VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/6 api 20-25
  • Ua horoahia na mâua te hoê poe faufaa rahi mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua horoahia na mâua te hoê poe faufaa rahi mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hoê ohipa aore e moehia
  • Hoê ihotumu apî
  • Te haapiiraa i te reo Paniora e te haamataraa
  • Te mau tamataraa matamua i Madrid
  • Mau tupuraa faahiahia mau i Madrid
  • Taviniraa hotu mau e te nuu faehau
  • Hoê haapiiraa bibilia matau-ore-hia
  • Titau-manihini-raa taue
  • Te titauraa e vaiiho i ta mâua tuhaa taviniraa mitionare
  • Te pororaa i te mau vahi o te raau taero e o te haavîraa uˈana
  • Hoê faaotiraa fifi mau
  • “Mai to matou mauraa mai â i teie nei toroa . . . , aita ˈtura matou i rohirohi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Hoê oraraa î i te mau mea maere i roto i te taviniraa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “Ua faaora mai Iehova i te taime fifi roa ˈˈe o to ˈu oraraa”
    Aamu o te mau Ite no Iehova
  • Ua vai noa to ˈu mata e to ˈu mafatu i nia i te re
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/6 api 20-25

Ua horoahia na mâua te hoê poe faufaa rahi mau

FAATIAHIA E RICHARD GUNTHER

Ua tupu teie ohipa i te avaˈe setepa o te matahiti 1959. Tei nia matou i te pahi rahi no Italia o Julio Caesar na roto i te Moana Ataranitita mai New York mai e tae atu ai i Cádiz, i te fenua Paniora. Ua tono te Taiete Watch Tower ia ˈu, e ta ˈu vahine, o Rita, e o Paul raua o Evelyn Hundertmark, e piti nau hoa faaipoipo mitionare, i taua fenua no Ibérie ra. E faaruru matou e rave rahi mau tupuraa fifi. Tera râ, mea nafea mâua i te faaotiraa e rave i te ohipa mitionare?

UA BAPETIZOHIA mâua o Rita ei Ite no Iehova i te matahiti 1950 i New Jersey, i Marite. I muri noa ˈˈe, ua rave mâua i te hoê faaotiraa e i te taime tano e horoahia na mâua te hoê poe faufaa rahi mau. Tei roto mâua i te hoê amuiraa mea navai te mau taeae e tuahine no te tavini i roto i te tuhaa fenua. No reira ua tia aˈera ia mâua ia pûpû ia mâua no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. I te tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova i te Oire no New York i te tau veavea o te matahiti 1958, ua faaî mâua i te hoê aniraa no te taviniraa mitionare.

I muri iti noa ˈˈe, ua titau-manihini-hia mâua i te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, e i roto hoê matahiti ua ineine mâua no te haere i te fenua Paniora e tavini ei mitionare. Faaô-roa-hia i roto i te mau faanahoraa e rave rahi e te î-roa-raa i te oaoa, aita mâua i taa i taua taime ra e eaha tei horoahia na mâua. Ua paraparau na Iesu no nia i te hoê poe faufaa rahi mau. (Mataio 13:45, 46) Noa ˈtu e e ere te reira te tuhaa o ta ˈna parabole, ua riro te haamaitairaa taa ê e tavini ei mitionare, no mâua, ei poe. Ia hiˈo faahou mâua i muri, ua hau atu â mâua i te haafaufaa i teie nei i taua ô ra o te taviniraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova.

Hoê ohipa aore e moehia

I taua taime ra ua faaterehia te haapiiraa mitionare no Gileada i te mataeinaa nehenehe mau i te vahi o te mau Finger Lakes i roto i te Hau no New York. I reira, ua faaea mâua e ono avaˈe faahiahia mau ma te horoa taatoa ia mâua i roto i te haapiiraa bibilia e te taatiraa kerisetiano mau, atea ê roa i te mau ohipa e te mau arepurepuraa o teie nei ao. No ǒ mai to matou mau hoa haapii i te mau fenua e rave rahi o te ao nei, vetahi pae no Auteralia, Bolivia, Beretane, Heleni, e Niu Zelani mai. Ua fatata roa te mahana o te faatuiteraa. I te avaˈe atete 1959, ua faatae matou i te tapao aroha hopea ma te roimata a tonohia ˈi matou i te tuhaa taviniraa i faataahia no matou tataitahi. Hoê avaˈe i muri iho ua tapae matou i te fenua Paniora.

