“Taa ê atu râ i te auro, ua itea mai ia ˈu te mau taiamani”
FAATIAHIA E MICHALIS KAMINARIS
I muri aˈe e pae matahiti i Afirika Apatoa, i reira to ˈu haereraa no te imi i te auro, ua hoˈi atura vau i to ˈu fenua e te tahi taoˈa faufaa roa ˈtu â. E faatia ˈtu vau ia outou no nia i te faufaa o ta ˈu i fatu i taua taime ra, e o ta ˈu i hinaaro e tufa na vetahi ê.
UA FANAUHIA vau i te matahiti 1904 i nia i te motu Heleni no Céphalonie, i roto i te Miti no Ionia. Ua pohe to ˈu nau metua tau taime noa i muri iho, no reira ua paari tamarii otare mai au. Ua hiaai rahi au i te tauturu, e ua pure pinepine au i te Atua. Noa ˈtu e ua haere tamau vau i te Fare pure Orthodoxe Heleni, aita vau i ite aˈe i te Bibilia. Aita i itea mai ia ˈu te tamǎrûraa.
I te matahiti 1929, ua opua ˈtura vau e haere i te fenua ê no te imi i te hoê oraraa maitai aˈe. Ua faarue ihora vau i to ˈu motu hotu ore, e ua fano atura i Afirika Apatoa, ma te tapea na mua i Beretane. I muri aˈe 17 mahana na nia i te pahi, ua tapae atura vau i Cap, i Afirika Apatoa, e i reira iho, ua tihepuhia vau na te hoê taata Heleni. Teie râ, aita i itea mai ia ˈu te tamǎrûraa i roto i te faufaa materia.
Te tahi taoˈa faufaa roa ˈtu â
E piti matahiti au i Afirika Apatoa i to te hoê Ite no Iehova haereraa mai i ta ˈu vahi raveraa ohipa, e ua pûpû mai oia i te mau buka Bibilia na roto i te reo Heleni. Tei roto atoa ïa te mau buka iti ra Teihea roa te feia pohe? e Haavîraa, Afea e hope ai? Te haamanaˈo maitai ra vau i to ˈu hiaai i to ˈu taioraa i teie nau buka iti, e ua tamau aau roa vau i te mau irava atoa i faahitihia. I te hoê mahana, ua na ô atura vau i te hoê hoa rave ohipa e: “Ua itea mai ia ˈu te mea o ta ˈu i maimi noa na i taua mau matahiti atoa ra. Ua haere mai au i Afirika no te imi i te auro, taa ê atu râ i te auro, ua itea mai ia ˈu te mau taiamani.”
Ua oaoa roa vau i to ˈu haapiiraa e, e iˈoa to te Atua, o Iehova, e ua haamau-aˈena-hia to ˈna Basileia i nia i te raˈi, e te ora nei tatou i roto i te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te mau mea. (Salamo 83:18; Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10; 24:3-12; Timoteo 2, 3:1-5; Apokalupo 12:7-12) Auê te oaoa e ia haapii e, e hopoi mai te Basileia o Iehova i te mau haamaitairaa mure ore na te mau nunaa atoa o te huitaata nei! Te tahi atoa ohipa o tei haamaere ia ˈu, oia hoi te porohia ra teie mau parau mau faahiahia roa e ati aˈe te ao nei.—Isaia 9:6, 7; 11:6-9; Mataio 24:14; Apokalupo 21:3, 4.
Ua itea maira ia ˈu te vahi nohoraa a te amaa a te Taiete Watch Tower i Cap, e ua noaa maira ia ˈu te tahi atu â mau buka Bibilia. Ua oaoa iho â râ vau i te noaaraa mai ta ˈu iho Bibilia. Ua turai te mea o ta ˈu i taio, ia ˈu ia faaite i ta ˈu mau tiaturiraa ia vetahi ê. Ua haamata ˈtura vau na roto i te haponoraa ˈtu i te mau buka Bibilia na to ˈu mau fetii, to ˈu mau hoa, e te feia o ta ˈu i matau i to ˈu oire i Lixoúrion. Na roto i ta ˈu mau haapiiraa, ua matara maira ia ˈu e, no te faaoaoa ia Iehova, e tia ïa ia pûpû i to ˈna ora no ˈna. I reira iho, ua na reira ˈtura vau na roto i te pure.
I te hoê taime, ua haere atu vau i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova, tera râ, aita vau i ite i te reo Beretane, no reira, aita vau i taa i te hoê noa ˈˈe parau. I to ˈu iteraa e mea rahi te mau Heleni e faaea ra i Port Elizabeth, ua haere atura vau e faaea i reira, aita râ vau i farerei aˈe i te mau Ite reo Heleni. No reira, ua faaoti atura vau e hoˈi i Heleni no te riro mai ei poro evanelia ma te taime taatoa. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu na ôraa e, ‘E hoˈi au i Heleni, noa ˈtu e aita to ˈu e ahu faahou i nia i to ˈu tua.’
Te taviniraa ma te taime taatoa i Heleni
I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1934, tei nia vau i te pahi Italia ra te Duilio. Ua tapae atura vau i Marseille, i Farani, e i muri aˈe hoê ahuru mahana faaearaa i reira, ua faarue atura vau na nia i te pahi faauta horopatete ra te Patris no te fano atu i Heleni. I taua tere ra, ua ino te matini o te pahi, e i taua po ra, ua faauehia e, e tuu i te mau poti faaoraraa i roto i te miti. Ua haamanaˈo atura vau i ta ˈu parau, oia hoi e tapae au i Heleni, noa ˈtu e aita to ˈu e ahu faahou i nia i to ˈu tua. Teie râ, ua tae maira te hoê poti tavere Italia e ua tavere ihora oia ia matou i Naples, i Italia. I muri iho, ua tapae atura matou i te Pirée, i Heleni.
Mai reira mai, ua haere tia ˈtura vau i Ateno, i reira to ˈu haereraa e mataitai i te amaa a te Taiete Watch Tower. I to ˈu tauaparauraa e te tiaau no te amaa ra o Athanassios Karanassios, ua ani atura vau e ia horoahia mai te hoê tuhaa fenua no te pororaa ma te taime taatoa. I te mahana i muri iho, reva ˈtura vau i Péloponnèse, i te pae apatoa no Heleni. Ua horoahia mai taua mataeinaa taatoa ra ei tuhaa fenua na ˈu!
Ma te oaoa rahi, ua haamata ˈtura vau i te poro, na tera e tera oire, na tera e tera oire iti, na tera e tera vahi faaapu, e na tera e tera fare atea. I muri iho, ua apiti mai o Michael Triantafilopoulos ia ˈu, na ˈna hoi i bapetizo ia ˈu i te tau veavea o te matahiti 1935 ra—hau atu ïa i te hoê matahiti i muri aˈe i to ˈu haamataraa i te taviniraa ma te taime taatoa! Aita e faurao huiraatira, no reira ua na raro noa mâua no te haere i te mau vahi atoa. Te fifi rahi roa ˈˈe o ta mâua i farerei, o te patoiraa ïa a te mau ekalesiatiko, o tei imi i te mau ravea atoa no te tapea ia mâua. No reira, ua farerei mâua i te mau hamani-ino-raa. Teie râ, noa ˈtu te mau haafifiraa, ua ravehia te pororaa, e ua faaite-haere-hia te iˈoa o Iehova na te mau vahi atoa.
Te faaoromairaa i te patoiraa
I te hoê poipoi, a poro ai au na te mataeinaa mouˈa ra no Arcadie, ua tapae atura vau i te oire iti no Magouliana. I muri aˈe i to ˈu pororaa hoê hora, ua faaroo atura vau i te mau ǒe o te fare pure, e ua taa ˈtura ia ˈu e, no ˈu teie mau pateraa ǒe! Ua putuputu aˈera te nahoa taata i arataihia e te hoê pope Orthodoxe Heleni (e tia ekalesia i raro noa mai i te epikopo). Ua opani oioi atura vau i ta ˈu pute pororaa e ua pure mamû noa ˈtura vau ia Iehova. Ua haere tia mai te pope, apeehia e te nahoa tamarii, ia ˈu ra. Ua haamata ˈtura oia i te tuôtuô, “O ˈna tera! O ˈna tera!”
Ua haaati aˈera te mau tamarii ia ˈu, ua haafatata maira te ekalesiatiko e ua haamata aˈera oia i te turai ia ˈu e to ˈna opu rahi, ma te parau mai e, aita o ˈna e hinaaro ra ia tapea to ˈna rima ia ˈu, ‘ia ore oia ia viiviihia.’ Ua tuô ihora oia, “A taparahi ia ˈna! A taparahi ia ˈna!” Tera râ, i taua iho taime ra, faura mai nei te hoê mutoi e ua afai oia ia mâua toopiti i te fare mutoi. Ua haavahia te ekalesiatiko i to ˈna faahuehueraa i te nahoa taata, e ua faautuahia oia ia aufau e 300 diderama, apitihia e te mau haamâuˈaraa no te haavaraa. Ua tuuhia vau.
Ia tapae anaˈe mâua i te hoê mataeinaa apî, e maiti na mâua i te hoê oire rahi aˈe ei pu no ta mâua ohipa, e na reira mai mâua ia poro i te tuhaa fenua taatoa i te atearaa e maha hora na raro. Te auraa ra, e faarue na mâua i te aahiata roa, e e hoˈi mai na mâua i te ahiahi i muri aˈe i te taharaa mahana, e te rahiraa o te taime, i muri aˈe i te pororaa i roto i te hoê aore ra e piti oire iti i te mahana hoê. Ia hope ia mâua te mau oire iti tapiri mai, e poro ïa mâua i te oire pu e ia oti, e haere atu mâua i te tahi atu mataeinaa. Mea pinepine mâua i te tapeahia, no te mea e e faahuehue na te mau ekalesiatiko i te huiraatira ia patoi mai ia mâua. I te mataeinaa no Parnasse, i ropu ia Heleni, ua imihia vau e te mau mutoi e rave rahi avaˈe te maoro. Aita râ vau i roaahia.
I te hoê mahana, te poro ra mâua Taeae Triantafilopoulos i roto i te oire iti no Mouríki, i te mataeinaa no Béotie. Ua vahi mâua i te oire iti e piti tuhaa, e ua haamata vau i te poro na te mau fare i te pae mouˈa, no te mea e e mea apî aˈe au. I te hoê taime, faaroo atura vau i te mau auê na raro mai. Ua horo atura vau, ma te manaˈonaˈo e, ‘Te taparahihia ra o Taeae Triantafilopoulos.’ Ua putuputu te feia o te oire iti i te fare inuraa taofe, e te haere ra te hoê perepitero mai tera pae i te tahi atu pae, mai te hoê puaatoro i hae roa. Ua tuôtuô noa oia e: “Te pii nei teie nau feia ia tatou e ‘huaai na te Ophi.’”
Ua ofati aˈena te perepitero i te hoê raau turutootoo i nia i te upoo o Taeae Triantafilopoulos, e ua tahe noa te toto i nia i to ˈna mata. Ua tamǎrô ihora vau i te toto, e ua haere atura mâua. Ua na raro noa mâua e toru hora te maoro, hou mâua a tapae atu ai i te oire no Thèbes. I reira, rapaauhia ˈtura te pepe i te fare maˈi. Ua haere atura mâua e faaite i te ohipa i tupu i te mau mutoi, e ua horohia ˈtura teie ohipa i mua i te haavaraa. Teie râ, ua fanaˈo taua perepitero ra i te tahi tauturu e ua faatiamâhia ˈtura oia i te pae hopea.
A poro ai mâua na roto i te oire o Leucade, ua “tapea” ihora te mau taata a te hoê raatira politita no taua mataeinaa ra, ia mâua e ua afai atura ia mâua i te fare inuraa taofe o te oire iti, i reira to mâua pariraahia, i roto i te hoê tiribuna huiraatira haavare. Ua haaati noa mai te raatira politita e to ˈna mau taata, te tahi i muri aˈe i te tahi, ma te paraparau noa—a faahapa noa ˈi ia mâua—e te haamǎtaˈu mai e to ratou poro rima. Ua taero ratou pauroa. Ua tamau noa ratou i te tuôtuô, mai te hora ahuru ma piti mai â e tae noa ˈtu i te taperaa mahana, aita râ mâua i aueue e ua ataata noa ˈtu mâua, a parau noa ˈtu ai mâua e aita ta mâua e hapa, e ua pure mamû noa mâua i te Atua ra o Iehova ia tauturu mai.
I te ahiahi, haere mai nei e piti mutoi e faaora ia mâua. Ua afai atura raua ia mâua i te fare mutoi, e ua hamani maitai mai raua ia mâua. No te turu i ta ˈna mau ohipa i rave, ua haere mai te raatira politita i te poipoi aˈe e ua pari oia e ua haere mâua e porote haere ma te patoi i te Arii no Heleni. Ua afai aˈera te mau mutoi ia mâua, apeehia e e piti taata, i te oire no Lamia no te tahi atu mau uiuiraa. Ua tapeahia mâua i te fare auri e hitu mahana e i muri iho, ua afaihia mâua ma te ponao auri i nia i te rima, i te oire no Larissa ia haavahia mâua.
Te tiai noa maira to mâua mau taeae kerisetiano ia mâua i Larissa, inaha ua faaarahia ˈtu ratou. Ua riro to ratou aroha rahi i nia ia mâua, ei faaiteraa maitai roa no te mau tiai. Ua matau-maitai-hia to mâua paruru, e Ite no Iehova oia e e ofitie oia na mua ˈˈe i roto i te nuu, i roto i te oire. I to ˈna tiaraa mai i te haavaraa e to ˈna parururaa ia mâua, ua itehia ˈtura e mea hape anaˈe te mau pariraa, e ua tuuhia ˈtura mâua.
No te manuïa o te pororaa a te mau Ite no Iehova, ua uˈana roa ˈtu â te patoiraa. Ua tarimahia te mau ture i te matahiti 1938 e 1939 no te opaniraa i te ohipa haaparareraa faaroo, e e rave rahi taime to mâua Michael hororaahia i mua i te tiribuna no teie nei tumu. I muri aˈe, ua faaitoito aˈera te amaa ia mâua ia faataa ê, ia ore mâua ia huti i te ara-maite-raa i nia i ta mâua ohipa. Mea fifi roa no ˈu ia poro o vau anaˈe iho. Teie râ, ma te tiaturi ia Iehova, ua na raro noa vau i te poro na te mau mataeinaa o Attique, Béotie, Phthiotide, Eubée, Étolie, Acarnanie, Eurytanie, e te mataeinaa no Péloponnèse.
Te mea i tauturu ia ˈu i taua taime atoa ra, o te mau parau nehenehe mau ïa a te papai salamo no nia i te tiaturi ia Iehova: “No te tauturu no oe ra i pûpǔ atu ai au na roto i te nanai aito ra; e no tau Atua i tae na ˈi ia ˈu te pare: O te Atua i tatua mai ia ˈu i te puai; e ua haamanina i to ˈu nei eˈa; te faariro nei oia i o ˈu pue avae mai to te aili; e ua haapapu i to ˈu tiaraa i tau mau vahi teitei.”—Salamo 18:29, 32, 33.
I te matahiti 1940, ua faaoti o Italia e tamaˈi ia Heleni, e i muri noa iho, ua haru aˈera te mau nuu Helemani i te fenua. Ua haamauhia te ture a te nuu, e ua opanihia ˈtura te mau buka a te Taiete Watch Tower. E mau tau fifi mau te reira no te mau Ite no Iehova i Heleni; noa ˈtu râ, ua maraa rahi to ratou numera—mai te 178 Ite i te matahiti 1940 e tae atu i te 1 770 i te hoperaa te Piti o te Tamaˈi Rahi i te matahiti 1945 ra!
To ˈu taviniraa i te Betela
I te matahiti 1945, ua anihia vau ia haere e tavini i te amaa a te mau Ite no Iehova i Ateno. I tera tau, tei roto te Betela, oia hoi “Fare o te Atua,” i te hoê fare i tarahuhia i te Aroâ Lombardou. Tei te tahua matamua te mau piha ohipa, e te vahi neneiraa ra, tei te tahua raro ïa. E matini neneiraa iti e te hoê matini tâpû papie to reira. I te omuaraa, e piti anaˈe rave ohipa i te vahi neneiraa, i muri iho râ, ua haere mai te tahi atu rima tauturu o tei faaea i rapae i te Betela.
Ua haamau-faahou-hia te tuatiraa e te pu rahi a te Taiete Watch Tower i Brooklyn, i New York, i te matahiti 1945, e i taua matahiti atoa ra to matou haamata-faahou-raa i te nenei tamau i Te Pare Tiairaa i Heleni. E i te matahiti 1947, ua faahaerehia ta matou amaa i te numera 16 i te Aroâ Tenedou, ua vai noa râ te vahi neneiraa i te Aroâ Lombardou. I muri iho, ua faahaerehia ˈtura te vahi neneiraa mai te Aroâ Lombardou, i te hoê fare hamaniraa tauihaa fatuhia e te hoê Ite, tau 5 kilometera te atea. No te tahi taime, ua haere e ua hoˈi mai matou i rotopu i teie na vahi e toru.
Te haamanaˈo noa ra vau, ia faarue anaˈe matou i to matou vahi faaearaa i te Aroâ Tenedou i te aahiata roa, no te haere i te vahi neneiraa. Ia faaoti anaˈe au i te ohipa i te hora 1 i te avatea, e haere atu na vau i te Aroâ Lombardou, i reira te mau api parau o ta matou i nenei e utahia ˈi. I teie nei vahi, e tufetuhia teie mau api parau ei mau vea, e nirahia, e e tâpû-rima-hia te hiti papie. I muri aˈe, e afai atu na matou i te mau vea i oti, i te fare rata, e amo roa ˈtu ai i te toru o te tahua, e tauturu atoa ˈtu matou i te mau rave ohipa o te fare rata ia operepere, e e tuu atu ai i te titiro i nia i te mau vehî no te haponoraa.
I te matahiti 1954, ua maraa te numera o te mau Ite i Heleni e ua hau atu i te 4 000, e ua titauhia te mau fare rarahi aˈe. No reira, ua haere atura matou i roto i te hoê Betela apî e toru tahua, i te oire no Ateno i te Aroâ Kartali. I te matahiti 1958, ua anihia vau ia haapao i te fare tutu, o ta ˈu ïa ohipa e tae roa mai i te matahiti 1983. I taua area taime ra, ua faaipoipo vau ia Eleftheria i te matahiti 1959, e ua riro mau oia ei tauturu taiva ore i roto i te taviniraa a Iehova.
Te faaoromai-faahou-raa i te patoiraa
I te matahiti 1967, ua haru aˈera te nuu orure hau i te mana, e ua opani-faahou-hia ta matou ohipa pororaa. Teie râ, i te mea e ua ite aˈena matou nafea ia faaruru i te mau opaniraa i nia i ta matou mau ohipa, ua oioi noa matou i te faaau i teie huru tupuraa, e ua rave noa matou i ta matou ohipa ma te huna.
Ua faatupu matou i ta matou mau putuputuraa i roto i te mau fare e ua haapao maitai matou ia haere anaˈe matou e poro na te mau fare. Noa ˈtu râ, ua tapea-pinepine-hia to matou mau taeae, e ua rahi atu te mau haavaraa. Ua horohoro haere to matou mau paruru no te faatitiaifaro i te mau haavaraa na Heleni taatoa. Noa ˈtu te patoiraa, ua tamau noa te rahiraa o te mau Ite i ta ratou ohipa pororaa, i te mau hopea hebedoma iho â râ.
I te Mahana maa aore ra i te Sabati, ia oti anaˈe ta matou pororaa no te mahana, e hiˈo na matou e o vai tei ore i hoˈi mai i roto i ta matou mau pǔpǔ. I te rahiraa o te taime, ua tapeahia ïa te feia i ore i tae mai, i te fare mutoi tapiri mai. E afai atu na ïa matou i te mau ahu taoto e te maa ma te faaitoito atoa ˈtu ia ratou. E faaara atoa ˈtu na matou i to matou mau paruru, o te haere mai i te Monire na mua ˈˈe te auvaha ture e tae mai ai, no te paruru i te feia i tapeahia. Ua faaruru matou i teie huru tupuraa ma te oaoa, no te mea e te roohia ra matou i te ati no te parau mau!
I te tau opaniraa, ua faaea atoa ta matou mau ohipa neneiraa i te Betela. No reira ˈtura, o te fare ïa ta mâua Eleftheria e faaea ra i te tuhaa oire no Ateno, tei riro mai ei vahi neneiraa. Na Eleftheria i patapata i te mau papai o te mau tumu parau a Te Pare Tiairaa i nia i te hoê matini patapata teiaha. E tuu na oia hoê ahuru api parau i te hoê â taime i nia i te matini patapata parau, e tia hoi ia ˈna ia taumi haapuai ia puta te mau reta i nia i na api parau tataitahi. I muri iho, e ohi mai au i te mau api, a nira ˈtu ai. I te mau po atoa, ua na reira noa mâua e tae noa ˈtu i te tuiraa po. Te faaea ra te hoê mutoi i te tahua i raro aˈe noa mai, e tae roa mai i teie nei, te maere nei mâua e mea nafea to ˈna oreraa e uiui noa ˈˈe no nia i ta mâua ohipa e rave ra.
Te oaoaraa i te maraaraa tamau
Ua haamau-faahou-hia te faatereraa manahune i Heleni i te matahiti 1974, e ua tiamâ aˈe â ta matou ohipa pororaa. Teie râ, i roto i na matahiti opaniraa e hitu o ta matou ohipa, ua fanaˈo matou i te hoê maraaraa faahiahia inaha, ua hau atu i te 6 000 Ite apî, e ua hau atu te taatoaraa o te feia poro i te Basileia i te 17 000.
Ua haamata faahou atoa matou i ta matou ohipa neneiraa tamau, i te amaa. Ei faahopearaa, ua huˈa roa te mau fare o te Betela i te Aroâ Kartali. No reira, ua hoo mai matou i te hoê tâ fenua i te tuhaa oire no Marousi i Ateno. Ua patuhia te mau fare apî a te Betela, oia hoi e 27 piha taotoraa, hoê fare neneiraa, te mau piha ohipa, e vetahi atu mau fare. Ua avarihia teie mau fare i te avaˈe Atopa 1979.
I muri iho, ua apǐ â to matou vahi. Ua hoohia maira e 22 tâ fenua tau 60 kilometera te atea i te pae apatoerau no Ateno. Tei te mataeinaa ïa no Eleona, i te pae aivi ma te hiˈo tia ˈtu i nia i te mau mouˈa e te mau peho rarirari maitai. I reira, i te avaˈe Eperera 1991, ua avari matou i te mau fare rarahi atu â, e 22 fare taatoa, e nehenehe te fare tataitahi e farii e vau taata.
I muri aˈe i to ˈu horoaraa hau atu i te 60 matahiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, te fanaˈo noa nei â vau i te hoê tino oraora maitai. Ma te oaoa, ‘te hotu nei â vau e tae noa ˈtu i te paariraa.’ (Salamo 92:14) Te haamauruuru taa ê nei au ia Iehova i te mea e, ua ora vau no te ite mata roa ˈtu i te maraaraa rahi o te numera o ta ˈna feia haamori mau. Ua tohu te peropheta ra o Isaia i teie maraaraa: “E vaiiho-noa-hia to oe ra mau uputa mai te iritihia; i te ao e te rui atoa e ore e opanihia: ia hopoi mai ratou i te taoˈa no te mau fenua ra ia oe.”—Isaia 60:11.
Auê te faahiahia e ia ite i te mau mirioni taata no te mau nunaa atoa ia putuputu mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova e ia haapiihia ratou nafea ia ora ˈtu i te ati rahi e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua! (Petero 2, 3:13) E nehenehe mau â ta ˈu e parau e, ua riro te taviniraa ma te taime taatoa ei taoˈa faufaa roa ˈtu â no ˈu, i te tahi noa ˈˈe faufaa a teie nei ao. Oia, ua itea mai ia ˈu, eiaha te auro, te mau taiamani râ i te pae varua, o tei haafaufaa i to ˈu nei oraraa i roto i te hoê faito aita e faaauraa.
[Hohoˈa i te api 23]
O Michalis e o Eleftheria Kaminaris
(Atau) Te vahi neneiraa i te Aroâ Lombardou