VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/10 api 19-24
  • To ˈu peeraa i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • To ˈu peeraa i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te itoito o Papa no te Basileia
  • Te taviniraa haapao maitai a Mama
  • Te taviniraa i te taurearearaa
  • Ua paaina te Piti o te Tamaˈi Rahi
  • Te taviniraa oaoa ma te taime taatoa
  • Ta matou tufaa varua rahi mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te hoê tufaa kerisetiano varavara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ua haapii mai to matou mau metua ia matou ia here i te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • “Eita vau e taui i te tahi noa ˈˈe mea!”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/10 api 19-24

To ˈu peeraa i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua

FAATIAHIA E HILDA PADGETT

“Ua pûpûhia to ˈu oraraa no te taviniraa i Tei Teitei Roa ˈˈe,” ta te vea e faaite ra, “e eita vau e nehenehe e tavini e piti fatu.” Ua faataa teie mau parau no nia i to ˈu tiaraa i mua i te Faatereraa hau beretane no te ohipa e te mau mana faatere o te Piha o te nunaa i te matahiti 1941 i te tumu i patoi ai au i te rave i te ohipa i roto i te hoê fare maˈi i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi. I muri noa ˈˈe ua faahapahia vau e ua faautuahia vau e toru avaˈe tapearaa i roto i te fare auri no to ˈu patoiraa i te reira.

NA TE aha i tuu ia ˈu i roto i teie tupuraa fifi mau? Aita, e ere no te tahi peu apî taurearea aore ra no te tahi haerea orure hau. Tera râ, no ǒ roa mai te mau tumu i to ˈu vai tamariiriiraa ra.

Te itoito o Papa no te Basileia

Ua fanauhia vau i te 5 no tiunu 1914 i Horsforth i pihai iho ia Leeds, i te pae apatoerau o Beretane. E mau orometua no te haapiiraa sabati e e mau melo no te pǔpǔ himene to ˈu nau metua, o Atkinson e o Pattie Padgett, i te Fare pure a te mau Méthodistes matamua i reira Papa e hauti ai i te otapa. I to ˈu nainai-roa-raa, e utuafare oaoa matou, te vai nei râ te hoê mea e haafifi ra. Ua haapeapea te mau huru tupuraa o te ao nei ia Papa. Mea riri roa na ˈna te tamaˈi e te haavîraa uˈana e ua tiaturi o ˈna i te faaueraa a te Bibilia: “Eiaha roa oe e taparahi noa i te taata.”—Exodo 20:13.

I te matahiti 1915 ua faaue te faatereraa i te mau tane apî atoa ia apiti atu i te nuu ma te hinaaro mau e aita ïa i faahepohia te tau faehau. Ma te mǎtaˈu rii ua tia noa o Papa i te mahana taatoa i raro aˈe i te ûa ma te tiai e ia tapaohia o ˈna ei faehau. I te mahana noa i muri iho, ua taui roa to ˈna oraraa!

A rave ai i te ohipa ei tamuta auri pape i roto i te hoê fare rahi, ua tauaparau oia e te tahi atu mau rave ohipa no nia i te mau ohipa e tupu ra i te ao nei. Ua horoa te taata faaapu tiare na ˈna i te hoê api parau iti, Gathering the Lord’s Jewels. Ua afai o Papa i te reira i te fare, ua taio oia, e ua taio faahou na nia iho. “Mai te peu e teie te parau mau,” ta ˈna i parau, “mea hape ïa te mau mea atoa ê atu.” I te mahana i muri iho, ua ani hau atu â oia i te haamaramaramaraa, e e toru hebedoma te maoro e tae roa ˈtu i te poipoi aˈe, ua haapii oia i te Bibilia. Ua ite o ˈna e ua itea ia ˈna i te parau mau! I te sabati 2 no tenuare 1916, te na ô ra ta ˈna buka mahana e: “Ua haere au i te Fare pure i te poipoi, ua haere au i te mau I.B.S.A. [Taatiraa o te Feia haapii bibilia o te mau nunaa atoa, matauhia i muri iho ei mau Ite no Iehova i Beretane] i te po—o te haapii ra i te Hebera 6:9-20—to ˈu farereiraa matamua i te mau taeae.”