Hoê ihotumu apî

Ua tapea matou i te oire tapearaa pahi i te pae apatoa no Algeciras, i te hiti o te Ofai rahi o Gibraltar. I taua po ra e maha o matou, mâua o Rita e o Hundertmark ma, o tei rave i te pereoo auahi no te haere i Madrid. Ua haere matou i te Hotela Mercador, a tiaiai noa ˈi ia haere mai te mau melo o te amaa omoe a te Taiete e farerei ia matou. Tei raro aˈe te fenua Paniora i te faatereraa haavî o te Generalissimo (Tenerara) Francisco Franco. Te haapaoraa noa i haamanahia e te ture i taua fenua ra o te Ekalesia Katolika Roma ïa. E opanihia e te ture ia faaohipa i te tahi atu haapaoraa i mua i te taata, e ua opanihia te ohipa pororaa na te mau fare a te mau Ite no Iehova. Ua opani-atoa-hia te mau putuputuraa i te pae faaroo, no reira eita te mau Ite no Iehova, tau 1 200 ratou i te rahiraa i roto e 30 amuiraa i te fenua Paniora i taua taime ra, e nehenehe e putuputu i roto i te mau Piha o te Basileia mai te tahi atu mau fenua. Ua putuputu omoe ïa matou i roto i te mau fare o te taata.

Te haapiiraa i te reo Paniora e te haamataraa

Ta matou tautooraa matamua o te haapiiraa ïa i te reo. Te avaˈe matamua e rave na matou e 11 hora i te mahana hoê no te haapii i te reo Paniora—e 4 hora i te mau poipoi atoa no te haapiiraa amui, i muri iho e 7 hora no te haapiiraa i to matou iho aˈe pae. I te pitiraa o te avaˈe hoê â ïa te tabula ohipa i te mau poipoi, i te mau avatea râ e rohi na matou i roto i te pororaa na te mau fare. Te taa ra ia outou? No te mea hoi e aitâ mâua i ite atura i te reo e ma te hoê noa omuaraa parau tamau-aau-hia i papaihia i nia i te hoê api parau, ua haere mâua o Rita i roto i te pororaa na te mau fare e ta mâua iho ravea!

Te haamanaˈo ra vau i to ˈu patotoraa i te hoê uputa i Vallecas, hoê pǔpǔ tiaraa teitei no Madrid. Ma te tapea i ta ˈu api parau, ia moe-noa-hia ˈtu ia ˈu e eaha te parau, ua parau vau na roto i te reo Paniora e: “Iaorana. Te rave nei mâua i te hoê ohipa kerisetiano. Te parau ra te Bibilia e (e taio mâua i te hoê irava). Te hinaaro nei mâua e ia fanaˈo oe i teie nei buka iti.” Ua hiˈo noa mai te vahine, e ua rave aˈera i te buka iti. I te hoˈi-faahou-raa e farerei, ua titau manihini o ˈna ia matou ia tomo mai, e a paraparau noa ˈi matou, ua hiˈo noa mai oia. Ua haamata matou i te hoê haapiiraa bibilia e o ˈna e te ravea atoa te nehenehe ia matou, e i te roaraa o te mau haapiiraa, ua faaroo noa mai e ua hiˈo noa mai o ˈna. I muri aˈe i te hoê taime ua parau maira o ˈna ia mâua e aita o ˈna i taa e eaha ta mâua i parau i te farereiraa matamua, tera râ, ua faaroo noa o ˈna i te parau Dios (te Atua) e ua navai roa te reira no te haapapu ia ˈna e e mea maitai te reira. I te taime tano, ua noaa mai ia ˈna te ite rahi no nia i te Bibilia e ua bapetizohia o ˈna, no te riro ïa ei Ite no Iehova.

