Ua haapii mai to matou mau metua ia matou ia here i te Atua
FAATIAHIA E ELISABETH TRACY
Ua faahepo te tahi mau tane e ta ratou mau pupuhi, o tei turai i te omuaraa o taua mahana ra i te tahi mau taata ia faahuehue ia matou, ia pou Mama raua Papa i raro i te pereoo. O mâua to ˈu tuahine anaˈe to muri i te pereoo, e uiui ra e e ite faahou anei mâua i to mâua mau metua. No te eaha hoi teie ohipa riaria i tupu ai i pihai iho ia Selma, Alabama, i te mau Hau Amui no Marite, i te matahiti 1941? Eaha te taairaa o ta to matou mau metua i haapii mai ia matou e teie ohipa?
NA TE hoê fetii i rave i to ˈu papa, o Dewey Fountain te iˈoa, i roto i te hoê fare faaapu i Texas i muri aˈe i te poheraa o to ˈna mau metua e e tamarii noa â oia. I muri aˈe, ua haere oia e rave i te ohipa i te mau vahi heruraa mori arahu. I te matahiti 1922, i te 23raa o to ˈna matahiti, ua faaipoipo oia ia Winnie, te hoê vahine nehenehe no Texas, e ua opua aˈera e hamani i te hoê fare e e haamau i te hoê utuafare.
Ua hamani oia i te hoê fare i te tuhaa fenua ururaau i te pae hitia o te râ no Texas i pihai iho i te oire iti no Garrison. Ua tanu oia i reira e rave rau mau mea hotu atoa, tae noa ˈtu i te vavai e te to papaa. Ua faaamu atoa oia i te mau huru animala atoa. I muri iho, ua fanauhia mai matou—o Dewey tamaiti i te avaˈe Me 1924, Edwena i te avaˈe Titema 1925, e o vau i te avaˈe Tiunu 1929.
Te iteraa i te parau mau Bibilia
Ua manaˈo Mama raua Papa e ua taa ia raua te Bibilia, i te mea e e melo raua no te Ekalesia a te Mesia. I te matahiti 1932 râ, ua vaiiho o G. W. Cook i te mau buka Délivrance e Gouvernement, i neneihia e te Taiete Watch Tower, ia Monroe Fountain ra, te tuaana o Papa. No to ˈna hinaaro e faaite eaha ta ˈna e haapii ra i to ˈu mau metua, e pinepine Monroe i te haere mai i te taime inuraa taofe, i te taio i te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa, e i muri iho i te vaiiho mai i te vea “ma te manaˈo-ore-hia.” I muri aˈe ïa Mama raua Papa e taio ai i te reira.
I te hoê poipoi Sabati, ua titau manihini “Tonton” Monroe ia Papa i te hoê haapiiraa Bibilia i te fare o te hoê taata tapiri. Ua haapapu oia ia ˈna e e nehenehe ta Cook Tane e pahono i ta ˈna mau uiraa atoa maoti te Bibilia. I to Papa hoˈiraa i te fare mai te haapiiraa mai, ua parau oia i te utuafare ma te oaoa e: “Ua pahonohia ta ˈu mau uiraa atoa e ua noaa mai te tahi mau haamaramaramaraa hau! Ua manaˈo vau e ua ite au i tera mau mea atoa, tera râ, i to Cook Tane haamataraa i te faataa eaha te po auahi, te nephe, te opuaraa a te Atua no nia i te fenua, e nafea te Basileia o te Atua e faatupu ai i te reira, ua taa aˈera ia ˈu e aita mau â vau i ite i te Bibilia!”
E au to matou fare i te hoê pu totiale. E haere mai te mau fetii e te mau hoa i te fare, e tunu ratou i te caramel e te pop-corn, e e himene ratou a hauti noa ˈi Mama i te piana. Ua mono-mǎrû-noa-hia teie mau mea e te mau aparauraa o te mau tumu parau Bibilia. Noa ˈtu e aita matou te mau tamarii i taa i te mau mea atoa e parauhia ra, ua ite maite matou i te here puai o to matou mau metua no te Atua e mea au na raua te Bibilia e ua faaohipa matou taitahi i taua here ra no te Atua e ua au atoa matou i ta ˈna Parau.
Ua farii atoa te tahi atu mau utuafare i te tahi mau aparauraa Bibilia i te mau hebedoma atoa i ǒ ratou, e tauaparauhia te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa hopea roa. I te fariiraa te tahi mau utuafare i te mau oire tapiri no Appleby e no Nacogdoches e faatupu i te mau putuputuraa i ǒ ratou, e î roa to matou pereoo Ford A ia haere matou i reira noa ˈtu eaha te huru o te mahana.
Te faaohiparaa i ta raua i haapii
Aita i maoro te iteraa to matou mau metua i te faufaaraa ia ohipa. Ua titau te here i te Atua ia faaitehia tei haapiihia ia vetahi ê. (Ohipa 20:35) Mea fifi râ teie taahiraa avae e faaite i to ˈna faaroo i mua i te taata, i te mea iho â râ e mea mamahu e mea haehaa to ˈu mau metua. Ua turai râ to raua here no te Atua ia raua, e ua tauturu te reira ia raua ia haapii ia matou ia tuu i te tiaturiraa hohonu i nia ia Iehova. E parau Papa mai teie e: “Te faariro ra Iehova i te feia faaapu ei feia poro!” I te matahiti 1933, ua faataipe Mama raua Papa i ta raua euhe ia Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i roto i te hoê aua iˈa i pihai ia Henderson, i Texas.
I te omuaraa o te matahiti 1935, ua papai Papa i te Taiete Watch Tower e ua ui oia e rave rahi uiraa no nia i te tiaturiraa Kerisetiano o te ora mure ore. (Ioane 14:2; Timoteo 2, 2:11, 12; Apokalupo 14:1, 3; 20:6) Na Joseph F. Rutherford roa, te peretiteni o te Taiete i taua tau ra, i pahono mai ia ˈna. Aita Taeae Rutherford i pahono i ta ˈna mau uiraa, ua titau manihini râ oia ia Papa ia haere i te tairururaa a te mau Ite no Iehova i te oire no Washington i te avaˈe Me.
‘Eita e nehenehe!’ ta Papa ïa i manaˈo. ‘E faaapu maa tupu hoi ta matou e 26 tâ. E titauhia ia ooti pauroa i te reira e ia afai i te matete i taua taime ra.’ I muri iti noa ˈˈe râ, ua topa mai te ûa rahi e ua ore roa ta ˈna mau otoheraa—te mau faaapu, te mau aua, e te mau eˈaturu. Ua na nia ˈtura ïa matou e te tahi atu mau Ite i te hoê pereoo tarahu uta tamarii o tei afai ia matou i te tairururaa 1 600 kilometera i te atea i te pae apatoerau hitia o te râ.
I te tairururaa, ua oaoa roa Papa raua Mama i te faarooraa i te faataaraa maramarama o vai ma te “nahoa rahi” o te ora ˈtu i te “ati rahi.” (Apokalupo 7:9, 14, King James Version) E tae noa ˈtu i te hopea, ua turai te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso ia Mama raua Papa, e ua faaitoito mai raua ia matou te mau tamarii ia “tapea maitai i te ora mau,” no matou nei, o te ora mure ore ïa i nia i te fenua ta Iehova e pûpû maira. (Timoteo 1, 6:19, MN; Salamo 37:29; Apokalupo 21:3, 4) Noa ˈtu e e pae noa matahiti to ˈu, ua oaoa mau â vau i te haereraa e to ˈu utuafare i teie tairururaa oaoa.
