Te taviniraa i raro aˈe i te rima here o Iehova
FAATIAHIA E LAMBROS ZOUMBOS
Ua tia ia ˈu ia rave i te hoê maitiraa faufaa roa: e farii anei au i te pûpûraa a to ˈu metua tane fetii moni e haapao i ta ˈna mau faufaa rarahi—e afaro ïa te fifi i te pae moni o to ˈu utuafare—aore ra e riro anei au ei tavini ma te taime taatoa no te Atua ra o Iehova. A vaiiho na ia ˈu ia faataa ˈtu e no teihea mau tumu i rave ai au i ta ˈu faaotiraa.
UA FANAUHIA vau i te oire no Volos, i Heleni, i te matahiti 1919. E hoo na to ˈu metua tane i te mau ahu tane, e ua fanaˈo matou i te faufaa i te pae materia. Tera râ, i te toparaa te faanavairaa faufaa i te pae hopea o te mau matahiti 1920, ua topatari roa te ohipa hooraa ahu tane a Papa. Ua mauiui au i to ˈu iteraa i te mau taime atoa i te peapea o to ˈu metua tane.
I roto i te hoê area taime, ua ora na to ˈu utuafare i roto i te veve rahi. I te mau mahana atoa, e faarue au i te fare haapiiraa hoê hora na mua ˈˈe no te tiai i roto i te anairaa ia noaa mai te maa. Teie râ, noa ˈtu to matou veve, ua fanaˈo matou i te hoê oraraa utuafare hau. Ua hinaaro noa na vau e riro mai ei taote, i to ˈu râ taurearearaa mai, ua faarue au i te haapiiraa e ua haamata i te rave i te ohipa no te faatamaa i to ˈu utuafare.
I muri iho, i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haru te mau Helemani e te mau Italia i te fenua heleni, e ua tupu te oˈe rahi. Ua ite pinepine au i te mau hoa e te feia ta ˈu i matau i te poheraa i te poia na roto i te mau aroâ—te hoê ohipa riaria ïa o te ore roa ˈtu e moehia ia ˈu! I te hoê taime, ua ora to ˈu utuafare e 40 mahana te maororaa e aita e faraoa, te hoê maa matamua i Heleni. I te hoê mahana, no te ora mai, ua haere to ˈu tuaane e o vau iho nei na te mau oire tapiri mai e ua ani mâua i te mau umara putete i te mau hoa e te mau fetii.
Te riroraa te maˈi ei haamaitairaa
I te omuaraa o te matahiti 1944, ua pohehia vau i te maˈi aoao. I to ˈu tapearaahia i te fare maˈi e toru avaˈe te maororaa, ua afai mai te hoê tuaane fetii e piti buka iti e ua na ô mai e: “A taio; ua papu ia ˈu e e au oe.” Na te Watch Tower Bible and Tract Society i nenei teie nau buka iti, O vai te Atua? e Parururaa (beretane). I muri aˈe i te taioraa, ua faatia vau i te mau mea i roto i te tahi atu mau taata maˈi.
I to ˈu faarueraa mai i te fare maˈi, ua apiti atu vau i te amuiraa a te mau Ite no Iehova no Volos. I te roaraa râ e hoê avaˈe, ua faaea noa vau i te fare, e e ono tae atu e vau hora i te mahana, ua taio vau i te mau vea tahito o Te Pare Tiairaa, e vetahi atu â mau papai tei neneihia e te Taiete Watch Tower. No reira vau i haere oioi ai i mua i te pae varua.
Te oraraa mai i te taime hopea roa
I te hoê mahana i te afaraa o te matahiti 1944, te parahi noa ra vau i roto i te hoê aua i Volos. Haere taue mai nei te hoê pǔpǔ faehau o te turu i te nuu helemani haru fenua, e haaati i te aua e e tapea ihora i te mau taata atoa. Te tahi piti ahuru ma maha taata tei afaihia na roto i te mau aroâ i te pu rahi a te Gestapo, i roto i te hoê fare haaputuraa avaava.
Tau minuti i muri iho, faaroo atura vau i te hoê taata i te piiraa i to ˈu iˈoa e te iˈoa atoa o te taata o ta ˈu i paraparau i roto i te aua. Titau mai nei te hoê ofitie o te nuu faehau heleni ia mâua e ua na ô maira e ua parau mai te hoê o to ˈu mau fetii, o tei ite mai i to mâua afairaahia e te mau faehau, e e Ite no Iehova mâua. Ua parau maira te ofitie heleni e e nehenehe mâua e hoˈi i te fare, e ua horoa mai o ˈna i ta ˈna tareta haamanahia e te ture mai te peu noa ˈtu e e tapea-faahou-hia mâua.
I te mahana i muri iho, faaroo atura mâua e ua haapohe te mau Helemani i te rahiraa taata tei haruhia no te tahoo i te haapoheraahia e piti faehau helemani na te mau pǔpǔ aro huna heleni. Taa ê atu i te tiamâraa mai te pohe mai, ua haapii au i te faufaaraa o te tiaraa kerisetiano amui ore i roto i teie huru tupuraa.
I te tau auhune o te matahiti 1944, ua bapetizohia vau i roto i te pape ei taipe no to ˈu pûpûraa ia ˈu no Iehova. I te tau veavea i muri iho, ua rave te mau Ite i te mau faanahoraa ia apiti atu vau i roto i te amuiraa no Sklithro i nia i te mouˈa, i reira to ˈu oraora-maitai-roa-raa mai. Ua uˈana roa râ te tamaˈi tivila i muri iho i to te mau Helemani faarueraa mai i te fenua heleni. Ua riro ïa te oire tei reira vau, mai te hoê pu no te mau nuu tamaˈi. Ua pari te perepitero e vetahi atu feia iino e taata tamoemoe au no te mau nuu a te hau e ua uiuihia vau i mua i te hoê tiribuna faehau o ta ratou iho i haamau.
Te haava o te tiribuna haavare, o te raatira ïa o te mau nuu faehau i reira. I muri aˈe i to ˈu faataaraa i te tumu vau e faaea ˈi roto i te oire e to ˈu faaiteraa e no to ˈu tiaraa kerisetiano, aita roa ˈtu vau e amui ra i roto i te tamaˈi tivila, parau atura te raatira ia vetahi ê: “Te taata o te hamani ino noa ˈtu i teie hoa, e farerei ïa o ˈna ia ˈu!”
I muri iho, ua hoˈi au i to ˈu oire tumu no Volos ma te hoê faaroo i hau aˈe i te puai i te hoê tino oraora maitai.
Te haereraa i mua i te pae varua
Aita i maoro i muri iho, ua nominohia vau ei tavini haapao faufaa moni i roto i te amuiraa o to ˈu vahi. Noa ˈtu te mau fifi faatupuhia e te tamaˈi tivila—e te mau rahiraa tapearaa atoa no te mau pariraa a te mau upoo faatere haapaoraa e te arato nei matou i te mau taata—ua ite râ vau e ta matou amuiraa atoa, i te oaoa rahi i te apitiraa i roto i te taviniraa kerisetiano.
I te omuaraa o te matahiti 1947, ua haere mai te hoê tiaau ratere o te mau Ite no Iehova e farerei ia matou. O te tere matamua ïa i muri noa ˈˈe te Piti o te Tamaˈi Rahi. I taua taime ra, ua vahihia ta matou amuiraa rahi no Volos e piti aˈe amuiraa, e ua nominohia vau e tiaau peretiteni i roto i te hoê o na amuiraa. Ua haamǎtaˈu te mau faanahonahoraa e turu ra i te mau nuu faehau e te here aiˈa, i te mau taata. Ua faaohipa atoa te mau upoo faatere haapaoraa i teie huru tupuraa. Ua turai ratou i te mau mana faatere ia patoi i te mau Ite no Iehova na roto i te haaparareraa i te mau parau haavare e mau Communiste matou aore ra te turu ra matou i te mau pǔpǔ no te pae aui.
Haruraa e tapearaa
I te roaraa o te matahiti 1947, ua haruhia vau fatata e ahuru taime e toru taime to ˈu haavaraahia. I te mau taime atoa ua tiamâ mai au. I te tau uaaraa tiare i te matahiti 1948, ua faautuahia vau e maha avaˈe te maororaa i roto i te fare auri no te pariraa e ua arato vau i te taata. Ua tapeahia vau i roto i te fare auri no Volos. I taua taime atoa ra, ua tataipiti te numera o te feia poro o te Basileia i roto i ta matou amuiraa, e ua î te mafatu o te mau taeae i te oaoa e te umere.
I te avaˈe atopa 1948, a putuputu ai au e e ono taeae ê atu o tei aratai i ta matou amuiraa, tomo mai nei e pae mutoi i roto i te fare e ua haru ia matou ma te haamǎtaˈu ia matou e te pupuhi. Ua afai ratou ia matou i te fare mutoi ma te ore e faataa mai i te tumu i haruhia ˈi matou, e ua tairihia matou i reira. Ua tupaihia to ˈu hohoˈa mata na te hoê mutoi, e taata moto hoi oia i mutaa ihora. E ua ponaohia matou i roto i te hoê piha fare auri.
I muri iho, ua pii mai te ofitie haapao ia ˈu ia haere i roto i ta ˈna piha ohipa. I to ˈu iritiraa i te opani, taora mai nei oia i te hoê mohina inita, aita râ vau i tano e parari atura i nia i te papaˈi. No te haamǎtaˈu ia ˈu o ˈna i na reira ˈi. Toro mai nei oia i muri iho i te hoê papie iti e te hoê penitara e faahepo mai nei ia ˈu e: “A papai i nia iho te mau iˈoa o te mau Ite no Iehova atoa no Volos, e a faahoˈi mai i te papie i teie poipoi. Ia ore anaˈe, ua ite iho â ïa oe eaha te tupu!”
Aita vau i pahono, i to ˈu râ hoˈiraa i roto i te piha, ua pure te mau taeae e o vau iho nei ia Iehova. O to ˈu iˈoa anaˈe ta ˈu i papai i nia i te papie e ua tiai au ia piihia mai au. Aita râ vau i faaroo i te hoê noa ˈˈe parau no ǒ mai i te ofitie ra. I te po, ua haere mai te mau nuu faehau patoi, e ua tono te ofitie i to ˈna mau taata ia aro atu ia ratou. I roto i te aroraa tei tupu, ua pepe roa o ˈna, e ua tâpûhia hoê o to ˈna nau avae. I te pae hopea, ua haavahia matou, e ua parihia matou i te faatupuraa i te hoê putuputuraa o tei ofati i te ture. Ua faautuahia matou e hitu atoa ra e pae matahiti i roto i te fare auri.
I te mea hoi e aita vau i haere i te pureraa i te sabati i te fare auri, ua tapeahia vau i roto i te hoê piha o vau anaˈe. I te toru o te mahana, ua ani au e farerei i te taata faatere i te fare auri. Na ô atura vau ia ˈna e: “A vaiiho na ia ˈu ia paraparau atu, e ere i te mea tano ia faautua i te hoê taata o te farii ra ia tapeahia o ˈna i roto i te fare auri e pae matahiti te maororaa, no to ˈna faaroo.” Ua feruri maite oia i nia i te reira, e ua parau oia e: “Ananahi, e haere mai oe i ǒ nei i roto i ta ˈu piha i pihai iho ia ˈu e rave i te ohipa.”
I te pae hopea, ua faaohipahia vau ei tauturu taote i roto i te fare auri. Ua haapii rahi ïa vau no nia i te utuuturaa, te hoê ohipa tei riro hoi ei mea faufaa i te mau matahiti i muri iho. A vai noa ˈi au i roto i te fare auri, ua fanaˈo vau e rave rahi mau taime no te poro, e e toru taata tei farii e ua riro mai ei Ite no Iehova.
I muri aˈe i te tapearaahia e maha matahiti i roto i te fare auri, ua tuuhia vau no te haerea maitai i te matahiti 1952. I muri iho, ua haere au i te haavaraa i Korinetia no to ˈu tiaraa amui ore. (Isaia 2:4) I reira ua tapeahia vau maa taime noa i roto i te hoê fare auri a te faehau, e ua haamata faahou te tahi atu â mau hamani-ino-raa. Ua haamǎtaˈu mai vetahi mau ofitie, ma te parau e: “E tâpûpû roa vau i to oe mafatu e te tipi,” aore ra “Eiaha oe e manaˈo e e pohe oioi oe e e ono noa ofai pupuhi.”
Ua rau te tamataraa
Aita i maoro, ua hoˈi au i te fare, e tavini faahou i roto i te amuiraa no Volos, a rave noa ˈi i te ohipa ma te afa taime. I te hoê mahana, ua faatae mai te amaa a te Taiete Watch Tower i Ateno i te hoê rata, o te titau manihini mai ia ˈu no te hoê faaineineraa e piti hebedoma e no te ratere i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova ei tiaau haaati. I taua taime atoa ra, ua ani atoa mai te hoê metua tane fetii, aita hoi ta ˈna e tamarii e mau faufaa rarahi ta ˈna, ia haapao i ta ˈna mau faufaa. Te ora noa ra to ˈu utuafare i roto i te veve, e e nehenehe teie ohipa e faatitiaifaro i to ratou fifi i te pae faanavairaa faufaa.
Haere atura vau e farerei i to ˈu metua tane fetii no te haamauruuru ia ˈna, ua faaite râ vau ia ˈna e ua faaoti au e farii i te hoê hopoia taa ê i roto i te taviniraa kerisetiano. Tia ˈtura oia i nia, hiˈo mai nei ma te feruri maite, e faarue oioi mai nei i te piha. I to ˈna hoˈiraa mai, ua horoa mai oia i te tahi ô moni o te nehenehe e turu i to ˈu utuafare no te tahi mau avaˈe. Na ô mai nei e: “A rave, e a faaohipa mai ta oe e hinaaro.” E tae roa mai i teie mahana, aita vau i ite e nafea ia faataa i to ˈu mau manaˈo i taua taime ra. Mai te huru ra e ua faaroo vau i te reo o Iehova i te na ôraa mai e, ‘Ua rave oe i te maitiraa maitai. Tei pihai iho vau ia oe.’
Ma te fariihia e to ˈu utuafare, ua haere au i Ateno i te avaˈe titema 1953. Noa ˈtu e o to ˈu mama anaˈe tei riro mai ei Ite, aita vetahi atu mau melo o to ˈu utuafare i patoi i ta ˈu ohipa kerisetiano. I to ˈu haereraa i te amaa i Ateno, ua ite atoa vau i te tahi atu parau oaoa. O te hoê poroi ïa no ǒ mai i to ˈu tuahine ra o te faaite ra e ua manuïa te tutavaraa a to ˈu papa e piti matahiti te maororaa, ia noaa mai te tahi moni tauturu. Eaha ïa ta ˈu e ani faahou â? Mai te huru ra e e pererau to ˈu, ineine no te rere i nia roa i roto i te taviniraa a Iehova!
Te haapao-maitai-raa
I te mau matahiti matamua i roto i te tuhaa haaati, ua tia ia ˈu ia haapao maitai no te mea e mea hamani-ino-roa-hia te mau Ite no Iehova e te mau mana faatere faaroo e te politita. No te farerei i to matou mau taeae kerisetiano, i roto iho â i te mau oire haihai e te mau oire iti, e na raro vau i te haere e rave rahi hora te maororaa i te po. E putuputu ïa te mau taeae, o te nehenehe hoi e haruhia, e e tiai noa ˈi ma te faaoromai i roto i te fare ia tae atu vau. Auê ïa faaitoitoraa maitai no matou pauroa ta teie mau farereiraa e horoa mai!—Roma 1:11, 12.
Ia ore au e itehia mai, e faahuru ê au ia ˈu. I te hoê taime, ua faaahu vau ia ˈu mai te hoê tiai mamoe, no te haere na nia i te hoê purumu tei tiaihia e te mutoi aore ra te faehau, ia nehenehe au e farerei i te mau taeae o te hinaaro mau ra i te tiairaa mamoe i te pae varua. I te tahi atu taime, i te matahiti 1955, ua faariro te hoê hoa Ite e o vau iho nei ia mâua, ei feia hoo oniani piropiro ia ore te mau mutoi ia ite e o vai mau mâua. Ta mâua hopoia, o te farereiraa ïa i te tahi mau taeae kerisetiano aita e ohipa faahou ra i roto i te oire iti no Árgos Orestikón.
Ua vauvau mâua i ta mâua mau oniani i te matete o te oire. Tera râ, ua haamata te hoê mutoi apî, o te haapao ra i tera vahi, i te feaa, e ia haere anaˈe mai o ˈna na mua ia mâua, e hiˈo noa mai oia. I te pae hopea, parau roa mai nei oia e: “E ere paha oe i te taata hoo oniani.” I taua taime atoa ra, tapiri mai nei e toru vahine apî e hinaaro atura e hoo maa oniani. Ma te faaiteite i ta ˈu mau oniani, parau atura vau e: “Te amu nei teie mutoi apî i te oniani mai teie, a hiˈo na i to ˈna pautuutu e to ˈna haviti!” Hiˈo atura taua mau vahine ra i te mutoi e ata ihora. Ata atoa ˈtura oia e haere atura.
I to ˈna revaraa, haere atura vau i te fare toa tei reira to mâua mau taeae i te pae varua raveraa i te ohipa ei feia nira ahu. Ani atura vau i te hoê o ratou ia nira faahou i te pitopito o to ˈu pereue o ta ˈu i tumutu. A nira noa ˈi oia, piˈo atura vau i raro e parau mǎrû atura vau ia ˈna e: “No ǒ mai au i te amaa i te haereraa mai e farerei ia outou.” Ua mǎtaˈu te mau taeae i te haamataraa, i te mea hoi e aita ratou i farerei i te mau Ite e rave rahi matahiti te maororaa. Ua horoa ˈtu vau i te mau faaitoitoraa atoa o ta ˈu e nehenehe e ua rave au i te mau faanahoraa no te farerei ia ratou i muri iho, i te vahi tanuraa maˈi o te oire no te paraparau hau atu â. Auê te oaoa e, ua faaitoito teie farereiraa ia ratou e ua noaa faahou mai to ratou puai i roto i te taviniraa kerisetiano.
Te hoê hoa vahine haapao maitai
I te matahiti 1956, toru matahiti i muri aˈe i to ˈu haamataraa i te ohipa ratere, ua farerei au ia Niki, te hoê vahine apî kerisetiano, e mea here roa na ˈna te ohipa pororaa e ua hinaaro oia e tavini ma te taime taatoa i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua here mâua ia mâua e ua faaipoipo mâua i te avaˈe tiunu 1957. Ua uiui na vau e nehenehe anei o Niki e faaruru i te ohipa ratere i raro aˈe i te mau huru tupuraa au ore e farereihia ra e te mau Ite no Iehova i Heleni. Maoti te tauturu a Iehova, ua manuïa oia, o ˈna ïa te vahine matamua tei apee i ta ˈna tane i roto i te tuhaa haaati i Heleni.
Ua tamau noa mâua toopiti i roto i te ohipa ratere e ahuru matahiti te maororaa, ma te tavini i roto i te rahiraa amuiraa i Heleni. Ua faahuru ê pinepine mâua ia mâua e, a amo noa ˈi ta mâua pute tauihaa, e na raro mâua ia haere i te po e rave rahi hora te maororaa no te tae atu i te hoê amuiraa. Noa ˈtu te patoiraa rahi ta mâua i faaruru pinepine na, ua putapû roa mâua i te oaoa i te ite-mata-roa-raa i te maraaraa maere o te numera o te mau Ite.
Te taviniraa i te Betela
I te avaˈe tenuare 1967, ua titauhia mai mâua Niki e tavini i te Betela, mai te reira te piiraahia te amaa a te mau Ite no Iehova. Ua maere roa mâua i te titauraa, ua farii râ mâua, ma te tiaturi e na Iehova e aratai ra i te mau ohipa. A mairi noa ˈi te taime, ua oaoa roa mâua i te haamaitairaa rahi taa ê e tavini i roto i teie pu ohipa teotaratia.
Toru avaˈe i muri aˈe i to mâua faaôraa i roto i te taviniraa i te Betela, ua haru te hoê faatereraa faehau haavî i te mana, e ua tia i te mau Ite no Iehova ia tamau i te rave omoe i ta ratou ohipa. Haamata ˈtura matou i te putuputu i roto i te mau pǔpǔ iti, i te faatupu i ta matou mau tairururaa i roto i te uru raau, i te poro ma te omoe, e i te nenei e i te opere i te mau buka e te mau vea ma te huna. E ere i te mea fifi ia faaau atu i teie mau huru tupuraa, i te mea hoi e ua faaohipa faahou matou i te mau ravea o ta matou i faaohipa na i te mau matahiti na mua ˈtu, no te rave i ta matou mau ohipa. Noa ˈtu te mau opaniraa, ua maraa te numera o te mau Ite mai raro aˈe i te 11 000 i te matahiti 1967 i hau atu i te 17 000 i te matahiti 1974.
I muri iho e 30 matahiti taviniraa i te Betela, te tamau noa ra mâua Niki i te fanaˈo i te mau haamaitairaa i te pae varua, noa ˈtu te mau taotiaraa o te maˈi e o te ruauraa. Hau atu i te ahuru matahiti te maororaa, ua noho na matou i te fare a te amaa i Kartali Street i Ateno. I te matahiti 1979, ua avarihia te hoê amaa apî i Marousi, te hoê tuhaa oire no Ateno. Tera râ mai te matahiti 1991 mai, ua fanaˈo matou i te mau fare rarahi apî o te amaa i Eleona, 60 kilometera i te pae apatoerau i Ateno. I reira ua ohipa ïa vau i roto i te tuhaa utuuturaa i roto i ta matou Betela, i reira te hoonaraa te faaineineraa o ta ˈu i fanaˈo ei tauturu taote i roto i te fare auri.
I roto i ta ˈu taviniraa ma te taime taatoa hau atu i te maha ahuru matahiti te maororaa, ua taa ˈtura ia ˈu, mai ia Ieremia atoa, i te tanoraa o te parau tǎpǔ a Iehova: “E tamaˈi mai hoi ratou ia oe, e ore râ e tupu; ei pihai atoa iho vau ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova.” (Ieremia 1:19) Oia, ua fanaˈo mâua Niki i te hoê aˈua tei î roa i te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra. Te oaoa noa ra mâua i to ˈna tapitapi here rahi e to ˈna farii maitai.
Teie ta ˈu faaitoitoraa i te feia apî i roto i te faanahonahoraa a Iehova, ia tamau ïa i te haa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. E nehenehe ïa ratou e farii i te titauraa a Iehova e tamata e mai te peu e e tapea oia i ta ˈna parau tǎpǔ ‘e iriti i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai.’ (Malaki 3:10) Na roto i te mau mea o ta ˈu i farerei, e nehenehe au e haapapu ia outou, te feia apî, e e haamaitai mau â Iehova ia outou pauroa o te tiaturi taatoa ra i nia ia ˈna.
[Hohoˈa i te api 26]
Lambros Zoumbos e ta ˈna vahine ra o Niki