Mea fifi roa no ˈu te haapiiraa i te reo Paniora. A ratere noa ˈi au i roto i te oire, ua matau vau i te tamau aau i te anairaa o te mau parau haa. Ta ˈu e tamau aau i te hoê hebedoma, e moehia ïa i te hebedoma i muri iho! Ua topa roa to ˈu anaanatae. E rave rahi taime ua fatata vau i te faaea. I te mea e ia paraparau anaˈe au na roto i te reo Paniora, aita ta ˈu mau parau i tano maitai, e tia i te mau taeae Paniora ia faaoromai rahi ia aratai au ia ratou. I te hoê tairururaa mataeinaa, ua horoa mai te hoê taeae ia ˈu ra te hoê parau faaara papai-rima-hia no te taio na mua mai. No to ˈu fifi i te taio i ta ˈna huru papairaa, ua faaite au e: “A afai mai i ta outou mau muletas (mau turutootoo) i te tahua taaro ananahi.” Maoti hoi i te parau, “A afai mai i ta outou mau maletas (afata tauihaa) i te tahua taaro ananahi.” Papu maitai, ua ata te nahoa, e ua haama roa ïa vau.

Te mau tamataraa matamua i Madrid

Mea fifi roa taua mau matahiti matamua ra i Madrid no mâua o Rita i te pae o te mau manaˈo hohonu. Ua manaˈonaˈo mâua i to mâua fare e to mâua mau hoa. I te mau taime atoa e tae mai ta mâua rata no Marite mai, e mihi rahi ïa mâua i te fenua. Mea teimaha mau taua mau mahana manaˈonaˈoraa ra, tera râ, ua ore te reira. Inaha hoi, ua faarue mâua i te fare, te utuafare, e te mau hoa o tei monohia e te hoê poe faufaa rahi aˈe. Ua titau mâua e faaau atu.

I to mâua haamataraa i Madrid, ua ora mâua i roto i te hoê utuafare fetii e ua pê te fare. E piha to mâua e e toru tamaaraa i te mahana hoê. E piha iti e te pouri ïa, e ua hamanihia te mau mǎrû roi i te papaa iti. Ua pau roa ta mâua moni avaˈe iti no te aufau i te tarahu fare. Mea pinepine mâua i te tamaa i reira i te avatea, e ua matau te vahine fatu fare i te vaiiho i ta mâua tihopu i nia iho i te umu ia mahanahana noa e i muri aˈe i te po e maa ïa ta mâua no te amu. Teie râ, no to mâua haereraa e poro na roto i te mau aroâ i te ao e te rui, e poiâ rahi roa mâua. Mai te peu e aita ta mâua moni i toe mai, e rave mâua i ta mâua iho moni haihai roa no te hoo mai i te tahi totora mama roa ˈˈe. Tera râ, aita i maoro ua taui taua huru tupuraa ra, na roto i te tere o te tiaau no te tuhaa fenua a te Taiete. Ua ite o ˈna i to mâua huru oraraa ino e ua parau o ˈna e e nehenehe mâua e imi i te hoê fare rii no te faariro ei fare mitionare. Inaha, mea maitai roa ˈtu â te reira i te hopuraa i te pape ma te tia noa i roto i te hoê farii i nia i te tahua o te vahi tunuraa maa. I teie nei e fanaˈo ïa mâua i te hoê faahiraa pape, te hoê faatoetoeraa no te tuu i te maa i roto, e te hoê umu uira iti no te tunu i ta mâua maa. Ua mauruuru roa mâua no to mâua haapaoraahia.

Mau tupuraa faahiahia mau i Madrid

Ua ravehia te pororaa na te mau fare ma te ara maite. Mea maitai no matou te huehue o te mau mahana atoa i Madrid, eita ïa te taata e tâuˈa mai ia matou. Ua tamata matou i te ahu e i te ohipa mai ia vetahi ia ore matou e itehia e e feia ěê. Ta matou huru raveraa no te pororaa na te mau fare, o te tomoraa ïa i roto i te hoê fare tahua, te patotoraa i te hoê uputa, te paraparauraa i te taata, e i muri iho te haereraa i rapae i te fare tahua, te aroâ, e i pihai iho mai. E nehenehe noa te fatu fare e faaara i te mau mutoi, e e ere ïa i te mea tano ia faaea noa i reira. Inaha, noa ˈtu te ara maite atoa ta raua i faaite i te faaohiparaa i taua huru raveraa ra, ua tapeahia o Paul raua o Evelyn Hundertmark e ua tiahihia raua i rapae i te fenua Paniora i te matahiti 1960. Ua haere raua i te fenua Potiti tapiri mai i te fenua Paniora, ma te tavini i reira e rave rahi matahiti, na Paul e haapao i te amaa omoe. I teie nei mahana e tiaau oire o ˈna i San Diego, i Kalifonia.

Teie râ, no mâua ua tupu ïa te hoê aifaitoraa. Tau avaˈe noa i muri iho, ua faahepohia e ono mitionare i tonohia i Potiti ia faarue i taua fenua ra! Ua hopoi mai te reira i te hoê tupuraa oaoa no te mea ua tonohia o Eric raua o Hazel Beveridge i teie nei, no roto atoa raua i ta matou pǔpǔ no Gileada, ia faarue i te fenua Potiti e ia haere i te fenua Paniora. No reira i te avaˈe febuare 1962, ua haere faahou â mâua i te Hotela Mercador—taua taime ra no te farii popou ia Eric raua o Hazel ia tae mai anaˈe raua.

I taua mau mahana matamua ra i Madrid to mâua Rita farereiraa i te hoê tupuraa na roto i te haavarevare i te pae faaroo. Ua haapii mâua i te Bibilia e e piti nau hoa faaipoipo, o Bernardo raua o Maria, o tei faaea i roto i te hoê fare nainai hamanihia i te tahi mau mauhaa paturaa faaruehia ta Bernardo i ohi mai. E haapii na mâua e o raua i te maororaa po, e i muri aˈe i te haapiiraa, e horoa mai raua i te tahi faraoa na mâua, te uaina, e te tahi pata paari aore ra te tahi atu maa e vai ra. Ua tapao vau e e au ra te pata paari mai te pata paari no Marite. I te hoê po i muri aˈe i te haapiiraa, ua tatara mai raua i te afata i tuuhia te pata paari. Ua papaihia i nia iho na roto i te mau reta rarahi, na roto i te reo Beretane e, “No ǒ mai i te nunaa marite mai no te nunaa paniora—eiaha e hoo.” Mea nafea teie utuafare veve i te fanaˈoraa i te pata paari? Ua faaohipahia te Ekalesia Katolika e te hau faatere no te opere i te reira na te feia veve. Ua hoo râ te perepitero i te reira!

Taviniraa hotu mau e te nuu faehau

Aita i maoro ua tupu te hoê ohipa maere mau o tei riro i muri iho ei haamaitairaa rahi mau no matou e no vetahi atu. Ua tae mai te hoê nota no ǒ mai i te amaa o tei ani ia matou ia haere e farerei i te hoê tane apî o Walter Kiedaisch to ˈna iˈoa, o te faaea ra i te pu a te Nuu Manureva Marite i Torrejón, i te tahi kilometera te atea ia Madrid. Ua haere mâua e farerei ia ˈna e ta ˈna vahine, ma te haamata i te hoê haapiiraa bibilia e o raua e te tahi atu mau hoa faaipoipo a te Nuu Manureva e faaea ra i reira.

I taua taime ra, ua faatere au e 5 haapiiraa bibilia e te mau rave ohipa a te Nuu Manureva Marite, papu maitai te taatoaraa na roto ïa i te reo Beretane. Ua bapetizohia e hitu o ratou i muri aˈe, e i muri iho i to ratou hoˈiraa i Marite, ua riro mai e maha o ratou ei mau matahiapo o te amuiraa.

I taua taime ra hoi i iti roa ˈi te mau ravea no te faaô mai i te mau buka, te mau vea, e te mau Bibilia i roto i te fenua no te opaniraahia ta matou ohipa. Tera râ, ua afaihia ta matou mau buka e te feia ratere e to matou mau hoa no Marite. Ua faataahia vau e te amaa no te haapao i te hoê haapueraa buka omoe. Ua tupu ïa te reira i roto i te hoê piha haapueraa i muri mai i te hoê fare toa hooraa tauihaa haapiiraa i Vallecas. E Ite no Iehova te vahine o te fatu o taua fare ra. Noa ˈtu e e ere oia i te hoê Ite no Iehova, ua faatura te fatu fare i ta matou ohipa, e noa ˈtu e e nehenehe o ˈna e ta ˈna ohipa tapihooraa e roohia i te fifi rahi, ua farii o ˈna ia ˈu ia faaohipa i taua vahi i muri no te faaineine i te mau afata buka no te hapono i te mau oire na te fenua taatoa. I te mea e e au noa taua piha ra mai te manaˈohia—hoê piha î roa i te mau afata, tapoˈihia e te rehu e te pirihao—ua tia ia ˈu ia hamani i te hoê paepae raau e te mau paepae vairaa buka o tei nehenehe e faatiahia e tei ineine no te ohipa oioi e te tahunahia i roto tau tetoni noa. I te hopea o te mahana, e tiai na vau e tae atu ai i te taime aita e taata faahou i roto i te fare toa e i muri iho e tatara oioi au i ta ˈu mau afata.

E haamaitairaa taa ê mau te apitiraa ˈtu i roto i te opereraa i te mau buka i te pae varua, mai te mau vea ra te Pare Tiairaa e A ara mai na! e vetahi atu mau buka, i te mau amuiraa na te fenua taatoa. E mau taime oaoa mau â te reira.

Ua oaoa o Rita i te faatere 16 haapiiraa bibilia i te fare o te taata, fatata te afaraa o tei riro ei mau Ite no Iehova i bapetizohia. E vahine apî faaipoipohia o Dolores o te faaea noa i te mau tau toetoe i roto i te roˈi no te tahi maˈi mafatu. I te tau uaaraa tiare e nehenehe o ˈna e tia i nia e e rave i te ohipa. Mea puai te faaroo o Dolores, no reira no ta matou tairururaa mataeinaa i Toulouse, i Farani, ua hinaaro rahi o ˈna e haere i reira. Ua faaarahia o ˈna e te taote e e ere i te mea tano no te huru o to ˈna mafatu. Ma te ahu i te hoê ahu mahana e te tia taotoraa e aita ta ˈna e afata tauihaa, ua pou o ˈna i te pu tapearaa pereoo auahi no te aroha i ta ˈna tane, to ˈna metua vahine, e vetahi atu â. Ma te taˈi, eita ta ˈna e nehenehe e tia noa no te hiˈo ia ratou ia reva e aita o ˈna, ua paiuma ïa o ˈna i roto i te pereoo auahi, e ua reva oia i Farani! Aita o Rita i ite e eaha te ohipa i tupu. Tera râ, i te tairururaa, auê to ˈna maere rahi i to ˈna iteraa ia Dolores, tei ata ma te oaoa rahi!

Hoê haapiiraa bibilia matau-ore-hia

Eita mâua e nehenehe e faahope i taua faatiaraa ra o ta mâua tuhaa taviniraa i Madrid ma te ore e faahiti ia Don Benigno Franco, “el profesor.” Ua rave hoê Ite no taua vahi ra ia ˈu no te haere e farerei i te hoê taata paari o te ora ra e ta ˈna vahine i roto i te hoê fare tahua veve roa. Ua haamata vau i te hoê haapiiraa bibilia e o ˈna. I muri aˈe i te haapiiraa hoê matahiti e te afa te maoro, ua ani o ˈna e ia bapetizohia o ˈna e ia riro o ˈna ei Ite no Iehova.

E taeae fetii teie taata paari, o Don Benigno Franco, no Francisco Franco, te faatere haavî o te fenua Paniora i taua tau ra. E au ra e ua riro noa o Don Benigno ei taata here i te tiamâraa. I te roaraa o te Tamaˈi Tivila Paniora, ua faahoa oia e te Repubilita e ua patoi oia i to ˈna taeae fetii—te tenerara o tei upootia i te tamaˈi e o tei haamau i te hoê faatereraa haavî katolika. Mai te matahiti 1939 mai â, ua opanihia o ˈna i te tiaraa e rave i te ohipa, e ua ora noa oia na roto te hoê imiraa moni iti roa. No reira o te taeae fetii ïa o te Generalissimo Francisco Franco, te caudillo (taata haavî) o te fenua Paniora, o tei riro ei Ite no Iehova.

Titau-manihini-raa taue

I te matahiti 1965 ua titau manihini te amaa no te fenua Paniora ia mâua ia haamata i te ratere i roto i te tuhaa haaati i Barcelona. Te auraa ra e te faarueraa ïa i te mau taeae here atoa ta mâua i matau maitai i Madrid. I teie nei e haamata ïa eiaha noa te hoê ohipa apî, te hoê atoa râ tamataraa no ˈu. Mea riaria te tupuraa no te mea ua feaa noa vau no nia i to ˈu aravihi. Ua ite maitai au e na Iehova e rave e ia aravihi au i roto i taua tuhaa ra o te taviniraa.

Te tereraa i roto i te amuiraa tataitahi i te mau hebedoma atoa o te oraraa ïa i roto i te mau fare o te mau taeae. Eita mâua e faaea maoro, e fatata i te mau piti hebedoma atoa, e tere atu mâua i te tahi atu fare. Mea fifi te reira no te hoê vahine iho â râ. Tera râ, aita i maoro ua titau manihini o José raua o Roser Escudé, o te faaea ra i Barcelona, ia mâua ia faaea ia ratou ra no te tahi mau mahana i te hoê taime. E titauraa here mau te reira no ǒ mai ia raua ra, no te mea e nohoraa tamau ïa to mâua no te vaiiho i ta mâua mau tauihaa e no te hoˈi i te fare i te mau po sabati.

I na matahiti e maha i muri iho ua haere o Rita e o vau i roto i te tuhaa haaati i te mataeinaa o Catalonia, i te pae Mediteranea. Ua faatere-omoe-hia ta matou mau putuputuraa bibilia atoa i roto i te mau fare o te taata, e ua rave-omoe-atoa-hia ta matou pororaa na te mau fare ia ore matou ia itehia. I te tahi taime e putuputu te amuiraa taatoa i te sabati no te hoê tamaaraa i rapaeau i roto i te ururaau, i te hoê tairururaa haaati iho â râ.

Ua haafaahiahia noa mâua e rave rahi mau taeae i te pae varua itoito mau o tei tuu i ta ratou mau ohipa e to ratou tiamâraa i roto i te fifi, ma te tutava ratou iho ia vai hoê e te itoito maitai te mau amuiraa. E rave rahi o ratou o tei haapao ia parare te ohipa i roto i te mau vahi i rapae mai i te oire. Ua haamau te reira i te niu no te maraaraa rahi i te fenua Paniora i muri aˈe i te tatararaahia te opaniraa e te fariiraahia te tiamâraa i te pae faaroo i te matahiti 1970.

Te titauraa e vaiiho i ta mâua tuhaa taviniraa mitionare

I to mâua faaearaa hoê ahuru matahiti i te fenua Paniora, ua tamǎrûhia to mâua oaoa no taua haamaitairaa taa ê e tavini ia Iehova e te huru tupuraa o to mâua mau metua. E rave rahi taime, ua fatata roa mâua e vaiiho i ta mâua hopoia e e hoˈi i te fare no te haapao i to ˈu metua vahine e to ˈu metua tane. Teie râ, auaa te tauturu here o te mau taeae e tuahine o te mau amuiraa tapiri mai i to ˈu mau metua, ua nehenehe mâua e tamau noa i te taviniraa i te fenua Paniora. Oia mau, te haamaitairaa taa ê e tavini i taua mau matahiti ra i roto i te taviniraa mitionare, e tuhaa rahi atoa ïa ta vetahi o tei apiti ia mâua ra no te tuu na mua roa i te mau faufaa o te Basileia a te Atua.

