VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/10 api 22-25
  • Te horoaraa na Iehova i tei au ia ˈna

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te horoaraa na Iehova i tei au ia ˈna
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ohiparaa ia au i ta ˈu i haapii
  • Te pororaa noa ˈtu te mau fifi
  • Ta mâua taviniraa i Aidhonochori
  • Te hamani-ino-raa uˈana
  • Te maraaraa noa ˈtu te patoiraa
  • Te taviniraa i raro aˈe i te rima here o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Hau atu i te 50 matahiti ‘fanoraa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • “Taa ê atu râ i te auro, ua itea mai ia ˈu te mau taiamani”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te taviniraa i te Atua e nehenehe mau e tiaturihia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/10 api 22-25

Te horoaraa na Iehova i tei au ia ˈna

FAATIAHIA E TIMÓLEON VASILÍOU

Ua tapeahia vau no te haapiiraa i te Bibilia i te oire iti o Aidhonochori. Ua tatara te mutoi i to ˈu nau tiaa e ua haamata aˈera i te rutu i to ˈu nau tupuae avae. A tamau noa ˈi te ruturaa, te oru mai nei to ˈu nau avae e aita ˈtura vau i ite faahou i te mauiui. Hou vau e faataa ˈtu ai e na te aha i aratai i teie hamani-ino-raa, e ere hoi i te mea matauhia i taua taime ra i Heleni, e faatia ˈtu vau nafea to ˈu riroraa mai ei taata haapii Bibilia.

I MURI noa ˈˈe i to ˈu fanauraahia mai i te matahiti 1921, ua haere atu to matou utuafare i te oire no Rodolívos, i te pae apatoerau no Heleni. I to ˈu apîraa ra, ua ora vau i te hoê oraraa tia ore. I te 11raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te puhipuhi i te avaava. I muri iho, ua riro vau ei taata inu hua i te ava e te pere moni, e e haere au i te mau arearearaa maamaa i te mau po atoa. Mea aravihi au i te pae o te upaupa, ua apiti atura vau i te hoê pǔpǔ faataˈi upaupa no reira. I roto te area fatata hoê matahiti, ua nehenehe au e hauti i te rahiraa o te mau tauihaa upaupa a te pǔpǔ. I taua noâ taime ra, mea au na ˈu te haapiiraa e te parau-tia.

I te omuaraa o te matahiti 1940, a uˈana ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua titau-manihini-hia ta matou pǔpǔ ia hauti i te hunaraa maˈi o te hoê tamahine iti. I te menema, te taˈi ra te mau fetii e te mau hoa ma te ore e tapea i to ratou oto. Ua ohipa roa te mea e aita roa ˈtu to ratou e tiaturiraa i nia ia ˈu. Ua haamata aˈera vau i te uiui e, ‘No te aha tatou e pohe ai? Te vai ra anei te hoê oraraa hau atu i to tatou oraraa poto? Ihea vau e ite ai i te mau pahonoraa?’

Tau mahana i muri iho, ua ite atura vau i te hoê papai o te Faufaa Apî i nia i te hoê paepae i to ˈu ra fare. Ua rave maira vau i te reira e haamata ˈtura i te taio. I to ˈu taioraa i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:7 no nia i te tamaˈi o te riro i nia i te hoê faito rahi ei tuhaa o te tapao o to ˈna vairaa mai, ua taa ˈtura ia ˈu e e tano teie mau parau i to tatou tau. I te mau hebedoma i muri iho, ua taio vau i te mau Papai Heleni Kerisetiano e rave rahi taime.

E, i te avaˈe Titema 1940, ua haere au e farerei i te hoê utuafare i pihai iho mai—te hoê vahine ivi e ta ˈna na tamarii e pae. I roto i ta ratou piha vairaa tauihaa, i rotopu i te hoê haapueraa buka, ua itea mai ia ˈu hoê oia hoi Un gouvernement désirable, neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society. Ua tia noa vau i reira i roto i te piha vairaa tauihaa e taio i te buka iti taatoa. Ua papu roa ia ˈu na roto i ta ˈu e taio ra e te ora mau nei tatou i ta te Bibilia e parau ra te “anotau hopea” e e fatata te Atua i te haamou i teie faanahoraa o te mau mea e te mono i te reira na roto i te hoê ao apî parau-tia.—Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:13.

Te mea i haaputapû iho â ia ˈu, o te haapapuraa ïa a te mau Papai, e e ora te feia haapao maitai e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei e e ore roa te mauiui e te pohe i roto i taua ao apî ra i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. (Salamo 37:9-11, 29; Apokalupo 21:3, 4) A taio noa ˈi au, ua haamauruuru vau i te Atua na roto i te pure no teie mau mea e ua ani au ia ˈna ia faaite mai ia ˈu eaha ta ˈna mau titauraa. Ua papu ia ˈu e e au i te Atua ra o Iehova to ˈu taairaa ia ˈna ma te nephe taatoa.—Mataio 22:37.

Te ohiparaa ia au i ta ˈu i haapii

Mai taua taime ra, ua faaea ˈtura vau i te puhipuhi i te avaava, i te inu i te ava, e i te pere i te moni. Ua haaputuputu vau i na tamarii e pae o te vahine ivi e to ˈu mau taeae e tuahine apî e toru, e ua faataa ˈtu vau ia ratou i ta ˈu i haapii mai i roto i te buka iti. Aita i maoro, ua haamata paatoa matou i te haaparare i te mea haihai o ta matou i ite. Ua matauhia ˈtura matou i roto i te oire mai te mau Ite no Iehova noa ˈtu e aita roa ˈtu matou i farerei i te tahi mau Ite. Mai te haamataraa mai â, ua horoa vau hau atu i te hoê hanere hora i te mau avaˈe atoa no te faaite ia vetahi ê i te mau ohipa faahiahia ta ˈu i haapii.

Ua haere atura te hoê perepitero Orthodoxe Heleni no reira i te tavana oire ra no te amuamu ia matou. Tau mahana râ na mua ˈtu, ma te ite-ore-hia e matou, ua iteahia i te hoê Ite apî te hoê puaahorofenua tei moe e ua faahoˈi i to ˈna iho mau fatu. Ei faahopearaa o teie haerea maitai, ua faatura te tavana oire i te mau Ite, e aita oia i hinaaro e faaroo i te perepitero.

I te hoê mahana, i te area avaˈe Atopa 1941, a poro ai au i te matete, ua paraparau te hoê taata no te hoê Ite no Iehova e ora ra i te hoê oire tapiri. E mutoi tahito oia, o Chrístos Triantáfillou te iˈoa. Ua haere atu vau e farerei ia ˈna e ua ite au e e Ite oia mai te matahiti 1932 mai â. Auê au i te oaoa i to ˈna horoaraa mai na ˈu i te mau papai tahito aˈe a te Taiete Watch Tower! Ua tauturu mau te reira ia ˈu ia haere i mua i te pae varua.

I te matahiti 1943, ua pûpû vau ia ˈu no te Atua na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I taua tau ra, te faatere ra vau i te mau haapiiraa Bibilia i roto e toru oire tapiri—Dravískos, Paleokómi, e Mavrolófos. Ua faaohipa vau i te buka ra La Harpe de Dieu ei buka aratai Bibilia na matou. I te pae hopea, ua oaoa vau i te iteraa e maha amuiraa a te mau Ite no Iehova tei haamauhia i taua vahi ra.

Te pororaa noa ˈtu te mau fifi

I te matahiti 1944, ua tiamâ mai Heleni i te faatereraa Helemani, e tau taime i muri iho, ua haamauhia te mau taairaa e te amaa a te Taiete Watch Tower i Ateno. Ua titau manihini mai te amaa ia ˈu ia haere e poro i roto i te hoê tuhaa fenua mea varavara roa te taata i faaroo i te poroi o te Basileia. I muri aˈe i te haereraa ˈtu i reira, ua rave au i te ohipa i roto i te hoê fare faaapu e toru avaˈe, e ua ohipa i te toea o te matahiti i roto i te taviniraa.

I taua matahiti ra, ua haamaitaihia vau i to ˈu iteraa i to ˈu metua vahine i te bapetizoraahia, oia atoa te vahine ivi e ta ˈna na tamarii, maori râ ta ˈna tamahine hopea, Marianthi, tei bapetizohia i te matahiti 1943 e tei riro mai ei vahine herehia e au i te avaˈe Novema o taua matahiti ra. Toru ahuru matahiti i muri iho, i te matahiti 1974, ua riro atoa mai to ˈu metua tane ei Ite bapetizohia.

I te omuaraa o te matahiti 1945, ua fanaˈo matou i te neneiraa matamua o te vea ra Te Pare Tiairaa no ǒ mai i te amaa ra. Teie te upoo parau o te tumu parau rahi “A haere, a faariro i te mau nunaa atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, The Emphatic Diaglott) Ua faarue oioi aˈera mâua o Marianthi i to mâua fare no te ohipa ˈtu i te mau tuhaa fenua atea i te pae hitia o te râ o te Anavai Strymon. I muri aˈe, ua apitihia mai mâua e te tahi atu mau Ite.

E haere pinepine mâua na raro noa ma te tiaa ore e tae atu ai i te hoê oire iti, e rave rahi kilometera na roto i te mau afaa e na nia i te mau mouˈa. Ua na reira mâua no to mâua mau tiaa no te mea ia pau anaˈe, aita to mâua e tiaa faahou no te mono atu. Mai te matahiti 1946 e tae atu i te matahiti 1949, te vavahi ra te tamaˈi tivila ia Heleni, e mea atâta roa ia ratere. E ere i te mea varavara ia ite i te mau tino pohe e tarava ra na te hiti purumu.

Maoti i te haaparuparuhia e te mau fifi, ua tamau noa mâua i te tavini ma te itoito. E rave rahi taime, ua manaˈo atoa vau mai te papai salamo o tei papai e: “E ia haere noa ˈtu vau na te peho ra, o te mǎrǔ pohe, e ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai-atoa-iho oe ia ˈu: to raau e te tootoo tei haamahanahana mai ia ˈu.” (Salamo 23:4) I taua tau ra, e pinepine mâua i te atea ê i to mâua fare ehia hebedoma i te maoro, e i te tahi mau taime e raeahia e au e 250 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa.

Ta mâua taviniraa i Aidhonochori

Te hoê o te mau oire iti ta mâua i haere atu i te matahiti 1946, o Aidhonochori ïa, tei nia roa i te hoê mouˈa. I reira, ua farerei mâua i te hoê taata o tei parau ia mâua e te vai ra e piti taata i te oire o te hinaaro ra e faaroo i te poroi o te Bibilia. No to ˈna râ mǎtaˈu i to ˈna mau taata tapiri, aita taua taata ra i hinaaro e aratai ia mâua ia raua ra. Tera râ, ua itea ia mâua to raua fare e ua farii-maitai-hia mai mâua. Oia mau, tau minuti i muri aˈe, ua î roa te vahi faafaaearaa i te taata! E mau fetii te tahi aore ra e mau hoa piri roa. Ua maere roa vau i te iteraa ˈtu e te parahi ra ratou ma te faaroo maitai mai ia mâua. Aita i maoro, ua ite aˈera mâua e ua tiai ru ratou i te farerei i te mau Ite no Iehova, i te roaraa râ o te faatereraa Helemani, aita hoê aˈe i taua vahi ra. Na te aha i faaitoito i to ratou anaanatae?

E na taata rahi nau upoo utuafare i roto i te pǔpǔ Communiste no reira, e na raua i haamatau i te taata i te mau manaˈo Communiste. I muri iho râ, ua itea mai ia raua te hoê buka Gouvernement, neneihia e te Taiete Watch Tower. Na roto i te taioraa i te reira, ua papu atura ia raua e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa otahi no te hoê faatereraa tia roa e te parau-tia.

Ua parahi noa mâua no te paraparau atu i teie nau taata e to raua mau hoa e tae roa i te tuiraa po. Ua mauruuru roa ratou i te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa i niuhia i nia i te Bibilia. I muri noa ˈˈe râ, ua opua te mau Communiste i roto i te oire iti e haapohe ia ˈu no te mea i to ratou manaˈoraa, o vau te tumu i taui ai to ratou mau aratai tahito. Hau atu, i rotopu i te feia i tae mai i taua po matamua ra, te vai ra te taata o tei paraparau mai ia ˈu no te mau taata e anaanatae ra i roto i te oire iti. I te pae hopea ua haere oia i mua i roto i te ite o te Bibilia, ua bapetizohia oia e ua riro ei matahiapo Kerisetiano i muri iho.

Te hamani-ino-raa uˈana

Aita i maoro roa i muri iho i te putuputuraa a teie nau Communiste tahito, ua tomo taue mai e piti mutoi i roto i te hoê fare i reira matou e faatere ai i te hoê putuputuraa. Ua haru raua e maha o matou ma te faatoro i te pupuhi e ua afai ia matou i te aua mutoi. I ǒ, ua faaino te raatira mutoi, e mau taairaa piri hoi to ˈna e te upoo faatere haapaoraa Orthodoxe Heleni, ia matou. I te pae hopea, ua ui mai oia e, “Oia mau, nahea vau ia outou?”

“Ia taparahi maitai tatou ia ratou!” ta te tahi atu ïa mau mutoi o te tia ra i muri mai ia matou i tuô ma te reo hoê.

Ua po roa ïa i taua taime ra. Ua ponao te mau mutoi ia matou i te tahua i raro e ua haere atu i te fare inuraa ava i pihai mai. I to ratou taeroraa i te ava, ua hoˈi mai ratou e ua afaihia vau i te tahua i nia.

Ma te ite i to ratou huru, ua taa ia ˈu e e nehenehe ratou e haapohe ia ˈu i te mau taime atoa. Ua pure atura vau i te Atua ia horoa mai i te puai no te faaoromai noa ˈtu eaha te mauiui. Ua rave mai ratou i te tahi mau tâpû raau e, mai ta ˈu i faatia na i te omuaraa ra, ua haamata i te rutu ia ˈu i nia i to ˈu nau tupuae avae. I muri aˈe i te reira, ua rutu ratou i to ˈu tino taatoa, ua faahoˈi atura ratou ia ˈu i te tahua i raro. I muri iho, ua rave ratou i te tahi atu taata e ua haamata i te rutu ia ˈna.

I taua noâ taime ra, ua faaohipa vau i te taime no te faaineine i te tahi atu nau taurearea Ite ia faaruru i te tamataraa i mua. Ua maiti aˈera râ te mau mutoi i te afai ia ˈu i te tahua i nia. Ua tatara ratou i to ˈu mau ahu, e ua rutu ratou e pae ia ˈu fatata hoê hora i te maoro, ma te taataahi i to ˈu upoo e to ratou mau tiaa faehau. Ua taue aˈera ratou ia ˈu i raro i te eˈa, i reira to ˈu taravaraa ma te ite ore i te roaraa fatata 12 hora.

I to matou matararaa mai i te pae hopea, ua farii te hoê utuafare ia matou i roto i te oire iti no te po e ua haapao ia matou. I te mahana i muri iho, ua hoˈi atura matou i te fare. Ua rohirohi roa matou no te mau ruturaa e e vau hora to to matou tere, e piti noa hoi hora na raro tei matauhia. Ua oruoru roa vau no te mau ruturaa e mea fifi na Marianthi i te taa e o vau teie.

Te maraaraa noa ˈtu te patoiraa

I te matahiti 1949, a tupu noa ˈi te tamaˈi tivila, ua haere atu mâua i Tesalonia. Ua nominohia vau no te tavini ei tavini tauturu amuiraa i roto i te hoê o na amuiraa e maha o te oire. I muri aˈe hoê matahiti, ua maraa noa te amuiraa e ua haamau matou i te tahi atu, e ua nominohia vau ei tavini amuiraa, aore ra tiaau peretiteni. Hoê matahiti i muri iho, ua fatata te amuiraa apî i te tataipiti, e ua haamauhia ˈtura te tahi atu â amuiraa!

Ua riri te feia patoi i te maraaraa o te mau Ite no Iehova i Tesalonia. I te hoê mahana, i te matahiti 1952, i to ˈu hoˈiraa i te fare na te ohipa mai, ua ite au i to mâua fare e ua paapaa roa i te auahi. Ua ora mai o Marianthi. I te putuputuraa i taua po ra, ua faataa mâua no te aha mâua i tae mai ai i roto i te mau ahu repo—ua erehia mâua i te mau mea atoa. Mea maitai roa to mâua mau taeae Kerisetiano e te turu hoi.

I te matahiti 1961, ua nominohia vau no te ohipa ratere, ma te tere e farerei i te hoê amuiraa ê i te mau hebedoma atoa no te haapuai i te mau taeae i te pae varua. I na 27 matahiti i muri iho, ua tere atu mâua o Marianthi e farerei i te mau tuhaa haaati e mataeinaa i Makedonia, Thrace, e Thessalie. Noa ˈtu e ua fatata ta ˈu Marianthi here i te matapo roa mai te matahiti 1948, ua tavini oia ma te itoito na muri iho ia ˈu, ma te faaruru e rave rahi mau tamataraa o te faaroo. Ua haru-atoa-hia oia, ua tamatahia, e ua tapeahia i roto i te fare tapearaa e rave rahi taime. I muri iho, ua ino noa ˈtura to ˈna oraora-maitai-raa, e ua pohe oia i te matahiti 1988 i muri aˈe i te hoê aroraa roa i te mariri ai taata.

I tauâ matahiti ra, ua nominohia vau no te tavini ei pionie taa ê i Tesalonia. I teie nei, i muri aˈe e 56 matahiti taviniraa ia Iehova, e nehenehe noâ vau e ohipa puai e e apiti i roto i te mau tuhaa atoa o te taviniraa. I te tahi mau taime, ua faatere au i te hoê rahiraa e 20 haapiiraa Bibilia e te feia e anaanatae ra i te mau hebedoma atoa.

Te oaoa nei au e tei te haamataraa mau â tatou o te hoê porotarama haapiiraa rahi o te tamau noa i roto i te ao apî a Iehova e no te hoê tausani matahiti. Teie râ, te manaˈo nei au e e ere teie te taime no tatou ia haere mǎrû noa, ia faataere, aore ra ia horoa i to tatou taime no te haamâha i to tatou mau hiaai i te pae tino. Te haamauruuru nei au i te Atua no te tautururaa mai ia ˈu ia tapea i ta ˈu tǎpǔ i te omua-roa-raa no te mea e au mau ia Iehova to tatou taairaa ia ˈna e ta tatou taviniraa ma to tatou nephe atoa.

[Hohoˈa i te api 24]

Te vauvauraa i te hoê oreroraa parau a opanihia ˈi ta matou ohipa pororaa

[Hohoˈa i te api 25]

E ta ˈu vahine o Marianthi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono