Ia mau papu to outou tiaturi e tae noa ˈtu i te hopea
A FERURI na i te hoê manureva iti e tere ra na roto i te vero rahi. Aita te pairati e ite faahou ra i te mau tapao. Ua tapoˈihia e te mau ata meumeu. Aita o ˈna e ite ra eaha to mua na roto i te hiˈo, teie râ, ua papu ia ˈna e e tapae iho â te manureva ma te fifi ore. No te aha oia e tiaturi papu ai i te reira?
Te vai ra ta te pairati mau mauhaa papu o te faatia ia ˈna ia faatere i te manureva na roto i te mau ata e na nia i te fenua i roto i te poiri. I nia i to ˈna tere, i pihai iho iho â râ i te vahi tauraa manureva, na te mau mori tapao e aratai ia ˈna, e te vai ra ta ˈna radio taniuniu no te paraparau atu i te feia hiˈopoa i te tere manureva i nia i te fenua.
I roto i te hoê â huru tupuraa, e nehenehe tatou e faaruru i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi papu, noa ˈtu e te ino noa ˈtura te mau huru tupuraa o te ao i tera mahana i muri aˈe i tera mahana. E nehenehe to tatou tere na roto i teie faanahoraa ino e maoro hau atu â i ta vetahi e tiaturi nei, e nehenehe râ tatou e tiaturi e tei nia tatou i te eˈa tia e i te hora mau. No te aha tatou e papu maitai ai? No te mea e aratairaa ta tatou o te faatia ra ia tatou ia ite i te mea e ore e itehia e te taata.
Ua riro te Parau a te Atua ei ‘tiarama no to tatou nei mau eˈa,’ “e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua.” (Salamo 19:7; 119:105) Mai te mau mori tapao e faaite ra i te pairati i te eˈa e na reira ia tere, te tohu ra te Bibilia ma te papu i te mau ohipa e tupu a muri aˈe e te horoa maira i te mau faaueraa maramarama ia tapae iho â tatou i te vahi ta tatou e tere atu ra ma te fifi ore. Teie râ, no te fanaˈo i te aratairaa no ǒ mai i te Atua ra, e tia ia tatou ia tiaturi atu i te reira.
I roto i ta ˈna rata i to Hebera, ua faaue Paulo i te mau kerisetiano ati Iuda ia ‘mau maite to ratou tiaturi matamua ra ma te itoito e tae noa ˈtu i te hopea.’ (Hebera 3:14) E nehenehe to tatou tiaturi e aueue mai te peu e e aita i ‘mau maite.’ Teie ïa te uiraa, Nafea to tatou tiaturi ia Iehova e mau papu ai e tae noa ˈtu i te hopea?
A haamataro i to outou faaroo
Hou te hoê pairati e nehenehe ai e faatere i roto i te poiri i te hoê manureva, ma te tiaturi taatoa i nia i ta ˈna mau mauhaa e i te feia hiˈopoa i te tere manureva i nia i te fenua, e titau ïa oia i te hoê faaineineraa maitai e e rave rahi hora tereraa. Oia atoa, e titauhia i te hoê kerisetiano ia haamataro tamau i to ˈna faaroo ia tapea maite o ˈna i to ˈna tiaturi i roto i te aratairaa a Iehova, ia tupu mai iho â râ te mau fifi. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “No te mea râ tei ia matou atoa taua aau faaroo ra mai tei papaihia ra e, Ua faaroo vau, no reira vau i parau ai; ua faaroo atoa matou i parau ai matou nei.” (Korinetia 2, 4:13) No reira, ia paraparau anaˈe tatou no nia i te parau apî maitai a te Atua, te haamataro e te faaitoito nei tatou i to tatou faaroo.
Te faataa nei o Magdalena, o tei tapeahia i roto i te aua haamauiuiraa e maha matahiti i te Piti o te Tamaˈi Rahi, i te faufaa o te ohipa pororaa: “Ua haapii mai to ˈu mama ia ˈu e no te tapea i te hoê faaroo puai, e mea faufaa ia haapao i te oraora-maitai-raa i te pae varua o vetahi ê. Te haamanaˈo ra vau i te hoê ohipa tei tupu o te faataa ra i to mâua huru. I muri aˈe i to mâua mama matararaa mai te aua haamauiuiraa no Ravensbrück, ua tapae mâua i to mâua fare i te hoê mahana pae. E piti mahana i muri iho, i te sabati, ua apiti mâua e te mau taeae i roto i te pororaa na te mau fare. Te tiaturi papu nei au e mai te peu e e haapao tatou i te tautururaa ia vetahi ê ia tiaturi i te mau parau tǎpǔ a te Atua, e riro teie noâ mau parau tǎpǔ ei mea mau roa ˈtu â no tatou.”—A faaau e te Ohipa 5:42.
Te titau atoa ra te tapearaa i to tatou tiaturi papu e tae noa ˈtu i te hopea i te ohipa pae varua i roto i te tahi atu mau tuhaa. Te haapiiraa tataitahi o te tahi atu ïa faaineineraa faahiahia roa no te haapuai i te faaroo. Mai te peu e e pee tatou i te hiˈoraa o te feia no Berea e e hiˈopoa tamau tatou i te mau Papai i te mau mahana atoa, e tauturu te reira ia tatou “ia noaa te tiai ite papu e tae noa ˈtu i te hopea ra.” (Hebera 6:11; Ohipa 17:11) Parau mau, te titau ra te haapiiraa tataitahi i te taime e te opua papu. No reira paha Paulo i faaara ˈi i to Hebera i te atâtaraa ia “toaruaru,” aore ra ia faatau, i roto i teie mau tuhaa.—Hebera 6:12.
E nehenehe te huru faatau e faatupu i te mau faahopearaa iino i roto e rave rahi tuhaa o te oraraa. Ua faaite hoi Solomona e “tei te faatau o te rima ra e î ai te fare i te topata.” (Koheleta 10:18) Ia tae iho â i te hoê taime, e topata mai te ûa na roto i te tapoˈi fare tei ore i atuatuhia. Mai te peu e e tuu tatou i to tatou rima i raro i te pae varua e eita tatou e haamau papu i to tatou faaroo, e nehenehe te mau manaˈo feaa e ô mǎrû noa mai. Ia tamau râ tatou i te feruri hohonu e i te haapii i te Parau a te Atua, e atuatuhia e e paruruhia to tatou faaroo.—Salamo 1:2, 3.
A haamau papu i te tiaturi na roto i te mau mea i farereihia
Parau mau, e haapii te hoê pairati, na roto i te mau mea ta ˈna i farerei e na roto atoa i te tuatapaparaa, e e nehenehe o ˈna e tiaturi i ta ˈna mau mauhaa. Oia atoa, e rahi to tatou tiaturi ia Iehova ia ite anaˈe tatou i te haapapuraa o ta ˈna aupuru here mau i roto i to tatou iho oraraa. Ua ite Iosua i te reira, e ua faahaamanaˈo oia i to ˈna mau hoa ati Iseraela: “[U]a ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [“nephe,” MN], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou.”—Iosua 23:14.
Ua huti atoa mai te tuahine faaipoipo ra o Josefina no Philipino, i teie haapiiraa. Te faataa ra o ˈna e eaha te huru o to ˈna oraraa hou oia a ite ai i te parau mau: “E mea inu roa ta ˈu tane, e ia taero anaˈe o ˈna, e riri e e tupai o ˈna ia ˈu. Ua haafifi atoa to mâua faaipoiporaa peapea i ta mâua tamaiti. Ua rave mâua toopiti atoa i te ohipa, e rave rahi moni ta mâua e noaa mai, tera râ, ua haamâuˈa rahi mâua i roto i te ohipa pere. E mea rahi te hoa o ta ˈu tane, te rahiraa râ o ratou ua faahoa ˈtu ia ˈna mai te mea ra e na ta ˈu tane ïa e aufau i ta ratou mau inu, e ua tamata atoa vetahi i te faainu ia ˈna no te faaooo-noa-raa ïa ia ˈna.
“Ua taui te mau mea i to mâua haapiiraa no nia ia Iehova e to mâua haafaufaaraa i ta ˈna mau aˈoraa. Aita ta ˈu tane i inu faahou, ua faaea mâua i te pere, e ua noaa ia mâua i te mau hoa papu o te here e o te tauturu nei ia mâua. Te oaoa ra to mâua faaipoiporaa, e te paari maira ta mâua tamaiti ei taurearea maitai. Mea iti ta mâua hora ohipa, mea rahi aˈe râ ta mâua moni e noaa mai. Ua haapii mai te mau mea ta mâua i farerei e ua riro o Iehova mai te hoê Metua here, o te aratai noa ra ia tatou na nia i te eˈa tia.”
I muri aˈe i te mau faaueraa a te feia hiˈopoa i te tere manureva aore ra te hiˈopoaraa i te hoê mauhaa, e taa i te mau pairati i te tahi taime e e tia ia ratou ia faatitiaifaro i to tatou tere. E tia atoa ïa ia tatou ia taui i te eˈa no te faatano i te mau faaueraa a Iehova. “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:21) Na roto i ta ˈna Parau e na roto i ta ˈna faanahonahoraa, te noaa nei ia tatou i te mau aˈoraa o te faaara maira i te mau fifi atâta i te pae varua. O te mau amuimuiraa ïa te tahi.
E nehenehe te mau amuimuiraa e faatioi i to tatou haerea
E nehenehe te hoê manureva iti e tioi ohie noa i to ˈna tere mai te peu e aita i ravehia te tahi mau faatitiaifaroraa e titauhia. Oia atoa, te tamau noa ra te mau mana no rapaeau mai i te ohipa i nia i te mau kerisetiano i teie mahana. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao manaˈo pae tino, e rave rahi o te haavahavaha ra i te mau faufaa i te pae varua, o te haafaufaa rahi nei i te moni e te mau mea navenave. Ua faaara Paulo ia Timoteo e e “ati rahi” te tupu i te mau mahana hopea. (Timoteo 2, 3:1-5) E mea paruparu iho â râ te mau taurearea, o te hiaai ra ia fariihia ratou e ia tui to ratou roo, i mua i te mau amuimuiraa.—Timoteo 2, 2:22.
Te faataa nei o Amanda, e 17 matahiti to ˈna: “I te hoê taime, ua haaparuparuhia to ˈu faaroo i roto i te tahi faito e to ˈu mau hoa haapiiraa. Ua parau noa mai ratou e e mea etaeta ta ˈu haapaoraa e e ere i te mea tano, e ua haamata te reira i te haaparuparu ia ˈu. Tera râ, ua tauturu mai to ˈu mau metua ia taa e ua riro te mau faaueraa kerisetiano ei paruru eiaha râ ei taotiaraa. I teie nei te taa ra ia ˈu e te tauturu ra teie mau faaueraa tumu ia ˈu ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa aˈe i to to ˈu mau hoa haapiiraa tahito. Ua haapii au i te tiaturi i te feia o te haapao mau ra ia ˈu—to ˈu mau metua e o Iehova—e te oaoa nei au i roto i te taviniraa pionie.”
Noa ˈtu e e taurearea aore ra e ruhiruhia tatou, e farerei iho â tatou i te mau taata o te haavahavaha ra i ta tatou mau tiaturiraa. E feia maramarama paha ratou, i mua râ i te aro o te Atua te haapao nei ratou i ta te tino, eiaha i ta te varua. (Korinetia 1, 2:14) I te tau o Paulo te vai ra te hoê pǔpǔ taata mana i Korinetia oia hoi te mau taata paari i to teie nei ao, piihia te Feia tiaturi âta. Ua turai atoa te mau haapiiraa a teie mau philosopho i vetahi mau kerisetiano no Korinetia ia faarue i to ratou faaroo i roto i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Korinetia 1, 15:12) “Eiaha e vare,” o ta te aposetolo Paulo i faaara. “E ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33.
I te tahi aˈe pae, e haapuai te mau amuimuiraa maitatai ia tatou i te pae varua. I roto i te amuiraa kerisetiano, te vai ra ia tatou te mau ravea no te amui atu e te feia e ora ra i te hoê oraraa faaroo. Mai te taeae Norman ra, o tei ite i te parau mau i te matahiti 1939, ua riro noa o ˈna ei pu no te faaitoitoraa rahi no te taatoaraa. Na te aha i tapea i to ˈna huru feruriraa maitai i te pae varua? “Na te mau putuputuraa e te mau taairaa piri e te mau taeae haapao maitai, e mea faufaa hoi te reira,” o ta ˈna ïa e pahono ra. “Ua tauturu teie mau huru amuimuiraa ia ˈu ia ite maitai i te taa-ê-raa i rotopu i te faanahonahoraa a te Atua e ta Satani.”
Te mana haavare o te mau taoˈa faufaa
Te faataa nei o Brian, te hoê pairati aravihi, e “e manaˈo paha te hoê pairati i te tahi taime e mea fifi ia tiaturi i ta ˈna mau mauhaa—no te mea noa e aita e tu ra i to ˈna iho manaˈo. Ua matauhia e e faatere na te mau pairati faehau aravihi ma te faahuri i ta ratou manureva no te mea ua manaˈo ratou e ua riro te mau mori i nia i te fenua mai te mau fetia ra—noa ˈtu e te faaite ra ta ratou mau mauhaa e e mea hape to ratou manaˈo.”
Oia atoa, e nehenehe to tatou mau hinaaro miimii e haavare ia tatou i roto i te hoê auraa pae varua. Ua parau o Iesu e e “mana haavare” to te mau taoˈa faufaa, e ua faaara Paulo e ‘ua faaatea ê roa te here o te moni e rave rahi i te faaroo.’—Mareko 4:19, MN; Timoteo 1, 6:10, MN.
Mai te mau mori anaana haavarevare, e nehenehe te mau tapao anaana i te pae materia e faatioi ia tatou na nia i te eˈa hape. Maoti râ i te oaoa i roto i te “tiaturi . . . i te mau mea e tiaihia nei,” e nehenehe tatou e haafariu-ê-hia e te mau mea ahaaha o te ao nei o te mou. (Hebera 11:1; Ioane 1, 2:16, 17) Ia “mârô” tatou i te titau i te hoê huru oraraa ona, e erehia tatou i te taime no te haereraa i mua i te pae varua.—Timoteo 1, 6:9; Mataio 6:24; Hebera 13:5.
Ua faˈi te hoê tane faaipoipo apî o Patrick te iˈoa e ua haapae o ˈna e ta ˈna vahine i te mau tapao pae varua no te titau i te hoê huru oraraa ona atu â. Teie ta ˈna e faataa ra: “Ua hutihia to mâua manaˈo na te feia i roto i te amuiraa e pereoo moni rahi to ratou e e fare nehenehe atoa. Noa ˈtu e aita i erehia ia mâua te tiaturiraa o te Basileia, ua hinaaro atoa mâua i te hoê huru oraraa moni. I muri iho râ, ua taa ia mâua e e iteahia mai te oaoaraa mau na roto i te taviniraa ia Iehova e te haereraa i mua i te pae varua. I teie nei a tahi ra to mâua oraraa i ohie faahou ai. Ua faaiti mai mâua i ta mâua mau hora ohipa, e ua rave mâua i te taviniraa pionie tamau.”
Ua niuhia te faaroo i nia i te hoê mafatu farii maitai
Te hauti atoa ra te hoê mafatu farii maitai i te hoê tiaraa faufaa i roto i te faatupuraa i te tiaturi ia Iehova. Parau mau, “o te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite [aore ra, “haapapuraa,” nota i raro i te api, NW] i te mau mea aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) Mai te peu râ e e ere to tatou mafatu i te mea farii maitai, eita paha tatou e tiaturi. (Maseli 18:15; Mataio 5:6) No reira te aposetolo Paulo i parau ai e “aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.”—Tesalonia 2, 3:2.
E nafea râ ïa tatou ia turai i to tatou mafatu ia farii maitai i te mau haapapuraa atoa e vai ra? Na roto ïa i te faatupuraa i te mau huru maitatai paieti, te mau huru maitatai o te faarahi e o te turai i to tatou faaroo ia ohipa. Te titau nei o Petero ia tatou ia ‘apiti to tatou faaroo i te mǎtaˈu ore, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here.’ (Petero 2, 1:5-7; Galatia 5:22, 23) I te tahi aˈe pae, mai te peu e te ora nei tatou i te hoê oraraa miimii aore ra te horoa nei tatou maa vahi iti noa i roto i te taviniraa a Iehova, eita ïa to tatou faaroo e rahi mai.
Ua “faaineine [Ezera] i to ˈna mafatu” no te taio e no te faaohipa i te Parau a Iehova. (Ezera 7:10, MN) E mafatu farii maitai atoa to Mika. “E hiˈo râ vau ia Iehova; e tiai au i te Atua o to ˈu nei ora: e na tau Atua e faaroo mai e e parau mai hoi ia ˈu.”—Mika 7:7.
Te tiai maite atoa ra o Magdalena, faahitihia i te omuaraa, ma te faaoromai ia Iehova. (Habakuka 2:3) Teie ta ˈna e parau ra: “Ua haamau-aˈena-hia ta tatou paradaiso i te pae varua. Te piti o te tuhaa, oia hoi te Paradaiso i te pae tino, te fatata maira ïa. I te hoê â taime, e tau hanere tausani e apiti ra i te feia rahi roa. Te putapû nei au i te iteraa e rave rahi taata o te haaputuputuhia ra i roto i te faanahonahoraa a te Atua.”
E tiatonu i te Atua o to tatou Faaoraraa
Te tapearaa i to tatou tiaturi papu e tae noa ˈtu i te hopea, te titau maira ïa ia faahotu tatou i to tatou faaroo e ia apee maitai i te aratairaa ta tatou e fanaˈo ra no ǒ mai ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. E hoona mau te mau tutavaraa. E ite atoa te pairati i te oaoa hohonu, i muri aˈe i te hoê tere roa e te fifi, e haapou oia i te manureva e e matara roa ˈtu ai i te mau ata meumeu. Te mahora noa ra i mua ia ˈna te fenua—matie e te farii popou. Tei raro noa mai te tauraa manureva, ma te tiai no te farii ia ˈna.
E ite atoa outou i te hoê huru tupuraa putapû mau. E faaorehia teie ao poiri e te ino no te vaiiho mai i te parahiraa i te hoê fenua apî o te parau-tia. E ite tatou i te farii-popou-raa a te Atua i mua nei. E nehenehe tatou e tapae i reira mai te peu e e haapao maitai tatou i te mau parau a te papai salamo e: “O oe hoi to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu; tau tiaturiraa, e Iehova, mai tau apîraa mai â. . . . E tamau â vau i te haamaitai ia oe.”—Salamo 71:5, 6.