Ua vai noa to ˈu mata e to ˈu mafatu i nia i te re
FAATIAHIA E EDITH MICHAEL
I te omuaraa o te mau matahiti 1930, te faaea ra matou i pihai iho i te oire no Saint Louis, i Missouri, i te mau Hau Amui no Marite, i to te hoê Ite no Iehova haereraa mai i to matou fare. I reira mau, motu ihora te niuniu tarairaa ahu, e pee atura te ahu mâ maitai a Mama i roto i te vari. Ua farii oia i te mau buka ta teie vahine i pûpû mai, ia reva oioi atu oia, e ua vaiiho noa ˈtura i nia i te hoê paepae, e ua moe-roa-hia ia ˈna.
E MAU matahiti moni ore ïa, e aita ta Papa e ohipa. I te hoê mahana, ua ani aˈera oia e te vai ra anei te tahi buka e taio i roto i te fare. Ua faahiti atura Mama i taua mau buka ra. Ua haamata ˈtura Papa i te taio, e tau taime i muri iho, ua tuô ihora oia: “Mama, teie te parau mau!”
“Aita, e haapaoraa noa râ te hinaaro ra i te moni mai te tahi pueraa,” o ta ˈna ïa i pahono atu. Teie râ, ua faaue Papa ia ˈna ia parahi e ia imi i te mau irava na muri iho ia ˈna. I to ˈna na reiraraa, ua papu atoa ˈtura to ˈna manaˈo. I muri iho, ua imi atura raua i te mau Ite e ua ite aˈera raua e te putuputu ra ratou i roto i te hoê piha tarahu i pihai iho i te pu o Saint Louis, te hoê piha o tei faaohipa-atoa-hia no te ori e te tahi atu mau ohipa.
Ua rave atoa Papa raua Mama ia ˈu—e toru matahiti paha to ˈu i tera tau—e ua itea maira ia raua te piha, e ori râ te ravehia ra i tera taime. Ua noaa maira ia Papa te hora o te mau putuputuraa, e ua hoˈi atu matou. Ua haamata atoa matou i te haere i te hoê haapiiraa Bibilia tahebedoma i pihai i to matou vahi faaearaa. Tei te fare ïa o te vahine tei haere matamua mai i to matou fare. “A afai atoa mai pai i ta orua mau tamaroa,” o ta ˈna ïa i ani mai. Ua haama hoi Mama i te parau e aita to ratou e tiaa. Ua parau atu râ oia, e ua horoahia mai te tiaa, e ua haamata ˈtura to ˈu mau taeae i te haere mai i te mau putuputuraa na muri iho ia matou.
Ua horoahia mai na Mama te hoê tuhaa fenua pororaa i pihai iho i to matou fare, e ua haere atura oia e poro na te mau fare. Ua haere atoa vau ma te tapuni na muri ia ˈna. Hou oia a ite ai i te faahoro, e haere na matou na raro hau atu i te hoê kilometera i te vahi tapearaa pereoo mataeinaa no te haere atu i te mau putuputuraa i Saint Louis. Noa ˈtu te toetoe e te hiona, aita matou i mairi noa ˈˈe i te mau putuputuraa.
I te matahiti 1934, ua bapetizo ihora Mama e o Papa. Ua hinaaro atoa vau e bapetizo, e ua onoono noa vau ia Mama e tae roa ˈtu i te taime i ani ai oia i te hoê Ite paari aˈe ia paraparau mai ia ˈu no nia i teie tumu parau. Ua ani mai oia e rave rahi mau uiraa ia taa ohie noa ia ˈu. E ua parau atura oia i to ˈu mau metua e eiaha e tapea ia ˈu ia bapetizo; e nehenehe hoi te reira e faaino i to ˈu tupuraa i te pae varua. E ua bapetizohia ˈtura vau i te tau veavea i muri iho, e ono noa ïa matahiti to ˈu i reira.
Ua au roa vau i te buka iti ra Utuafare e oaoaraa (beretane), o ta ˈu i tapea noa ia ˈu ra i te mau taime atoa, e ua tuu roa ˈtu vau i raro aˈe i to ˈu turua ia taoto vau. Ehia taime to ˈu taparu-noa-raa ia Mama ia taio mai i teie buka, e tae roa i te taime i mau aau ai ia ˈu. E hohoˈa to muri no te hoê tamahine iti i roto i te Paradaiso e te hoê liona. Ua parau vau e o vau tera tamahine. Ua tauturu teie hohoˈa ia ˈu ia tiatonu to ˈu mata i nia i te re o te ora i roto i te ao apî a te Atua.
E tamahine mamahu roa vau, noa ˈtu râ to ˈu ruru, ua pahono noa vau i te mau uiraa i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa a te amuiraa.
Tera râ hoi, ua mǎtaˈu Papa ia erehia oia i ta ˈna ohipa, e ua faarue atura oia i te mau Ite. Ua faarue atoa to ˈu mau taeae.
Taviniraa ma te taime taatoa
Ua farii Mama e ia vaiiho te mau pionie, oia hoi te mau tavini ma te taime taatoa, i to ratou pereoo nohoraa tavere i roto i te aua i muri mai i to matou fare, e ia oti te haapiiraa, e haere na vau na muri ia ratou i roto i te taviniraa. Aita i maoro, ua hinaaro atoa ˈtura vau e riro ei pionie, aita râ Papa i farii, inaha, ua manaˈo oia e mea hau aˈe ia haere â vau i te haapiiraa. Ua manuïa râ Mama i te faataui i to ˈna manaˈo ia faatia oia ia ˈu ia riro ei pionie. No reira i te avaˈe Tiunu 1943, i te 14raa o to ˈu matahiti, ua haamata ˈtura vau i te taviniraa ma te taime taatoa. No te tauturu i te pae no te mau haamâuˈaraa a te utuafare, ua rave au i te ohipa afa taime, e i te tahi mau taime, ua rave atoa vau i te ohipa ma te taime taatoa. Noa ˈtu râ, ua naeahia ia ˈu te tapao e 150 hora i te avaˈe i roto i te pororaa.
I muri iho, ua noaa ˈtura to ˈu hoa pionie, o Dorothy Craden, tei haamata i te taviniraa pionie i te avaˈe Tenuare 1943, i te 17raa o to ˈna matahiti. E Katolika faaroo oia na mua ˈˈe, ua bapetizo râ oia i muri aˈe i to ˈna haapiiraa i te Bibilia e ono avaˈe. E rave rahi matahiti to ˈna faaitoitoraa e to ˈna haapuairaa mai ia ˈu, e ua na reira atoa vau no ˈna. Ua riro mai mâua ei hoa piri aˈe i te tuahine.
Mai te matahiti 1945 mai â, ua tavini mâua ei pionie i te mau oire iti i Missouri aita e amuiraa to reira. I te oire no Bowling Green, ua tataˈi mâua i te hoê piha putuputuraa; ua haere atoa mai Mama e tauturu ia mâua. I muri iho, ua haere mâua i te mau fare atoa o te oire i te mau hebedoma atoa e ua titau manihini mâua i te taata ia haere mai i te hoê oreroraa parau huiraatira ta mâua i faanaho e na te mau taeae no Saint Louis e haere mai e orero. I te mau hebedoma atoa, e 40 tae atu i te 50 taata o tei haere mai. I muri aˈe, ua na reira atoa mâua i te hau no Louisiane, i reira to mâua tarahuraa i te hoê hiero franc-maçon. No te aufau i te moni tarahu o te mau piha, ua tuu mâua i te mau afata ô, e i te mau hebedoma atoa, ua pee te mau haamâuˈaraa atoa.
I muri iho, ua haere mâua i te oire no Mexico, i Missouri, i reira to mâua tarahuraa i te hoê fare toa i nia mau i te aroâ. Ua tataˈi mâua i teie vahi ia nehenehe te amuiraa iti e putuputu i reira. E mau piha ê to teie fare i reira ïa to mâua faaearaa. Ua faanaho atoa mâua i te tahi mau oreroraa parau huiraatira i Mexico. I muri iho, ua haere atura mâua i te oire pu o Jefferson City, e i te mau poipoi atoa o te hebedoma, e haere atu mâua e farerei i te mau tia a te hau i to ratou mau piha toroa. Ua faaea mâua i roto i te hoê piha i nia noa mai i te Piha no te Basileia e o Stella Willie, tei riro ei mama no mâua.
Mai reira mai, ua haere matou tootoru i te mau oire no Festus e Crystal City, mea piri roa hoi raua. Ua faaea matou i roto i te hoê fare moa tei faarirohia ei vahi faaearaa i muri mai i te fare o te hoê utuafare tei anaanatae. I te mea e aita e tane bapetizohia, na matou i faatere i te mau putuputuraa atoa. Ei ohipa afa taime na matou, ua hoo matou i te mau taoˈa faaunauna. Mea iti roa ta matou moni. Eita hoi e pee ia matou ia aufau ia tataˈihia to matou tiaa i apoopoo, e i te mau poipoi atoa, e tuu na matou i te tahi parau meumeu apî i roto i to matou tiaa, e i te mea e hoê anaˈe ahu to matou, e tia ïa ia matou ia puˈa i te mau po atoa.
I te omuaraa o te matahiti 1948, e 19 matahiti to ˈu i reira, ua tae mai ta mâua Dorothy te mau parau titauraa ia haere i te 12raa o te pǔpǔ a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower na te mau mitionare. I muri aˈe i te tau haapiiraa e pae avaˈe, ua noaa i na feia haapii e hoê hanere i ta ratou parau tuite i te 6 no Febuare 1949. E taime oaoa mau ïa. Tei Kalifonia to ˈu mau metua i te faaearaa, ua haere roa mai râ Mama.
Ta mâua tuhaa taviniraa
E piti ahuru ma vau feia tuite tei tonohia i Italia—e ono, o mâua atoa Dorothy, tei tonohia i te oire no Milan. I te 4 no Mati 1949, ua faarue matou ia New York na nia i te pahi Italia ra Vulcania. E tere 11 mahana te roa, e ua maˈihia fatata matou pauroa i te arepurepu o te miti. Ua haere mai Taeae Benanti e farii ia matou i te oire tapaeraa pahi no Gênes e ua afai oia ia matou i Milan na nia i te pereoo auahi.
I to matou tapaeraa i te fare mitionare i Milan, ua faaunaunahia to matou piha tataitahi i te tiare na te hoê potii Italia. E mau matahiti i muri iho, ua haere atoa teie potii, o Maria Merafina, i Gileada, ua hoˈi oia i Italia, e ua tavini mâua e piti atoa ra i roto i te hoê fare mitionare!
Te poipoi aˈe i to matou tapaeraa i Milan, ua hiˈo atu mâua na roto i te haamaramarama o te fare pape. I te pae purumu i muri mai i to matou fare, te vai ra te hoê fare tahua rahi i topitahia. Ua marua hape mai te hoê topita mai nia mai i te hoê manureva topita Marite, tei haapohe i na utuafare e 80 atoa e faaea ra i roto i teie fare tahua. I te tahi atu taime, aita te mau topita i topa i nia i te tapao i faataahia oia hoi te hoê fare hamaniraa tauihaa, ua topa râ i nia i te hoê fare haapiiraa ma te haapohe e 500 tamarii. No reira, aita te huiraatira i au i te mau Marite.
Ua fiu roa te taata i te tamaˈi. E rave rahi tei parau e, ia haamata noa ˈtu te hoê tamaˈi apî, eita ratou e haere e tapuni i roto i te mau vahi parururaa, e faaea noa râ ratou i te fare e e haapohe ratou ia ratou na roto i te iritiraa i te mǎhu. Ua haapapu atu matou e ua haere mai matou i ǒ nei, eiaha ei mau tia no te mau Hau Amui no Marite aore ra no te tahi atu faatereraa taata, no te Basileia râ o te Atua, na ˈna hoi e faahope i te mau tamaˈi e te mauiui atoa ta ratou e faatupu.
I te oire rahi no Milan, ua putuputu te amuiraa otahi e 20 taata tiahapa i te fare mitionare. Aitâ te mau tuhaa fenua pororaa i faataahia ˈtura, no reira ua haamata mâua i te poro i roto i te hoê fare tahua rahi. I te uputa matamua, ua farerei mâua ia Giandinotti Tane, tei hinaaro e ia faarue ta ˈna vahine i te ekalesia, no reira oia i farii ai i te hoê o ta mâua buka. E vahine aau haavare ore o Giandinotti Vahine, e mea rahi ta ˈna mau uiraa. “E oaoa roa vau ia ite anaˈe orua i te parau Italia,” o ta ˈna ïa i parau mai, “ia nehenehe orua e haapii ia ˈu i te Bibilia.”