I te pae hopea, i te avaˈe titema 1968, ua hoˈi mâua i te fare no te haapao i to ˈu metua vahine. I taua noa avaˈe ra ua pohe to ˈu metua tane, e o to ˈu metua vahine anaˈe iho te toe ra i teie nei. Ma te nehenehe â e tavini ma te taime taatoa, ua tufahia na mâua te hoê tuhaa taviniraa i roto i te tuhaa haaati, i teie nei râ i te mau Hau Amui no Marite. Fatata e 20 matahiti i muri aˈe, ua tavini mâua i roto i te mau tuhaa haaati i te fenua Paniora. Noa ˈtu e ua erehia mâua i ta mâua poe mitionare faufaa rahi mau, ua itea mai ia mâua te tahi atu.

Te pororaa i te mau vahi o te raau taero e o te haavîraa uˈana

I teie nei te tavini amui nei mâua e te mau taeae e tuahine e rave rahi o te ora nei i roto i te mau vahi o te mau oire mea rahi te ohipa ino. Inaha hoi, te hebedoma matamua roa i roto i te tuhaa haaati i Brooklyn, i New York, ua haruhia te pute a Rita.

I te hoê taime ua rave o Rita e o vau e te hoê pǔpǔ i te ohipa pororaa na te mau fare i roto i te tahi atu tuhaa o te Oire no New York. I te taviriraa i te hoê aroâ, ua ite matou i te tahi mau taata o tei apapa ia ratou i mua i te hoê apoo i roto i te patu o te hoê fare tahua faaruehia. I to matou haere-rii-raa i mua i te aroâ, ua ite matou i te hoê taurearea e tia noa ra i nia i te eˈa haereraa taata o te hiˈo ra ia matou. Te vai ra te tahi atu i te poro atea aˈe o te hiˈo noa ra i te mau pereoo mutoi. Tei ropu matou i te hoê ohipa raau taero! Mea mehameha te hiˈoraa matamua, tera râ, i muri iho ua ite o ˈna i te vea Pare Tiairaa e ua topa to ˈna hau. Inaha, ua nehenehe hoi au e riro ei mutoi! Ua tuô ïa o ˈna na roto i te reo Paniora e, ¡Los Atalayas! ¡Los Atalayas!” (Te mau Pare Tiairaa! Te mau Pare Tiairaa!) Ua ite ratou e o vai matou, ma te faataa ia matou e te vea, e ua nahonaho te mau mea atoa. A haere ai au na pihai iho ia ˈna, ua parau atu vau e, “¿Buenos dias, como está?” (Iaorana, eaha to oe huru?) Ua pahono aˈera o ˈna ma te ani ia ˈu e ia pure no ˈna!

Hoê faaotiraa fifi mau

I te matahiti 1990 e au ra e e faaea vau i pihai iho i to ˈu metua vahine i te mau mahana atoa. Ua tamata puai mâua i te faaea i roto i te ohipa ratereraa, tera râ, ua faaite mai te paari e eita e nehenehe e rave i na hopoia toopiti atoa ra. Ua hinaaro mau mâua e ia aupuru-maitai-hia o Mama. Tera râ, ua ere-faahou-hia mâua i te hoê poe faufaa rahi mau, te tahi taoˈa faufaa roa no mâua. Mea haihai roa te mau ofai taoˈa mau i roto i te ao nei e te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave no te hoê taata ia faaauhia i te mau ofai taoˈa e tavini ei mitionare aore ra ei tiaau ratere i roto i te faanahonahoraa a Iehova.

E 60 matahiti i teie nei to mâua Rita. Te mauruuru nei e te oaoa nei mâua i te tavini e te hoê amuiraa no te fenua e reo Paniora. A hiˈo faahou ai mâua i muri i ta mâua taviniraa ia Iehova, te haamauruuru nei mâua ia ˈna i te tufaraa na mâua te tahi mau poe faufaa rahi mau.

[Hohoˈa i te api 23]

Mâua o Rita e o Paul raua o Evelyn Hundertmark (i te pae atau) i rapae mai i te tahua aroraa puaatoro taehae i Madrid

[Hohoˈa i te api 24]

Taviniraa i te hoê amuiraa i te hoê tamaaraa i rapaeau i roto i te ururaau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono