A tapea i to outou manaˈo ru
EAHA te hoê ravea papu, fariihia e te Atua no te tamau noa i te tavini ia Iehova ma te nephe taatoa? O te hoê ïa manaˈo ru mau o te aa hohonu i roto i to tatou mafatu. Te taviniraa i te Atua ma te nephe taatoa, o te taviniraa ïa ia ˈna ma te horoa taatoa ia tatou, e e titau te reira i te auraroraa hohonu e te taatoa i te mau mea atoa o ta ˈna e ani maira ia tatou ia rave.
Ua haapapu te peropheta ra o Mose i taua titauraa ra i to ˈna haapiiraa i te nunaa o Iseraela e: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” (Deuteronomi 6:5) Tau senekele i muri iho ua parau-faahou-hia teie faaueraa e Iesu Mesia: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37) Ua faahiti te aposetolo Paulo i taua titauraa ra i to ˈna parauraa ˈtu i to Ephesia e ia rave “i te hinaaro o te Atua ma te tae mau o te aau,” e i to ˈna aˈoraa i to Kolosa e: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na [Iehova], eiaha na te taata.”—Ephesia 6:6; Kolosa 3:23.
Mea fifi râ ia tuu i to tatou mafatu e to tatou nephe i roto i ta tatou taviniraa i te Atua mai te peu e aita to tatou e manaˈo ru o tei aa hohonu i roto ia tatou iho aore ra mai te peu e aita to tatou manaˈo ru i ieie faahou—e peneiaˈe ua ore roa. I teie nei mahana, te ora nei tatou i roto i te hoê tau ru mau o te ore e nehenehe e faaauhia i te tahi atu tau i roto i te aamu o te taata nei.
Mau taime ru taa maitai
I te mau tau hou te kerisetianoraa ua tupu e rave rahi mau taime ru. Ua riro mau â te tau o Noa e te tau o te haamouraahia o Sodoma e o Gomora ei mau taime ru. (Petero 2, 2:5, 6; Iuda 7) Ma te feaa ore, ua î te mau matahiti na mua ˈˈe i te Diluvi i te ohipa ru. Noa ˈtu e aita o Noa e to ˈna utuafare i ite maitai e afea te Diluvi e haamata ˈi, ua haapapu to ratou ‘mǎtaˈu paieti’ ia ratou e eiaha e faataere.—Hebera 11:7.
Oia atoa, hou a haamouhia ˈi o Sodoma e o Gomora, “ua parau onoono maira na melahi ia Lota” e ua na ô atu e: “Ia peepee ia ora oe!” (Genese 19:15, 17) Oia mau, i taua taime atoa ra, ua faaora te ohiparaa ma te ru i te mau taata parau-tia. Tau senekele i muri aˈe ua faauehia i te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i Babulonia e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra.” (Isaia 52:11) I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, tau 200 000 feia i afai-tîtî-hia o tei haavitiviti i te haere i rapaeau ia Babulonia ei auraroraa i taua faaueraa ru ra o te parau tohu.
Ua itehia te ohiparaa ma te ru i roto i teie mau huru tupuraa tataitahi no te taviniraa ravehia ma te nephe taatoa e te feia o tei tiaturi papu noa e te ora nei ratou i roto i te tau ru mau.
Te ohiparaa ma te ru i te tau kerisetiano
Te faahiti-noa-hia ra i te faufaaraa ia ru i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano atoa. “E haapao maitai,” “e faaitoito,” “e ara,” “ia parahi ineine noa outou”—e mau parau anaˈe teie o tei faaohipahia e Iesu Mesia no te faaô i te tahi manaˈo ru tano i roto i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 24:42-44; Mareko 13:32-37) Hau atu, te turai ra ta ˈna mau faahohoˈaraa no nia i na paretenia hoê ahuru, te tavini ino, te mau taleni, e te faataa-ê-raa i te mau mamoe e te mau puaaniho ia faaineine na mua ˈˈe e ia faatupu i te manaˈo ru.—Mataio 25:1, 14, 15, 32, 33.
Aita noa o Iesu i faahiti no nia i te ohipa ru, ua haapapu atoa râ i te tanoraa o ta ˈna mau parau na roto i te ohiparaa ma te ru. I te hoê taime, ua parau oia i te mau nahoa taata i to ratou tamataraa i te haru ia ˈna e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:42, 43) Hau atu, ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ani i te Fatu o te auhuneraa ia tono e rave rahi atu â mau rave ohipa i roto i Ta ˈna auhuneraa no te mea “te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave.” (Mataio 9:37, 38) Te faaite mau ra teie huru pure i te Atua i te hoê huru feruriraa ru.
Mea tano ore anei teie huru manaˈo ru?
E aniani paha vetahi e, No te aha ua tia na ia ru i te mea e ua tupu noa te “ati rahi” i tohuhia i te mau senekele i muri iho?—Mataio 24:21.
E nehenehe tatou e tiaturi papu e e ere noa te reira i te hoê ravea paari faaohipahia e Iesu ia vai ohipa noa ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te pororaa e te ohipa haapiiraa. Aita, o te here o te Mesia no ta ˈna mau pǐpǐ, e to ˈna atoa maramarama no nia i te hiˈoraa a Iehova i te tau, te tumu o ta ˈna aˈoraa no nia i te ohipa ru. E, ua ite o Iesu Mesia e e titauhia te hoê huru feruriraa ru no te faatupu i te hinaaro o Iehova ia au i te opuaraa a te Atua. Hau atu, ua ite o ˈna e e faufaahia ta ˈna mau pǐpǐ iho i te pae varua i te tapearaa i te hoê manaˈo ru e tae roa ˈtu i to ˈna hoˈiraa mai.
Ua haapapu maitai o Iesu Mesia e e faatupuhia te hoê ohipa faaiteraa na te ao atoa nei i roto i te hoê taime taotiahia. (Mataio 24:14; Mareko 13:10) E faaite-noa-hia te mau tuhaa taa ê o teie hopoia ia rave-anaˈe-hia te ohipa. E titauhia râ te manaˈo ru no te faatupu i te mau tuhaa tataitahi. Ua faataa o Iesu i te tupuraa o teie hopoia i to ˈna parauraa e: “Ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) E mea na reira te hopoia i te faatupuraahia tae roa mai i teie nei mahana. Ua faatupu te reira i te tahi mau ohipa manaˈo-ore-hia e te mau tavini o te Atua i te roaraa o te tau, e ua titauhia te mau faatitiaifaroraa i te tahi taime no nia i te maramarama.
Ua tavini te ohipa ru a te kerisetiano i te opuaraa a Iehova. Ua tauturu te reira i te mau pǐpǐ o te Mesia ia amo i te mau tuhaa taa ê o ta ratou hopoia ia au i te tabula ohipa papu a Iehova. E no reira i teie nei mahana, ia hiˈohia tau 2 000 matahiti i muri, te taa hau atu â ra tatou i taua tabula ohipa ra.
Ua tauturu te ohipa ru a te kerisetiano i te mau pǐpǐ ia horoa i te hoê faaiteraa i Ierusalema atoa, i Iudea, i Samaria, e i te mau ati Iuda tei purara hou te matahiti 36 o to tatou nei tau i te hoperaa te farii maitai i horoa-taa-ê-hia ia Iseraela. (Daniela 9:27; Ohipa 2:46, 47) Oia atoa, ua tauturu te ohipa ru a te kerisetiano i te amuiraa matamua ia horoa i te hoê faaararaa papu i te mau ati Iuda atoa oia hoi ua fatata roa ta ratou faanahoraa i te mou. (Luka 19:43, 44; Kolosa 1:5, 6, 23) E i te hoperaa te reira ma te manaˈo-ore-hia i te matahiti 70 o to tatou nei tau, ua tauturu te ohipa ru i te mau ite o te Mesia no te senekele matamua ia faaite i te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi i te mau taata e rave rahi hou a haaparare ai te ohipa apotata i tohuhia i te pouri haapohe i te pae varua. (Tesalonia 2, 2:3; Timoteo 2, 4:2) I muri aˈe, i te roaraa o te mau senekele o te mau Tau Pouri, ua tapea noa vetahi mau kerisetiano e au i te sitona i te tiaturiraa o te Basileia, mai ta Iesu Mesia i faaite atea mai. (Mataio 13:28-30) I te pae hopea, i te taime i faataahia, ua faatia Iehova i te hoê amuiraa itoito i teie nei mahana, turaihia e ta ˈna poroi haavaraa ru i te feia e ora nei i roto i taua ui hopea ra.—Mataio 24:34.
Mai ia Daniela i tahito ra, eita roa ˈtu te mau Ite haapao maitai o te Atua i teie nei mahana e tamata i te uiui ia Iehova, no te ani atu e: “Te aha noa na oe?” (Daniela 4:35) Te tiaturi nei ratou e ua ite maitai o Iehova eaha te titauhia no te faatupu i ta ˈna ohipa ia au i ta ˈna tabula ohipa. No reira maoti i te uiui no nia i te huru raveraa a Iehova no te faatitiaifaro i te mau ohipa, te oaoa nei ratou e ua horoa te Atua ia ratou ra te haamaitairaa ia ohipa e o ˈna i roto i taua mau taime faufaa ra.—Korinetia 1, 3:9.
Te tahi atu â faaitoitoraa no te ru i te ohipa
Te tahi atu tumu e tia ia tatou ia ru, no to tatou ïa aravihi ore ia haapapu i te mahana e te hora tia o te haamataraa tauê o te ati rahi. Ua haapapu roa o Iesu Mesia e aita e taata i nia i te fenua o tei ite i te mahana e te hora faataa-aˈena-hia o te haamataraa o taua ohipa faufaa mau ra. (Mataio 24:36) I te tahi atu taime ua parau oia i ta ˈna mau aposetolo anaanatae rahi e: “Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.” (Ohipa 1:7) Oia mau, mea papu maitai te hopea, aita râ tatou i ite i te mau tuhaa iti atoa.
Ua faatupu te aposetolo Paulo i te haerea tia no nia i te manaˈo ru. Peneiaˈe ua haamanaˈo o ˈna i te mau parau a Iesu i to ˈna papairaa i to Tesalonia no nia i te vairaa mai o te Mesia e: “Area i te taime e te tau, e au mau taeae, eiaha noa ˈtu vau e papai atu i te parau ia outou i te reira.” (Tesalonia 1, 5:1) Ua papai oia i teie rata tau 17 matahiti i muri aˈe i to Iesu parauraa e: “Ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) I taua taime ra aita i papai-faahou-hia no te mea aita i faaitehia hau atu â. Ua nehenehe mau ratou e tiaturi e e tae mai iho â te mahana o Iehova “mai te haerea mai o te eiâ i te po ra” ia poro anaˈe te mau kerisetiano ma te ru.—Tesalonia 1, 5:2.
E au ra paha e ma te tapea i teie mau parau i roto i te feruriraa, ua manaˈo na te mau kerisetiano o te senekele matamua e e tupu te mahana o Iehova i te mau senekele i muri iho. Parau mau, ua ite ratou i te mau parabole a Iesu no nia i te arii o tei tere atu i te hoê fenua atea e no nia i te taata o tei haere na te ara. Ua ite atoa ratou e ua faaite te mau parabole e e hoˈi mai te arii ‘i te pae hopea’ e e hoˈi mai te taata ratere ‘i muri aˈe i te hoê taime roa mau.’ Ma te feaa ore râ ua faaahoaho te tahi mau uiraa ia ratou, Afea e tupu ai ‘i te pae hopea’? E eaha te auraa o te parau ‘i muri aˈe i te hoê taime roa mau’? Hoê ahuru matahiti? Piti ahuru matahiti? Pae ahuru matahiti? Aore ra hau atu â? (Luka 19:12, 15; Mataio 25:14, 19) Ua tamau noa te mau parau a Iesu i te taˈi i roto i to ratou mau tariˈa: “E teie nei, ia vai ineine â outou; no te mea ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—Luka 12:40.
Te faahopearaa maitai ia vai ru noa
E, ua faaitoito ma te faahiahia mau te manaˈo ru turaihia e te Atua i te mau kerisetiano o te senekele matamua, ma te tauturu ia ratou ia rohi noa i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa faufaa mau. Te tamau noa ra te reira i te faaitoito ia tatou i teie nei mahana na roto e rave rahi mau huru. E arai te reira e ia mauruuru tatou ia tatou iho aore ra ia ‘rohirohi tatou i te parau maitai.’ (Galatia 6:9) E paruru te reira ia tatou i te faaô-rahi-roa-raa i roto i te ao nei e ta ˈna nounou taoˈa haavare. E haamau oia i to tatou feruriraa i nia i “te ora mure ore.” (Timoteo 1, 6:19) Ua parau te Fatu ra o Iesu e e riro ta ˈna mau pǐpǐ mai “te mamoe i rotopu i te mau luko ra,” e ua ite o ˈna e mea faufaa no tatou ia tapea i te hoê manaˈo papu e te aueue ore no te aro i te ao nei. E, ua faaorahia tatou, ua paruruhia e to tatou manaˈo ru kerisetiano.—Mataio 10:16.
Ua horoa noa te Atua ra o Iehova maoti i to ˈna paari otia ore i ta ˈna mau tavini i te haamaramaramaraa e navai no ratou no te tapea noa i to ratou manaˈo ru. Ua haapapu oia ia tatou ma te hamani maitai e tei roto tatou i te “anotau hopea” o teie faanahoraa ino o te mau mea nei. (Timoteo 2, 3:1) Te faahaamanaˈo-noa-hia ra tatou e e tia ia tatou ia anaana mai te mau tiarǎma e tae roa ˈtu i te taime a mahemo roa ˈi te ui o ta tatou e ora nei i roto i te ati rahi, e tupu to ˈna faito rahi roa ˈˈe i Aramagedo.—Philipi 2:15; Apokalupo 7:14; 16:14, 16.
Oia mau, ua riro te hoê manaˈo ru paieti ei tuhaa taatoa o te taviniraa ma te nephe taatoa ia Iehova. E paruru te reira e e tauturu ia tatou ia ape i te mau tutavaraa a te Diabolo ia ‘toaruaru te mau tavini o te Atua e ia taiâ to ratou aau.’ (Hebera 12:3) E a muri noa ˈtu, e turai te pûpûraa ma te nephe taatoa i te mau tavini o Iehova ia auraro ia ˈna, i teie nei râ, i roto i teie mau mahana hou Aramagedo e tupu ai, ua riro te hoê manaˈo ru hohonu mau ei tuhaa matamua o te pûpûraa ma te nephe taatoa.
Ia tauturu Iehova to tatou Atua ia tatou ia tapea i to tatou manaˈo ru a tamau noa ˈi tatou i te faaite i te mau parau a te aposetolo Ioane: “Amene. Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!”—Apokalupo 22:20.