Aita i maoro ua tupu aˈera te patoiraa. Ua manaˈo to matou mau fetii e mau hoa o te fare pure e ua inohia te upoo o Papa. Ua rave râ o ˈna i ta ˈna faaotiraa. O te mau putuputuraa e te haapiiraa te mau mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa, e i te avaˈe mati ua faataipe oia i ta ˈna pûpûraa ia Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. Tau hebedoma i muri aˈe i to Papa haere-noa-raa i te mau putuputuraa o ˈna anaˈe iho, ua navai roa o Mama. Ua tuu oia ia ˈu i roto i te pereoo turairai tamarii e ua haere na avae noa e 8 kilometera te atea i Leeds, ma te tapae atu i te faaotiraa iho o te putuputuraa. E nehenehe outou e feruri i te oaoa o Papa. Mai reira mai â, ua tahoêhia to matou utuafare i roto i te taviniraa ia Iehova.

Mea fifi mau te tiaraa o Papa—e rima tauturu oia i roto i te nuu e i roto noa te tahi tau hebedoma i muri iho, e taata ofati ore ïa i to ˈna haava manaˈo. I to ˈna titauraahia, ua patoi oia i te rave i te hoê pupuhi, e i te avaˈe tiurai 1916 ua faaruru oia i te tiribuna matamua o na tiribuna faehau e pae, e ua faautuahia o ˈna e 90 mahana i roto i te fare auri. I to te faautuaraa matamua hoperaa, ua tuuhia o Papa e piti hebedoma, i muri aˈe ua tupu te tahi atu haavaraa faehau e ua faautuahia oia e 90 mahana hau atu â i roto i te fare auri. I muri aˈe i to ˈna tapearaahia i te pitiraa o te taime, ua afaihia o ˈna i te Tino Rapaauraa o te Nuu Arii, e i te 12 no febuare 1917, ua faarevahia o ˈna na nia i te pahi faehau i Rouen, Farani. Te faatia ra ta ˈna buka mahana e i reira ua faufau roa ˈtu â o ˈna i to ˈna tiaraa i te mau mahana atoa. Ua taa o ˈna e te rapaau noa ra o ˈna i te mau faehau tei pepe e ia hoˈi faahou ratou e aro.

Ua patoi faahou o ˈna i te rave amui atu i te ohipa. I taua taime ra ua faautua te tiribuna faehau ia ˈna e pae matahiti tapearaa i roto i te fare auri a te nuu beretane i Rouen. I to Papa aniraa e ia afaihia o ˈna i roto i te hoê fare auri tivila ei taata ofati ore i to ˈna haava manaˈo, ua faautuahia o ˈna ia amu e toru avaˈe te maoro i te faraoa e te pape noa, i muri iho ua horoa-tamau-hia te maa o te fare auri ia maraa to ˈna kilo, e i muri iho e faatupu-faahou-hia te huru raveraa. Ua tamaumauhia to ˈna rima e te auri i muri i to ˈna tua ia ao anaˈe e e tuuhia to ˈna rima i mua ia po anaˈe e i te mau taime tamaaraa. No to ˈna oraraa taatoa, ua mau te rifa i nia i to ˈna rima i reira te mau auri nainai roa i te haavîraahia i roto i to ˈna iˈo, o tei faarahi i te mau pepe. E fifi atoa to ˈna i nia i te avae taamuhia i to ˈna tauupu.

Ua rave te mau mana faatere o te nuu i te ravea atoa no te ofati i to ˈna huru feruriraa, aita râ i manuïa. Ua haruhia ta ˈna Bibilia e ta ˈna mau buka. Aita ta ˈna e rata no te fare mai, aita o ˈna i nehenehe e hapono atu i te hoê noa ˈˈe rata. E piti matahiti i muri aˈe ua rave o ˈna i te faaotiraa e haapae i te maa no te faaite i to ˈna haavare ore. E hitu mahana te maoro ua tapea oia i ta ˈna faaotiraa, ma te ore e tamaa e e inu, ua afaihia aˈera o ˈna i te fare maˈi o te fare auri, e maˈi rahi to ˈna. Ua haapapu o ˈna i to ˈna haavare ore noa ˈtu e ua fatata roa o ˈna i te pohe. Tau matahiti i muri aˈe ua faˈi o ˈna e ua hape o ˈna i te haafifiraa i to ˈna ora na roto i teie huru raveraa, e aita o ˈna i na reira faahou.

Ua faaea te tamaˈi i te avaˈe novema 1918 e tei roto noâ o Papa i te fare auri i Rouen, i te matahiti râ i muri iho, ua afaihia o ˈna i roto i te hoê fare auri tivila i Beretane. A feruri na i to ˈna oaoa i te taeraa ˈtu te mau rata e te mau afata atoa a Mama o tei haaputuhia, e ta ˈna Bibilia faufaa rahi mau e ta ˈna mau buka! Ua tuuhia o ˈna i roto i te Fare auri no Winchester, i reira oia i te farereiraa i te hoê taeae apî o tei faaruru i te hoê â mau huru tupuraa i te tau tamaˈi. O Frank Platt to ˈna iˈoa, o tei tavini i muri iho i te Betela no Lonedona e rave rahi matahiti. Ua rave raua i te tahi mau faanahoraa ia farerei raua i te mahana i muri iho, ua afaihia râ o Frank i te tahi atu vahi.

I te 12 no eperera 1919, ua tae mai te hoê poroi na Mama: “Haleluia! A hoˈi i te fare—a taniuniu i Lonedona.” Auê ïa taime oaoa mau e i muri aˈe e toru matahiti tamataraa, faahemaraa, e faataa-ê-raa! Te manaˈo matamua o Papa o te taniuniuraa ïa e te farereiraa i te mau taeae o te Betela no Lonedona. I te 34 Craven Terrace, ua farii-popou-hia o ˈna. I muri aˈe i te hopuraa i te pape e te hahuraa i te huruhuru taa e te ahuraa i te hoê pereue e te hoê tapoo o ta ˈna i ani, ua hoˈi o Papa i te fare. E nehenehe anei outou e feruri i to matou farereiraa? E pae noa paha matahiti to ˈu i reira, e aita vau e haamanaˈo faahou ra ia ˈna.

Te putuputuraa matamua o ta Papa i haere atu i muri aˈe i to ˈna tiamâraa mai o te oroa Haamanaˈoraa ïa. A paiuma ˈi i nia i te piha, te taeae matamua o ta ˈna i farerei o Frank Platt ïa, o tei afaihia i te hoê fare maˈi faehau i Leeds. Auê to raua oaoa i to raua faatiaraa i te ohipa o ta raua i faaruru! Mai reira mai â e tae atu i to ˈna matararaa mai i te fare maˈi, ua haere mai o Frank e farerei pinepine ia matou i te fare.

Te taviniraa haapao maitai a Mama

I te mau taime atoa aita Papa i te fare, e puˈa na Mama i te ahu no te faarahi i ta ˈna moni haihai mau horoahia e te faatereraa. Ua faaite te mau taeae i te hamani maitai rahi i nia ia mâua. I te mau hebedoma atoa e horoa te hoê o te mau matahiapo o te amuiraa na ˈna i te hoê vehi rata iti tei ore i faaite i te iˈoa e ô to roto. Ua parau noa o Mama e na te here o te mau taeae i haafatata ia ˈna ia Iehova e i tauturu ia ˈna ia faaoromai i roto i te mau taime tamataraa. Ua haere o ˈna ma te haapao maitai i te mau putuputuraa o te amuiraa i te roaraa o te taime aita o Papa i te fare. Ta ˈna tamataraa rahi roa ˈˈe oia hoi hau atu i te hoê matahiti, aita o ˈna i ite e te ora noâ ra anei o Papa aore ra ua pohe. Te tahi atu fifi o tei tupu, i te matahiti 1918 ua roohia mâua o Mama i te fiva paniora. Ua pohepohe te mau taata e haaati ra ia mâua. Ua roohia te feia tapiri o tei haere e tauturu i te taata-tupu i te maˈi e ua pohe ratou. Ma te feaa ore ua faaiti roa ˈtu â te ereraa i te maa i taua taime ra i te pautuuturaa o te mau taata i mua i te viiviiraa.

E parau mau â te mau faahitiraa a te aposetolo Petero no to matou utuafare: “Ia maoro iti aˈe to outou pohe, . . . ia faaetaeta mai [te Atua], e ia haapapu ia outou.” (Petero 1, 5:10) Ua tauturu te mauiui ta to ˈu nau metua i faaruru ia raua ia faatupu i te hoê faaroo aueue ore i roto ia Iehova, te hoê tiaturiraa papu e te aupuru nei oia ia tatou e aore roa e mea o te faataa ê ia tatou i te here o te Atua. Ua haamaitai-taa-ê-hia vau i te fanaˈoraa i teie huru haapiiraa i roto i te faaroo.—Roma 8:38, 39; Petero 1, 5:7.

Te taviniraa i te taurearearaa

I muri aˈe i te tuuraahia o Papa, ua riro te taviniraa i te Basileia ei pu o to matou oraraa. Aita vau e haamanaˈo ra e ua mairi au i te hoê putuputuraa, taa ê noa ˈtu ia maˈi-anaˈe-hia matou. Aita i maoro i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa mai i te fare, ua hoo o Papa i ta ˈna matini pataraa hohoˈa e te fifi rima auro a Mama no te haaputu i te moni ia tae matou i te hoê tairururaa. Noa ˈtu e aita matou i nehenehe e faafaaea, aita matou i mairi aˈenei i taua mau rururaa ra, tae noa ˈtu i to Lonedona.

Ua riro na matahiti e piti aore ra e toru i muri aˈe i te tamaˈi ei mau taime haumǎrû mau. Ua faaohipa o Papa raua o Mama i te mau taime atoa no te amuimui e no te tahoê. Te haamanaˈo ra vau e ia haere anaˈe matou e farerei i te tahi atu mau taeae e mau tuahine, e o vau, e tamahine nainai noâ, e parahi ïa vau i raro no te peni e no te papaipai a paraparau noa ˈi te mau taata paari e rave rahi mau hora no nia i te mau haamaramaramaraa apî o te parau mau. Ua faaoaoa e ua tamǎrû mau te tauaparau-amui-raa, te himeneraa e te otapa, te amuimuiraa ma te au ia ratou.

Mea paari mau to ˈu nau metua no nia i to ˈu faaineineraa. I te fare haapiiraa mea taa ê roa vau, noa ˈtu e e pae matahiti to ˈu, e taio vau i ta ˈu “Faufaa Apî” a haapii ai te pǔpǔ tamarii i te haapiiraa sabati. I muri aˈe e haaporotehia vau i mua i te fare haapiiraa taatoa ei “taata ofati ore i to ˈna haava manaˈo” no te mea aita vau e apiti nei i roto i te mau oroa Haamanaˈoraa.a Aita vau e tatarahapa ra i ta ˈu haapiiraa. Inaha, ua riro ei parururaa e ua faaohie te reira ia ˈu ia faaea noa i nia i te ‘purumu pirihao.’ I te mau vahi atoa e haere ai to ˈu nau metua, i te mau putuputuraa anei aore ra i roto i te taviniraa, tei reira atoa vau.—Mataio 7:13, 14.

Te haamanaˈo mau ra vau i taua sabati poipoi ra i to ˈu iho pororaa i te taime matamua. E 12 matahiti noa to ˈu. I to ˈu taurearearaa, te haamanaˈo ra vau i to ˈu parauraa i te hoê sabati poipoi e e faaea noa vau i te fare. Aita vau i faahepo-noa ˈˈe-hia ia haere e poro, ua parahi au i roto i te aua ma te haapii i ta ˈu Bibilia e aita vau i oaoa. Hoê aore ra e piti hebedoma i muri iho, ua parau vau ia Papa e: “Te manaˈo nei au e e haere au e poro na muri iho ia oe i teie poipoi!” Mai reira mai â aita vau i otohe.

E matahiti faahiahia mau te matahiti 1931! Aita noa matou i fanaˈo i te hoê iˈoa apî, oia hoi Ite no Iehova, ua bapetizohia râ vau i te hoê tairururaa nunaa i Alexandra Palace, Lonedona. Eita roa ˈtu vau e haamoe i taua mahana ra. Ua ahu matou i te mau ahu roroa ereere, e ua rari aˈena ta ˈu ahu no te mea ua ahuhia oia e te tahi atu taata bapetizo!

Ta ˈu hinaaro mai to ˈu tamariiriiraa mai â o te riroraa ïa ei poro evanelia ratere, ei taata poro ma te taime taatoa mai tei matauhia i teie nei. I to ˈu paariraa mai, ua hinaaro vau e rave hau atu â i roto i te taviniraa ia Iehova. No reira i te avaˈe mati 1933, i te 18raa o to ˈu matahiti, ua apiti au na muri i te mau tavini ma te taime taatoa.

Ua riro te mau “Hebedoma Pionie” ei oaoaraa taa ê no matou i roto i te tahi mau oire rarahi, i reira hau atu i te tatini tavini ma te taime taatoa e haaputuputu ai, e faaea ai e te mau taeae no taua vahi ra, e e rave amui ai i te ohipa. Ua opere matou i te mau buka iti na te mau aratai faaroo e vetahi atu mau taata tiaraa teitei. Ua faaitoito vau i te haafatata ˈtu ia ratou. I te rahiraa o te taime eita matou e tâuˈahia mai, e e rave rahi o tei tapirihia te uputa i mua i to ratou hohoˈa mata. Aita te reira i faainoino ia matou, i te mea e ua rahi roa ˈtu â to matou anaanatae e ua oaoa matou i te faahaparaahia no te iˈoa o te Mesia.—Mataio 5:11, 12.

I Leeds ua faariro matou i te pereoo turairai tamarii, te pereoo taataahi, e te pereoo piti huira e te pereoo tavere a Papa, e i muri iho to ˈna pereoo uira ei mau faurao faautaraa i te mau matini haapurororaa. E haere e piti taeae i roto i te hoê aroâ e te matini, ma te faataˈi i te hoê upaupa no te faaara i te mau taata e no te turai ia ratou ia haere i to ratou mau uputa, i muri iho e horoahia te hoê oreroraa parau e pae minuti te maoro faaharuharuhia e te taeae Rutherford. E haere ratou i muri iho i roto i te tahi atu aroâ a apee ai matou, te feia poro, ia ratou no te pûpû i te mau buka bibilia.

Tau matahiti te maoro, i te mau sabati po atoa i muri aˈe i te putuputuraa, e haere matou i te Mahora o te Fare Oire tei reira te Vahi a te Taata orero e turu atu matou na roto i te faarooraa i te hoê o te mau oreroraa parau roroa a te taeae Rutherford, ma te horoa i te mau api parau iti e ma te farerei i te mau taata atoa o tei anaanatae. Ua matau-maitai-hia matou i reira. Ua faatura atoa te mau mutoi ia matou. I te hoê po ua haaputuputu matou mai tei matauhia, ua faaroo atea matou i te haruru o te mau pahu e te hoê upaupa. Aita i maoro ua porote fatata hoê hanere fascistes i nia i te purumu. Ua haaati ratou ia matou e ua faaea aˈera ratou ma te tapea i ta ratou mau reva i nia. Ua faaea te pǔpǔ, e aita i faaroohia i te hoê noa ˈˈe maniania i to te taeae Rutherford parauraa ma te puai e: “A vaiiho ia ratou ia aroha i ta ratou mau reva e i te mau taata mai te peu e te hinaaro ra ratou. E haamori e e aroha noa matou ia Iehova to matou Atua!” Ua aniani matou e eaha te ohipa o te tupu mai i muri iho! Aita e ohipa tei tupu mai, maori noa râ ua horoa ratou i te hoê faaiteraa maitai, e ua tamǎrû te mau mutoi ia ratou e ia nehenehe matou e faaroo i te toea o te oreroraa parau.

I teie nei ua faaohipahia te matini faataˈi pehe no te tauturu ia matou ia horoa i te hoê faaiteraa rahi. I te uputa, e tiatonu maite matou i to matou mata i nia i te ripene no te faaitoito i te mau taata ia faaroo e pae minuti te maoro i te aˈoraa faaharuharuhia o te Bibilia. Ua titau manihini pinepine te mau fatu fare ia matou ia tomo e ua faaitoito ratou ia matou ia hoˈi mai e ia hauti e rave rahi atu â mau ripene.

I te matahiti 1939 mea rahi roa te ohipa e te fifi, e ua tupu te patoiraa e te haavîraa uˈana. Na mua ˈˈe i te hoê o ta matou mau tairururaa, ua faaruru te mau taeae i te tahi arepurepuraa i roto i te mau aroâ. No reira i te roaraa o te tairururaa, ua rave ratou i te tahi mau faanahoraa no te hoê pǔpǔ taeae taa ê i roto i te mau pereoo no te poro i roto i te mau vahi arepurepu a haere ai te mau tuahine e te tahi atu mau taeae i te hoê vahi atâta ore. Ma te ohipa e te hoê pǔpǔ i roto i te hoê aroâ, ua haere au na te hoê eˈa pirihao no te farerei i te mau fare i muri mai. I te hoê uputa, ua faaroo vau i te maniania—te tutuô ra e te taˈi ra i roto i te aroâ. Ua tamau noa vau i te paraparau i te taata i te uputa, ma te haamaoro i te tauaparauraa e tae roa ˈtu i te taime a mǎrû roa ˈi te maniania. I muri iho ua haere au na te eˈa pirihao e ua hoˈi au i roto i te aroâ i reira ua riaria roa te tahi atu mau taeae e mau tuahine no te mea aita ratou i ite ia ˈu! I muri aˈe râ o te mahana, ua tamata te feia faahuehue i te haafifi i ta matou putuputuraa, ua tuuhia râ ratou i rapae na te mau taeae.

Ua paaina te Piti o te Tamaˈi Rahi

I teie nei ua faahepohia te tau faehau, e e rave rahi mau taeae apî o tei tapeahia e 3 aore ra e 12 avaˈe te maoro. Ua fanaˈo ïa o Papa i te hoê haamaitairaa taa ê, ua faatiahia o ˈna ia haere e farerei i te mau taeae i roto i te fare auri. I te mau sabati atoa e faatere o ˈna i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i roto i te fare auri. I te mau mahana toru po e haere o ˈna e farerei i te mau taeae i roto i ta ratou mau piha tapearaa. No te mea ua faaea maoro o ˈna iho i roto i te fare auri ma te fifi i te roaraa o te tamaˈi rahi matamua, ua oaoa mau o ˈna i te tavini i te feia e faaruru ra i te hoê â mau tamataraa. Ua na reira noa oia e 20 matahiti te maoro, tae roa ˈtu i te taime a pohe ai oia i te matahiti 1959.

I te matahiti 1941 ua faaruru matou i te inoinoraa e te feii o ta te rahiraa i faaite no to matou tiaraa amui ore. E ere i te mea ohie ia faaea i roto i te mau aroâ e te mau vea e ia faaruru i te reira. I taua taime ra, ua oaoa matou i te tauturu i te feia tei horo o tei faaea i to matou vahi. Te mau lettons, te feia no Polonia, te mau estoniens, te mau helemani—auê ïa oaoa e ia ite i to ratou mata ia anaana i to ratou iteraa i Te Pare Tiairaa aore ra Tamahanahanaraa (o A ara mai na! i teie nei) na roto i to ratou iho reo!

I muri iho ua tamatahia to ˈu tiaraa amui ore i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Tamaumauhia i roto i ta ˈu piha tapearaa e 19 hora te maoro i te mau mahana atoa, mea paari mau te oraraa i roto i te fare auri. Ua riro na mahana matamua e toru ei mau taime fifi roa ˈˈe, no te mea o vau anaˈe iho. I te maharaa o te mahana, ua piihia vau i te piha o te tavana i reira to ˈu iteraa e piti tamahine i te tia-noa-raa. Ua parau mǎrû te hoê o te mau tamahine ia ˈu e: “Eaha ta oe ohipa i roto i te fare auri?” Ua pahono atu vau e: “E maere oe ia ite anaˈe oe.” Ua ani mai o ˈna ma te puai rii: “E Ite no Iehova anei oe?” Ua faaroo te tahi atu tamahine e ua ani oia ia mâua e: “E Ite no Iehova anei orua?” e ua tauahi aˈera matou tootoru. E ere atura o matou anaˈe iho faahou!

Te taviniraa oaoa ma te taime taatoa

I to ˈu matararaa mai i te fare auri, ua tamau noa vau i roto i ta ˈu taviniraa ma te taime taatoa, e ua apiti te hoê tamahine apî, 16 matahiti e no oti noa ˈtura ta ˈna tau haapiiraa, ia ˈu. Ua tere mâua i Ilkley, hoê oire nehenehe mau i te otia no Yorkshire Dales. E ono avaˈe taatoa te maoro, ua imi hua matou i te hoê vahi nahonaho no ta matou mau putuputuraa. I te pae hopea ua tarahu matou i te hoê fare iti vairaa pereoo, o ta matou i faariro ei Piha no te Basileia. Ua haere mai o Papa e tauturu ia matou, ma te tamaumau i te mori e te matini haaveavea. Ua faanehenehe atoa o ˈna i te paturaa no matou. Tau matahiti te maoro ua tauturu te amuiraa tapiri ia matou, ma te tono i te mau taeae i te mau hebedoma atoa no te horoa i te mau oreroraa parau huiraatira. Maoti te haamaitairaa a Iehova ua ruperupe e ua maraa matou, e ua haamau-atoa-hia te hoê amuiraa.

I te avaˈe tenuare 1959, ua maˈi-tauê-hia o Papa. Ua hoˈi au i te fare, e ua pohe o ˈna i te avaˈe eperera. Mea fifi mau â te mau matahiti i muri iho. Ua topatopa te oraora-maitai-raa e te mehara o Mama, e ua riro te reira ei aroraa na ˈu. Ua tauturu noa râ te varua o Iehova ia ˈu, e ua nehenehe au e haapao ia ˈna e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1963.

Ua fanaˈo vau e rave rahi mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra i te roaraa o te mau matahiti. E rave rahi roa no te taio pauroa. Ua ite au i ta ˈu iho amuiraa i te maraaraa e ua vahihia oia e maha taime, ma te tono i te feia poro e te mau pionie, ei mau mitionare no te tahi pae i roto i te mau fenua mai ia Bolivia, Laos, e Uganda. Aita roa ˈtu vau i opua aˈe e faaipoipo aore ra e haamau i te hoê utuafare. Aita te reira i faaoto ia ˈu; mea rahi roa ta ˈu ohipa. Noa ˈtu e aita to ˈu iho e fetii, e rave rahi tamarii e mootua ta ˈu i roto i te Fatu, hoê hanere i te taatoaraa.—Mareko 10:29, 30.

Te titau manihini pinepine nei au i te mau pionie apî e te tahi atu mau taurearea i to ˈu fare no te fanaˈo i te tahi auhoaraa kerisetiano. E faaineine matou paatoa i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. E faatia atoa matou i te mau aamu e e himene matou i te mau himene o te Basileia, mai tei matauhia i to ˈu nau metua ia rave. Haaatihia e te hoê pǔpǔ taurearea, te vai apî e te oaoa noa nei au. Aita ˈtu e oraraa faahiahia aˈe ta ˈu maori noa te taviniraa pionie. Te haamauruuru nei au ia Iehova e ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê ia pee i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua. Teie ta ˈu pure oia hoi ia tamau noa vau i te tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

a Ei haamanaˈoraa i te hopea o te mau aroraa i te matahiti 1918 e i muri aˈe, i te matahiti 1945.

[Hohoˈa i te api 23]

Hilda Padgett e to ˈna nau metua, o Atkinson raua o Pattie

[Hohoˈa i te api 23]

Te api parau iti o tei faaara i te anaanatae o Papa no te parau mau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono