bibilia e, mai te peu e eita teie mau huru taata e tatarahapa, ‘e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua.’—Korinetia 1, 6:9, 10.
‘Te faaore i te faaipoiporaa’
“Ei faaore i te taiata,” te na ô ra te Bibilia e “mea maitai te faaipoipo i te amâ.” (Korinetia 1, 7:2, 9) Noa ˈtu teie aˈoraa î i te paari, e rave rahi mau ekalesiatiko o tei faahepohia ia faaea taa noa, oia hoi, ia ore e faaipoipo. Te faataa ra o Nino Lo Bello i roto i ta ˈna buka Te mau papai a te Vaticana (beretane) e, “eita te euhe o te faaea-taa-noa-raa e ofatihia mai te peu e e taoto te hoê perepitero aore ra te hoê monahi i te vahine, aore ra e taoto te hoê paretenia i te tane. . . . E nehenehe te hapa o te taatiraa i te pae tino e faaorehia na roto i te haereraa ˈtu e faˈi i roto i te piha peniteniaraa, area ia faaipoipo te hoê perepitero ra, eita ïa te reira e fariihia e te Ekalesia.” Ua faatupu anei teie haapiiraa i te hotu maitai aore ra te hotu ino?—Mataio 7:15-19.
Parau mau, e rave rahi mau perepitero o te ora nei i te hoê oraraa tura i te pae morare, e rave rahi atoa râ o te ore e na reira nei. Ia au i te Buka matahiti Britannica no 1992 (beretane), “te na ôhia ra e ua aufau te Ekalesia Katolika e 300 mirioni dala marite no te faatitiaifaro i te mau ekalesiatiko i horohia no to ratou haerea tia ore i te pae taatiraa.” Te na ô ra te neneiraa no 1994 e: “E rave rahi mau ekalesiatiko o tei pohe i te SIDA, e i reira te ite-tahaa-raahia e te vai ra te mau perepitero mahu e te ite-atoa-raahia e mea rahi . . . te mau mahu e titau ra i te toroa perepitero.” Eita e maerehia ia parau te Bibilia e, ‘te faaoreraa i te faaipoiporaa’ e ‘haapiiraa ïa na te mau demoni.’ (Timoteo 1, 4:1-3) Teie ta Peter de Rosa i papai i roto i ta ˈna buka Te mau vikario a te Mesia (beretane): “Ia au i te manaˈo o te tahi mau taata tuatapapa aamu, ua hau atu paha te faainoraa ta [te faaea-taa-noa-raa te perepitero] i rave i nia i te haerea morare, i te tahi atu peu no te pae Tooa o te râ, e tae noa ˈtu te faaturiraa aufauhia. . . . Ua riro pinepine hoi [te reira] ei porao i nia i te iˈoa o te kerisetianoraa. . . . Ua turai noa na hoi te faaea-taa-noa-raa faahepohia i te mau ekalesiatiko ia ora i roto i te haavare. . . . E faatiahia te hoê perepitero ia hara e mau tausani taime, tera râ, ua opanihia oia e te ture a te ekalesia ia faaipoipo i te hoê noa ˈˈe taime.”
Ia hiˈohia te manaˈo o te Atua no nia i te haamoriraa a Baala, e ere i te mea fifi ia ite e eaha to ˈna manaˈo no nia i te mau ekalesia amahamaha a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Te tahoê ra te buka hopea o te Bibilia i te mau huru haamoriraa hape atoa i raro aˈe i te iˈoa ra “o Babulonia Rahi, o te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei.” Te na ô atoa ra te Bibilia e: “Tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te itearaahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.”—Apokalupo 17:5; 18:24.
No reira, te faaue nei te Atua i te feia atoa e hinaaro ra e riro ei feia haamori mau no ˈna e: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe. . . . E râ tahi-noa-hia to ˈna pohe, o te pohe, e te oto, e te oˈe, e e pau roa oia i te auahi: e puai hoi to [Iehova], to te Atua, o te faautua ia ˈna ra.”—Apokalupo 18:4, 8.
Teie ïa te uiraa i teie nei: Ia haere mai te hoê taata i rapae i te haapaoraa hape, e haere atu o ˈna ihea? Eaha te huru haamoriraa e fariihia e te Atua?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]
Haamoriraa idolo
E idolo atoa to roto i te haamoriraa a Baala. Ua tamata te mau ati Iseraela i te anoi i te haamoriraa a Iehova e ta Baala. Ua afai roa atoa mai ratou i te mau idolo i roto i te hiero o Iehova. Ua haapapu-maitai-hia te manaˈo o te Atua no nia i te haamoriraa idolo i to ˈna haamouraa ia Ierusalema e to ˈna hiero.
E rave rahi mau fare pure a te Amuiraa faaroo kerisetiano tei î i te idolo, e satauro anei, e hohoˈa faaroo anei, aore ra e tii no Maria anei. Hau atu, e rave rahi feia haere pure o tei haapiihia ia tipapa, ia tuturi, aore ra ia faatoro i te rae, te ouma e na tapono ei taipe no te satauro, i mua i teie mau hohoˈa. I to ratou aˈe pae, te faauehia ra te mau Kerisetiano mau, “e maue ê atu i te haamori idolo.” (Korinetia 1, 10:14) Aita ratou e tamata nei i te haamori i te Atua ma te rave mai i te mau taoˈa ite-mata-hia.—Ioane 4:24.
[Faaiteraa i te tumu]
Musée du Louvre, Paris
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
“Ei taata hapa ore te upoo ekalesia”
NO ROTO mai teie pereota i te Tito 1:7, ia au i te hoê tatararaa beretane (Today’s English Version). Te na ô ra Te Bibilia Moˈa ra e: “Ei taata hapa ore hoi te episekopo e tia ˈi.” No roto mai te parau ra “episekopo” i te hoê parau Heleni oia hoi te auraa e “tiaau.” No reira, te mau tane e nominohia no te rave i te upoo i roto i te amuiraa kerisetiano mau, e tia ïa ia ratou ia faaau i to ratou oraraa i te mau ture tumu a te Bibilia. Ia ore ratou e na reira, e tia ia tatarahia to ratou toroa tiaau, no te mea e ere faahou ratou i te ‘aveia no te nǎnǎ.’ (Petero 1, 5:2, 3) Te haafaufaa ra anei te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano i teie titauraa?
I roto i ta ˈna buka Te tapitapi nei au no to outou faaipoiporaa (beretane), te faahiti ra te taote Everett Worthington i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i nia e 100 orometua i te hau no Virginia, i te fenua Marite. Hau atu i te 40 i nia i te hanere o tei faˈi e ua faatupu ratou i te hinaaro no te tahi vahine e ere to ratou hoa faaipoipo. E rave rahi o ratou o tei faaturi.
Te na ô ra te Christianity Today e: “I roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua aueue pinepine te ekalesia i te faaite-tahaa-raahia te haerea taiata o vetahi o ta ˈna mau upoo faatura-roa-hia ˈˈe.” Ua faahapa te tumu parau ra “No te aha eita e tia ia faahoˈi-faahou-hia te mau orometua faaturi i nia i to ratou tiaraa” i te peu matauhia i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano, ia faahoˈi oioi noa mai i te mau upoo ekalesia i nia i to ratou tiaraa tahito i muri aˈe i to ratou “faahaparaahia i te hara o te tino.”