I muri aˈe i to matou hoˈiraa i te tairururaa, ua tanu faahou te utuafare i te maa, e i muri aˈe, mea rahi aˈe ta matou maa tupu i ooti mai i na mua ˈˈe. Papu mau e ua tauturu te reira i te haapapu ia Mama e ia Papa e e haamaitaihia tatou ia tiaturi taatoa tatou ia Iehova. Ua rave raua i te hoê huru pororaa taa ê i reira to raua fariiraa e rave e 52 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa. E i muri iho, i te taeraa mai te tau faaapuraa no muri iho, ua pau pauroa te mau maa tupu i te hoohia! Ua hamani Papa i te hoê pereoo nohoraa no matou e pae, e ua hoo mai oia i te hoê Ford sedan apî e piti opani no te huti i te reira. Ua na reira atoa “Tonton” Monroe, e ua tere haere atoa o ˈna e to ˈna utuafare na nia i te hoê pereoo nohoraa.
Te haapiiraa mai ia matou i te parau mau
Ua haamata Papa raua Mama i te taviniraa pionie, oia hoi te taviniraa ma te taime taatoa, i te avaˈe Atopa 1936. Ua haamata matou te utuafare taatoa i te poro i te mau mataeinaa i te pae hitia o te râ no Texas, mea varavara i te porohia na reira i te poroi o te Basileia. Fatata hoê matahiti i te maoro, ua tere matou i tera e tera vahi, i te rahiraa râ o te taime, ua au mau â matou i teie oraraa. Ua haapii mai Mama raua Papa maoti i ta raua mau parau e to raua hiˈoraa ia riro mai te mau Kerisetiano matamua o tei imi i te mau ravea atoa no te faaite i te mau parau mau Bibilia ia vetahi ê.
E maere iho â matou te mau tamarii i to matou metua vahine no ta ˈna mau haapaeraa i rave na roto i te faarueraa i to ˈna fare. Hoê noa râ mea aita oia i faarue, o ta ˈna ïa matini nira ahu. E ohipa maitai atoa te reira. I te mea hoi e mea ite oia i te nira i te ahu, mea nehenehe noa to matou faaahuraa. I te tairururaa taitahi, e ahu apî nehenehe to matou.
Te haamanaˈo maitai ra vau i to Herman G. Henschel haereraa e to ˈna utuafare i to matou tuhaa fenua na nia i te hoê camionnette haapurororaa a te Taiete Watch Tower. E tapea ratou i te pereoo i te hoê vahi taata roa, e faataˈi ratou i te hoê oreroraa parau poto noa i haruharuhia, e e haere roa ˈtu ratou e farerei i te taata no te horoa i te tahi mau haamaramaramaraa hau. Ua faahoa ˈtu o Dewey tamaiti ia Milton, te tamaiti a Herman, e taurearea noa â oia i taua tau ra. I teie nei, o Milton te peretiteni o te Taiete Watch Tower.
I te tairururaa i te matahiti 1937 i Columbus, i Ohio, ua bapetizohia Edwena, e ua fanaˈo Mama raua Papa i te haamaitairaa e tavini ei pionie taa ê. I taua taime ra, e titau teie taviniraa e 200 aˈe hora i te avaˈe i roto i te pororaa. Ia manaˈo vau i te reira, ua taa ia ˈu e na te hiˈoraa maitai mau â o Mama i tauturu ia ˈu ia turu i ta ˈu tane i roto i ta ˈna mau hopoia Kerisetiano.
Ia faatere Papa i te hoê haapiiraa Bibilia e te hoê utuafare, e afai atoa oia ia matou no te horoa i te hoê hiˈoraa maitai no ta ratou mau tamarii. E ani mai oia ia imi e ia taio matou i te tahi mau irava Bibilia e ia pahono i te tahi mau uiraa faufaa roa. I te pae hopea, te tavini ra e rave rahi o te feia apî ta matou i haapii, ia Iehova ma te haapao maitai i teie mahana. Oia mau, ua haamau-atoa-hia te hoê niu papu maitai ia tamau noa matou i te here i te Atua.
A paari mai ai Dewey tamaiti, mea fifi no ˈna ia ora i roto i taua nohoraa pirihao ra e e piti tuahine apî aˈe. No reira i te matahiti 1940, ua maiti oia e reva e e rave i te taviniraa pionie e te tahi atu Ite. I te pae hopea, ua faaipoipo oia ia Audrey Barron. Na to matou mau metua atoa i haapii e rave rahi mea ia Audrey, e ua here roa oia ia Mama raua Papa. I muri aˈe i to Dewey tamaiti mauraa i te fare tapearaa i te matahiti 1944 no to ˈna tiaraa amui ore Kerisetiano, ua haere mai Audrey e faaea ia matou no te hoê taime i roto i to matou pereoo nohoraa pirihao.
I te tairururaa rahi i St Louis, i Missouri, i te matahiti 1941, ua paraparau roa ˈtu Taeae Rutherford i te mau tamarii mai te 5 e tae atu i te 18 matahiti, e parahi ra i te hoê vahi taa ê i mua. Ua faaroo noa mâua Edwena i to ˈna reo mǎrû e te maramarama maitai, e au oia i te hoê metua tane î i te here e haapii ra i ta ˈna iho mau tamarii i te fare. Ua faaitoito oia i te mau metua e: “I teie mahana, ua haaputuputu te Mesia ra o Iesu i te mau taata o ta ˈna faufaa i mua ia ˈna, e te faaue ra oia ia ratou ma te puai e haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te parau-tia.” Ua na ô atoa oia e: “A tapea ia ratou i te fare e a haapii ia ratou i te parau mau!” Te vahi oaoa, ua na reira to matou mau metua!
I taua tairururaa ra, ua noaa mai ta matou buka rairai apî Jehovah’s Servants Defended (Parururaa i te mau tavini a Iehova), o tei faahiti i te tahi mau haavaraa manuïa a te mau Ite no Iehova, tae noa ˈtu i tei haavahia i te Tiribuna Teitei i te mau Hau Amui no Marite. Ua haapii matou Papa ma i teie buka rairai. Aita matou i ite maitai e te faaineinehia ra matou no te ohipa e tupu tau hebedoma i muri aˈe i Selma, i Alabama.
Te faahuehueraa a te taata i Selma
I te poipoi o taua ohipa riaria ra, ua opere Papa i te hoê rata na te mutoi, te tavana oire, e te mutoi rahi i Selma o tei faataa i to matou tiaraa e au i te ture e rave i ta matou taviniraa ma te paruruhia e te ture. Noa ˈtu râ, ua faaoti ratou e faahepo ia matou ia faarue i te oire.
I te pae ahiahi, ua tae mai e pae tane e ta ratou mau pupuhi i to matou pereoo nohoraa e ua haru ratou ia Mama, i to ˈu tuahine, e ia ˈu. Ua haamata ˈtura ratou i te paheru i te pereoo, te imi ra ratou i te tahi mea orure hau. Tei rapaeau mai Papa, e ua faaue ratou ia ˈna e tamau i te pereoo nohoraa i nia i te pereoo uira, a toro noa ˈi i ta ratou mau pupuhi i nia ia ˈna. I taua taime ra, aita vau i mǎtaˈu. E au ra e mea maamaa te manaˈo o teie mau tane e mea atâta matou e ua paaina aˈera mâua to ˈu tuahine i te ata. Ua mau aˈera râ ta mâua ata i te hiˈoraa mai Papa.
A haamata ˈi matou i te reva, ua hinaaro te mau tane ia haere mâua Edwena na muri ia ratou na nia i to ratou pereoo. Ua paraparau maira Papa ma te etaeta. “A ora noa ˈi au, eiaha roa ˈtu outou e rave i ta ˈu mau tamahine i roto i to outou pereoo!” ta ˈna ïa i parau. I muri aˈe i to ratou paraparauraa, ua faatiahia ˈtura ia reva to ˈu utuafare taatoa, a pee noa mai ai te mau tane e ta ratou mau pupuhi ia matou na nia i to ratou pereoo. Fatata e 25 kilometera i rapaeau i te oire, ua tarape maira ratou ia tapea matou i te hiti purumu rahi e ua rave atura ratou ia Mama raua Papa. Ua tamata te mau tane ra i te faataui i to raua manaˈo: “A faarue i taua haapaoraa ra. A hoˈi i te faaapu, e a rave i ta orua mau tamahine ma te tia!” Ua tamata Papa i te haaferuri ia ratou, aita râ oia i manuïa.
I te pae hopea, ua parau te hoê taata e: “A haere, e ia hoˈi noa mai outou i te mataeinaa no Dallas, e taparahi pohe matou ia outou pauroa!”
Ua topa aˈera to matou hau, ua reva atura matou pauroa e rave rahi hora i te maoro e ua tapea ˈtura matou no te taoto. Ua tapao matou i te numera o to ratou pereoo. Ua faaite oioi aˈera Papa i te mau mea atoa i te Taiete Watch Tower, e tau avaˈe i muri aˈe, ua itehia e ua tapeahia taua mau tane ra.
I te Haapiiraa mitionare i Gileada
Ua tae mai ta Edwena titau-manihini-raa e haere i te 7raa o te pǔpǔ o te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower i South Lansing, i New York, i te matahiti 1946. Ua faaite Albert Schroeder, taeae horoa i te haapiiraa, i to ˈna mau huru maitatai i to ˈna hoa pionie tahito o Bill Elrod, e tavini ra hoi i taua taime ra i te Betela, te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, New York.a Ua haafarereihia ˈtura Edwena raua Bill, e fatata hoê matahiti i muri aˈe i te noaaraa ta ˈna parau tuite i Gileada, ua faaipoipo raua. Ua rave raua i te taviniraa ma te taime taatoa e rave rahi matahiti i te maoro, ua tavini atoa raua toopiti e pae matahiti i te Betela. E i te hoê mahana i te matahiti 1959, ua faaara Taeae Schroeder i te 34raa o te pǔpǔ no Gileada e e maehaa tamahine e tamaroa ta to ˈna hoa rahi.
A tavini ai au e to ˈu mau metua i Meridian, i Mississippi, i te hopea matahiti 1947, ua titau-manihini-hia matou e toru e haere i te 11raa o te pǔpǔ no Gileada. Ua maere roa matou no te mea ia au i te mau titauraa mea apî roa vau, e mea paari roa Mama raua Papa. E tupuraa taa ê râ to matou, e ua fanaˈo matou i taua haamaitairaa faito ore ra o te haapiiraa Bibilia teitei.
Te taviniraa mitionare e to ˈu mau metua
Tei Colombia, i Marite Apatoa, ta matou tuhaa taviniraa mitionare. I te avaˈe Titema 1949 noa râ, hau atu i te hoê matahiti i muri aˈe i to matou faatuiteraahia, to matou taeraa i Bogotá i te hoê fare mitionare to reira aˈena e toru taata. I te omuaraa, ua fatata Papa i te manaˈo e mea ohie aˈe e haapii i te taata i te reo Beretane ia haapii o ˈna iho i te reo Paniora! Oia, te vai ra te mau tamataraa, tera râ, mea rahi te mau haamaitairaa! Aita i raeahia hoê hanere Ite i Colombia i te matahiti 1949, i teie nei râ, te vai ra ïa hau atu i te 100 000!
I muri aˈe i te taviniraa i Bogotá e pae matahiti i te maoro, ua tonohia Mama raua Papa i te oire no Cali. I taua taime atoa ra, i te matahiti 1952, ua faaipoipo vau ia Robert Tracy, te hoê hoa mitionare i Colombia.b Ua faaea mâua i Colombia e tae noa ˈtu i te matahiti 1982, i reira ua tonohia mâua i Mexique, i reira to mâua taviniraa e tae roa mai i teie mahana. I te pae hopea, i te matahiti 1968, ua tia i to ˈu mau metua ia hoˈi i te mau Hau Amui no Marite no te tahi mau rapaauraa. I muri aˈe i to raua maitairaa mai, ua tamau noa raua ei pionie taa ê i pihai iho ia Mobile, i Alabama.