E aroaro fare teitei to to raua piha faaearaa e mea mohimohi roa te mori, no reira e tuu oia i to ˈna parahiraa i nia i te amuraa maa i te po ia piri atu oia i te mori no te taio i te Bibilia. “Mai te peu e e haapii au i te Bibilia na muri ia orua,” o ta ˈna ïa i ani mai, “e nehenehe noâ anei ta ˈu e haere i te pureraa?” Ua pahono atu mâua e na ˈna noa e hiˈo. Ua haere oia i te pureraa i te mau poipoi Sabati e ua haere mai oia i ta matou mau putuputuraa i te avatea. I te hoê râ mahana, ua parau mai oia e, “Eita vau e haere faahou i te pureraa.”
“No te aha?” o ta mâua ïa i ani atu.
“No te mea aita ratou e haapii ra i te Bibilia, e ua itea mai ia ˈu te parau mau i to ˈu haapiiraa i te Bibilia na muri ia orua.” Ua bapetizohia oia e ua haapii oia e e rave rahi mau vahine tei haere i te pureraa i te mau mahana atoa. I muri iho, ua parau mai oia e ahiri ua opani matou ia ˈna ia haere i te pureraa, ua faaea ïa oia i ta ˈna haapiiraa e eita paha oia e haapii i te parau mau.
Mau tuhaa taviniraa apî
I muri iho, ua tonohia ˈtura mâua Dorothy, e e maha mitionare ê atu, i te oire Italia ra o Trieste, tei raro aˈe i te faatereraa a te mau nuu Beretane e Marite i taua tau ra. Hoê ahuru Ite noa paha to reira, ua maraa râ teie numera. E toru matahiti to mâua pororaa i Trieste, e i to mâua faarueraa, e 40 feia poro no te Basileia, e 10 hoi pionie.
O te oire no Vérone ta mâua tuhaa taviniraa i muri iho, e aita e amuiraa to reira. I to te ekalesia râ faaheporaa i te mau tia mana, ua faahepohia mâua ia reva. Ua tonohia mâua Dorothy i Roma. I reira, ua tarahu mâua i te hoê piha e tauihaa to roto, e ua poro mâua i roto i te tuhaa fenua tapiri i te Vaticana. I tera taime to Dorothy haereraa i Lebanona no te faaipoipo ia John Chimiklis. Fatata 12 matahiti to mâua tavini-amui-raa, e ua moemoe roa vau ia ˈna.
I te matahiti 1955, ua iritihia te hoê fare mitionare apî i te tahi atu tuhaa oire no Roma i nia i te hoê aroâ piihia te Eˈa Appienne Apî. O Maria Merafina hoê o matou e maha i roto i te fare mitionare, oia hoi te potii i tuu i te tiare i roto i to matou mau piha i to matou taeraa ˈtu i Milan. Ua haamauhia te hoê amuiraa apî i taua vahi ra o te oire. I muri aˈe i te tairururaa nunaa i tupu i Roma i taua tau veavea ra, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e haere i te tairururaa i tupu i Nuremberg, i Helemani. Auê te oaoa e ia farerei i te feia tei faaruru i te hamani-ino-raa rahi i raro aˈe i te faatereraa a Hitler!
Ua hoˈi au i Marite
I te matahiti 1956, no te tahi maˈi to ˈu, ua hoˈi atu vau i te mau Hau Amui no Marite ma te parau faatia e faaea i ta ˈu taviniraa. Aita râ vau i fariu ê i to ˈu mata i te re e tavini ia Iehova i teie nei e a muri noa ˈtu i roto i ta ˈna ao apî. Ua opua vau e hoˈi i Italia. Ua farerei râ vau ia Orville Michael, tei tavini i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i te hau no New York. Ua faaipoipo mâua i muri aˈe i te tairururaa nunaa o te matahiti 1958 i te oire no New York.
I muri noa iho, ua haere atu mâua i Front Royal, i te hau no Virginie, i reira to mâua oaoaraa i te tavini i roto i te hoê amuiraa iti. Ua faaea mâua i roto i te hoê fare nainai roa i muri mai i te Piha no te Basileia. I muri iho, i te avaˈe Mati 1960, ua titauhia ˈtura mâua e hoˈi i Brooklyn no te imi i te ohipa ia nehenehe mâua e aufau i ta mâua mau tarahu. Ua rave mâua i te ohipa tamâraa i te mau fare moni i te po, ia nehenehe mâua e faaea i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.
I to mâua faaearaa i Brooklyn, ua pohe to ˈu papa, e ua roohia te mama o ta ˈu tane i te hoê mau-taue-raa o te roro. No reira, ua faaoti mâua e haere e faaea i te hau no Oregon i pihai iho i to mâua na metua vahine. Ua noaa ta mâua ohipa afa taime e ua tamau noa mâua i te taviniraa pionie i reira. I te tau auhune o te matahiti 1964, ua faahoro mâua e to mâua na metua vahine i te tahi aˈe pae o te fenua no te haere i te putuputuraa matahiti a te Watch Tower Bible and Tract Society i Pittsburgh, i te hau no Pennsylvanie.
I to matou tere i Rhode Island, ua faaitoito mai te hoê tiaau haaati, o Arlen Meier, e ta ˈna vahine ia mâua ia haere i te oire pu o te hau, o Providence, i reira te hinaaro-rahi-hia ra te feia poro o te Basileia. Ua faaitoito mai to mâua na metua vahine ia mâua ia farii i teie tuhaa taviniraa apî, no reira, i to mâua hoˈiraa i Oregon, ua hoo mâua i te rahiraa o ta mâua tauihaa fare e ua haere atura mâua i reira.
I te Haapiiraa no Gileada faahou
I te tau veavea o te matahiti 1965, ua haere mâua i te tairururaa i te tahua Yankee Stadium. I reira, ua ani mâua e haere i te Haapiiraa no Gileada ei feia faaipoipohia. Fatata hoê avaˈe i muri iho, ua maere mâua i te taeraa mai te mau aniraa, te tia ia mâua ia faahoˈi i roto i na mahana e 30 i muri iho. Ua peapea vau i te haere i te hoê fenua atea no te mea e ere Mama i te mea maitai roa. Ua faaitoito mai râ oia e: “A faaî i tera mau aniraa. Ua ite oe, e tia ia farii i te mau hopoia atoa no te taviniraa ta Iehova e pûpû mai!”
Ua oti ïa parau. Ua faaî mâua i te mau aniraa e ua hapono atu. Auê mâua i te maere e i te taeraa mai te mau titau-manihini-raa i te 42raa o te pǔpǔ, tei haamata i te 25 no Eperera 1966! Tei Brooklyn ïa, i New York, te Haapiiraa no Gileada i tera tau. Aita i naeahia e pae avaˈe i muri iho, e 106 o matou tei noaa i te parau tuite i te 11 no Setepa 1966.
Tonohia i Raparata
E piti mahana i muri aˈe i te tufaraa parau tuite, ua reva mâua i Raparata na nia i te manureva no Peru. I to matou tapaeraa i Buenos Aires, na te tiaau o te amaa, o Charles Eisenhower, i farii mai ia mâua i te tauraa manureva. Ua tauturu oia ia mâua e te mau mutoi otia, e ua afai oia ia mâua i te amaa. Hoê mahana to mâua no te tataratara e no te faanaho i ta mâua mau tauihaa; e ua haamata ˈtura ta mâua haapiiraa i te reo Paniora. Ua haapii mâua i te reo Paniora e 11 hora i te mahana i te avaˈe matamua. I te piti o te avaˈe, ua haapii mâua i te reo e maha hora i te mahana e ua haamata mâua i te haere i roto i te pororaa.
E pae avaˈe mâua i Buenos Aires e ua tonohia ˈtura mâua i Rosario, te hoê oire rahi fatata e maha hora i te pae apatoerau na nia i te pereoo auahi. I muri aˈe i to mâua taviniraa e 15 avaˈe i reira, ua tonohia mâua i te pae apatoerau atu â i Santiago del Estero, te hoê oire no te mataeinaa i roto i te medebara veavea. Tei reira mâua i te poheraa to ˈu mama i te avaˈe Tenuare 1973. E maha matahiti to mâua oreraa e farerei. Te mea i tauturu ia ˈu ia faaoromai i to ˈu mauiui, o te tiaturiraa papu ïa i te tia-faahou-raa e te iteraa e te tavini ra vau i te vahi ta Mama i hinaaro ia ˈu ia haere.—Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15.
Mea auhoa te taata i Santiago del Estero, e mea ohie roa ia haamata i te mau haapiiraa Bibilia. I to mâua taeraa ˈtu i reira i te matahiti 1968, tau 20 aore ra 30 taata tei haere mai i te mau putuputuraa, e vau râ matahiti i muri iho, ua hau atu i te hanere taata i roto i ta matou amuiraa. Hau atu, e piti amuiraa apî e 25 e tae atu i te 50 feia poro i roto i na oire tapiri mai.
Ua hoˈi faahou mâua i Marite
No te tahi maˈi, ua tono-faahou-hia mâua i te mau Hau Amui no Marite i te matahiti 1976 ei mau pionie taa ê—i Fayetteville, i te hau no Caroline Apatoerau. E rave rahi feia reo Paniora i reira no ǒ mai i Marite no Ropu e Marite Apatoa, République Dominicaine, Porto Rico, e no Paniora atoa mai. E rave rahi haapiiraa Bibilia ta mâua, e i muri iho, ua haamauhia ˈtura te hoê amuiraa Paniora. Fatata e vau matahiti mâua i roto i taua tuhaa taviniraa ra.
Teie râ, ua titauhia mâua ia tapiri atu i to ˈu metua vahine hoovai, tei paari roa e tei hapepa. Te faaea ra oia i Portland, i Oregon, no reira, ua tonohia mâua i te amuiraa Paniora no Vancouver, i te hau no Washington, aita i atea roa ia Portland. Mea nainai roa te amuiraa i to mâua taeraa ˈtu i te avaˈe Titema 1983, te ite nei râ matou e rave rahi feia apî i te haereraa mai.
I te avaˈe Tiunu 1996, ua naeahia ia ˈu e 53 matahiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e ua naeahia i ta ˈu tane e 55 matahiti i te 1 no Tenuare 1996. I taua mau matahiti atoa ra, ua ite au i te haamaitairaa taa ê e tauturu e mau hanere taata ia noaa i te ite o te parau mau o te Parau a te Atua e ia pûpû i to ratou ora no Iehova. E rave rahi o ratou te tavini nei ei mau matahiapo e ei mau tavini ma te taime taatoa i teie nei.
I te tahi mau taime, e ani mai te taata ahiri e aita vau e tatarahapa ra i te mea e aita ta mâua e tamarii. I te parau mau râ, ua haamaitai mai Iehova ia ˈu e e rave rahi mau tamarii e mau mootua i te pae varua. Oia, ua fanaˈo vau i te hoê oraraa hotu mau e te î maitai i roto i te taviniraa a Iehova. Te haamanaˈo nei au i te tamahine a Iepheta, tei tavini i to ˈna oraraa taatoa i roto i te hiero, e aita oia i fanau i te tamarii no ta ˈna hopoia taviniraa faufaa rahi.—Te mau tavana 11:38-40.
Te haamanaˈo noa ra vau i to ˈu pûpûraa ia ˈu no Iehova e tamahine iti apî roâ vau. Te puai noa ra te hohoˈa o te Paradaiso i roto i to ˈu feruriraa i teie nei mai taua tau ra. Te vai noa ra to ˈu mata e to ˈu mafatu i nia i te re o te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua. Oia, to ˈu hinaaro, o te taviniraa ïa ia Iehova, eiaha no te tahi noa tau 50 matahiti, e a muri noa ˈtu râ—i raro aˈe i te faatereraa o ta ˈna Basileia.
[Hohoˈa i te api 23]
O Dorothy Craden, to ˈna rima i nia i to ˈu tapono, e te mau hoa pionie i te matahiti 1943
[Hohoˈa i te api 23]
I Roma, i Italia, e te mau hoa mitionare i te matahiti 1953
[Hohoˈa i te api 25]
E ta ˈu tane