Te haapaoraa i to matou mau metua
A mairi ai te mau matahiti, ua haamata Mama raua Papa i te haere mǎrû e i te hinaaro i te turu e te ara-maite-raa rahi. Ia au i ta raua aniraa, ua faauehia raua e tavini i pihai iho ia Edwena raua Bill i Athens, i Alabama. I muri aˈe, ua manaˈo to matou taeae, o Dewey tamaiti, e mea maitai aˈe ia faaea amui te utuafare i Caroline Apatoa. No reira, ua haere Bill e to ˈna utuafare e faaea i Greenwood, i pihai iho ia Mama raua Papa. Auaa teie tauiraa î i te here i nehenehe ai mâua Robert e tamau noa i ta mâua taviniraa mitionare i Colombia, ma te ite e te haapao-maitai-hia ra to ˈu mau metua.
I muri aˈe, i te matahiti 1985, ua roohia Papa i te apoplexie, aita oia i paraparau faahou e e tarava noa oia i nia i te roˈi. Ua amui aˈera matou no te hiˈo nafea ia haapao maitai aˈe i to matou mau metua. Ua faaotihia ˈtura e o Audrey te taata matamua e haapao ia Papa e e nehenehe mâua Robert e tauturu na roto i te haponoraa i te hoê rata e faatia ra i te mau aamu faaitoito i te mau hebedoma atoa e te haere-pinepine-raa e hiˈo ia raua.
Te haamanaˈo maitai noa ra vau i to ˈu farerei-hopea-raa ia Papa. Aita oia i nehenehe e paraparau maitai, i muri aˈe râ to mâua parauraa ia ˈna e te hoˈi ra mâua i Mexique, ua faahiti oia ma te tutava rahi e te horuhoru i te hoê noa parau, “Adios!” Ma teie parau, ua ite mâua e te turu ra oia i roto i to ˈna mafatu i ta mâua faaotiraa e tamau noa i ta mâua taviniraa mitionare. Ua pohe oia i te avaˈe Tiurai 1987, e o Mama e iva avaˈe i muri aˈe.
Te faahiti poto maitai ra te hoê rata ta to ˈu tuahine ivi i papai mai i to matou mauruuru taitahi i to matou mau metua. “Te poihere nei au i ta ˈu tufaa Kerisetiano taoˈa rahi e aita roa ˈtu vau i manaˈo noa ˈˈe e e oaoa roa ˈtu â vau ahiri to tatou mau metua i maiti i te rave ia tatou na roto i te hoê raveraa taa ê. Maoti to raua faaroo puai, ta raua mau haapaeraa, e to raua tiaturi taatoa ia Iehova, i nehenehe ai au e faaruru i te mau taime hepohepo i roto i to ˈu oraraa.” Teie te mau parau hopea a Edwena: “Te haamauruuru nei au ia Iehova no te mea ua faaite mai to tatou mau metua na roto i te parau e te hiˈoraa e e nehenehe tatou e ite i te oaoa ia niu tatou i to tatou oraraa i nia i te taviniraa i to tatou Atua î i te here ra o Iehova.”
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1988, mau api 11-12 (Farani).
b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1960, mau api 189-191 (Beretane).
[Hohoˈa i te api 22, 23]
Utuafare Fountain: (pae aui i te pae atau) Dewey, Edwena, Winnie, Elizabeth, Dewey tamaiti; pae atau: Elizabeth e Dewey tamaiti i nia i te mau pare-chocs mua o te pereoo haapuroro o Henschel (1937); i raro i te pae atau: Elizabeth e poro ra e te iri i te 16raa o to ˈna matahiti