“Mai to matou mauraa mai â i teie nei toroa . . . , aita ˈtura matou i rohirohi”
FAATIAHIA E RONALD TAYLOR
I te tau veavea o te matahiti 1963, ua aro vau no te vai ora noa. A hahaere noa ˈi au i te hiti i te pae tahatai, ua taahi au i roto i te hoê apoo ite-ore-hia e ua topa taue vau i roto i te hoê pape hohonu mau. Aita vau i ite i te au, tei te tahi tau metera noa vau o te pae tahatai i te toparaa. Ua tomo vau i roto i te pape e toru taime e ua inu vau e rave rahi litera pape miti a ite mai ai te hoê hoa i to ˈu fifi e ua huti oia ia ˈu i te pae tahatai. Auaa maoti te ravea no te horoaraa i te aho, ua ora mai au.
E ERE teie te taime matamua to ˈu faaiteraa i te faufaaraa ia ore roa e faarue—noa ˈtu e e au ra e aita e tiaturiraa faahou. Mai to ˈu taurearearaa mai â, ua tia ia ˈu ia aro no to ˈu oraraa i te pae varua.
Tei te piti o te tamaˈi rahi pouri mau to ˈu faatupuraa i te taairaa matamua e te parau mau kerisetiano. Tei rotopu vau i na tausani tamarii o tei afai-ê-hia mai Lonedona no te ape i te ati o te mau tupitaraa. I te mea e 12 noa to ˈu matahiti, aita e auraa rahi to te tamaˈi no ˈu; ua riro noa mai te hoê ohipa tupu taue noa.
Ua haapaohia vau e te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo ruhiruhia no Weston-super-Mare, i te pae apatoa hitia o te râ no Beretane. Aita i maoro roa i to ˈu tapaeraa i te fare o taua na taata ra, ua haamata vetahi mau tavini pionie i te farerei ia matou. O te utuafare Hargreaves; e mau pionie taa ê na melo e maha o te utuafare—Reg, Mabs, Pamela, e o Valeri. Ua farii to ˈu nau metua faaamu i te parau mau, e i muri aˈe i te haapiiraa i te buka ra Te kinura a te Atua (beretane), ua rave atoa vau i te faaotiraa e tavini ia Iehova. E ono noa hebedoma i muri aˈe, ua titauhia vau ia apiti i roto i te ohipa pororaa.
E nehenehe noâ vau e haamanaˈo i taua mahana matamua ra i roto i te ohipa pororaa. Ma te faaineine ore, ua pûpû vau i te tahi mau vea e ua parau e: “Te ohipa nei au i roto i teie tuhaa o te oire.” E mai te reira to ˈu raveraa i ta ˈu mahana pororaa matamua. I taua tau ra, e pinepine matou i te poro ma te faaohipa i te mau ripene i haruharuhia e te tahi aˈoraa puai mau. Te taime ta ˈu i au roa ˈˈe o te taime ïa vau e amo ai i te ripene i tera e tera fare e e hauti ai i te mau taioraa i haruharuhia. Ua faariro au ei haamaitairaa au mau ia faaohipahia vau i roto i taua tuhaa ra.
Ua horoa vau e rave rahi faaiteraa i te fare haapiiraa, e te haamanaˈo ra vau i te pûpûraa e rave rahi mau buka tumu parau bibilia i te orometua haapii. I te 13raa o to ˈu matahiti, ua bapetizohia vau i te hoê tairururaa aita i atea roa i Bath. Te tahi atoa tairururaa tei ore roa e moe ia ˈu i te tau tamaˈi o tei faatupuhia i Leicester i te matahiti 1941 i te De Montfort Hall. Ua haere au i nia i te tahua no te fanaˈo i te buka ra Tamarii (beretane), te vai ra i roto te hoê poroi no te taata tataitahi no ǒ mai i te taeae Rutherford ra, o o ˈna hoi te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua taime ra. Ua haapuai faahou mai te oreroraa parau faaitoito i faataehia i te mau taurearea i ruru mai i to ˈu hinaaro e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.
No reira, ua faaohipa vau e piti matahiti oaoa mau ma te paari i roto i te parau mau e to ˈu nau metua faaamu. Tera râ, i te 14raa o to ˈu matahiti ua tia ia ˈu ia hoˈi i Lonedona e ia haamata i te ohipa no to ˈu nei oraraa. Noa ˈtu e ua tahoê faahou vau e to ˈu metua fanau, ua tia râ ia ˈu i teie nei ia haere o vau anaˈe i te pae varua, e aita faahou te turu o to ˈu fetii faaamu, e aita hoê aˈe i roto i te fare o te farii i ta ˈu mau tiaturiraa. Aita i maoro roa, ua afai mai o Iehova i te tauturu o ta ˈu e hinaaro ra. E toru noa hebedoma vau i te taeraa i Lonedona, ua pii mai te hoê taeae i te fare no te ani i to ˈu metua tane i te parau faatia no te afai ia ˈu i te Piha o te Basileia no taua vahi ra. O John Barr te taeae, e melo oia i teie nei no te Tino Aratai o te mau Ite no Iehova. Ua riro mai oia ei hoê o to ˈu mau “metua tane” i te pae varua i te roaraa o taua mau matahiti taurearearaa fifi mau.—Mataio 19:29.
Ua haamata vau i te putuputu i roto i te amuiraa no Paddington, e itehia i te tuhaa no Craven Terrace i pihai iho i te Fare o te Betela i Lonedona. Noa ˈtu e tamarii otare vau i te pae varua, ua anihia i te taeae ruhiruhia tei faatavaihia, o “Papa” Humphreys, ia faaite i te hoê anaanatae taa ê no ˈu. Papu maitai, ua riro ei haamaitairaa rahi mau ia apiti e te mau taeae e te mau tuahine faatavaihia e tavini ra i roto i te amuiraa. Te feia i rotopu ia matou o te tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei—tei piihia te mau Iehonadaba—mea iti roa ïa matou. Oia mau, o vau anaˈe te “Iehonadaba” i roto i te haapiiraa buka o te amuiraa o ta ˈu e apiti ra. Noa ˈtu e aita vau i amuimui rahi e te mau taurearea o to ˈu nei matahiti, ua horoa mai ra te auhoaraa faufaa e te mau taeae paari e rave rahi mau haapiiraa maitai mau. Peneiaˈe te tuhaa faufaa roa ˈˈe o te oreraa ïa e faarue i te taviniraa ia Iehova.
I taua tau ra, ua faaohipa matou i te taatoaraa o te hopea hebedoma no te ohipa pororaa. Ua nominohia vau no te haapao i te “pereoo haapurororaa,” e pereoo taataahi o tei tauihia e ua tamaumauhia i te tauihaa no te haapuroro i te parau e te hoê ito o te pereoo. I te mau mahana maa atoa, e ratere vau na nia iho i te pereoo taataahi e e haere vau i te mau poro aroâ taa ê atoa, i reira e tuu ai matou i te tahi mau pehe i haruharuhia, e i muri iho e hauti matou i te hoê o te mau oreroraa parau a te taeae Rutherford. Ua faaohipa-atoa-hia te mahana maa no te ohipa pororaa na te mau aroâ e ta matou mau pute vea i hamanihia e te Taiete. E faaherehere matou i te mau sabati no te ohipa pororaa i tera e tera fare, ma te pûpû atu i te mau vea iti e e rave rahi mau buka.
Ua faatupu mai to ˈu taairaa e te mau taeae ruhiruhia itoito mau i te hinaaro e riro mai ei pionie. Ua rahi mai to ˈu hinaaro i to ˈu faarooraa i te oreroraa parau a te mau pionie i te mau tairururaa mataeinaa. Te hoê o te tairururaa tei haaputapû rahi mai ia ˈu o te tairururaa ïa tei tupu i te piha no Earl’s Court, i Lonedona, i te matahiti 1947. E piti avae i muri iho, ua ô vau i roto i te taviniraa pionie, ua tutava vau i te tapea i te “huru feruriraa pionie” mai taua mahana mai â. Ua haapapu faahou mai te oaoaraa i noaa ia ˈu na roto i te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia o te haere ra i mua e tera iho â te faaotiraa maitai roa ˈˈe.
Te hoê vahine faaipoipo no te fenua Paniora e te hoê tonoraa i te fenua Paniora
I te matahiti 1957, a rave noa ˈi au i ta ˈu ohipa pionie i roto i te amuiraa no Paddington, ua farerei au i te hoê tuahine Paniora nehenehe mau e o Rafaela to ˈna iˈoa. I muri aˈe i te tahi tau avae, ua faaipoipo atura mâua. Ta mâua tapao o te faatupuraa ïa i te ohipa pionie, na mua roa râ, ua haere mâua i Madrid a nehenehe atu ai au e farerei i te mau metua o Rafaela. E farereiraa te reira o tei taui mau i to ˈu oraraa. I to ˈu taeraa i Madrid, ua ani mai te taeae Ray Dusinberre, te tiaau o te amaa i te fenua paniora, ahiri e e nehenehe mâua e feruri e tavini i te fenua paniora, i reira te titau-rahi-hia ra i te mau taeae aravihi.
Nafea mâua e nehenehe ai e patoi i taua huru aniraa ra? Mai reira mai, i te matahiti 1958 ua haamata mâua i ta mâua taviniraa taime taatoa i te fenua paniora. I taua tau ra, tei raro aˈe te fenua i te faatereraa a Franco, e aita ta matou ohipa i fariihia i mua i te ture, o te faariro i te ohipa pororaa ei mea fifi roa. Hau atu, ua tia ia ˈu ia tutava ma te fifi mau no te haapii i te reo paniora i na matahiti matamua e piti. I te hoê faahou â taime, e tupuraa te ore roa e tia ia faarue, noa ˈtu e rave rahi taime ua hinaaro au e taˈi no to ˈu riri rahi no te mea aita vau i nehenehe e aparau e te mau taeae i roto i te amuiraa.
No te rahi o te hinaaro i te mau tiaau e noa ˈtu e mea fifi no ˈu i te parau paniora, i roto noa i te hoê avae te haapao ra vau i te hoê pûpû iti. No te mea e ua tia ia matou ia rave i ta matou ohipa ma te tapuni, ua faanaho matou ia matou na roto i te tahi pûpû iti e vai ra e 15 e tae atu i te 20 feia poro, o te faanahohia mai te mau amuiraa nainai. I te omuaraa, e hepohepo roa vau i te faatere i te putuputuraa, no te mea eita vau e taa i te mau pahonoraa a te feia i ruru mai, i te mau taime atoa. Teie nei râ, e parahi ta ˈu vahine i muri roa, e mai te peu e e ite oia e aita vau e taa ra, e faaite noa mai oia ma te huna i te haapapuraa e ua tano te pahonoraa.
E ere au i te mea aravihi no te haapii i te mau reo, e e rave rahi taime ua hinaaro au e hoˈi i te fenua beretane, i reira vau e ohipa ai ma te ohie aˈe. Teie nei râ, mai te haamataraa, na te here e te auhoaraa o te mau taeae e te mau tuahine aroha mau no te fenua paniora i mono mai i to ˈu mau riri rahi i te reo. E ua haamaitai mai o Iehova ia ˈu na roto i te mau hopoia taa ê o te faariro i te taatoaraa ei ohipa au mau ia faatupu. I te matahiti 1958, ua titau-manihini-hia vau i te tairururaa a te mau nunaa i New York ei tia no te fenua paniora. No reira, i te matahiti 1962, ua roaa ia ˈu i te tahi mau faaineineraa faufaa mau o te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia tei faanahohia no matou i Tangier, Morocco.
Te tahi atu fifi o ta ˈu i faaruru atu, taa ê atu i te reo, o te haapao-tamau-raa ia ore au ia haruhia e te mau mutoi. Ei taata ěê o te fenua, ua ite au e ia haru-anaˈe-hia vau e afaihia vau i roto i te hoê fenua ěê ma te ore e ani i te manaˈo. No te faaiti i te fifi, e e piti ïa taata te ohipa. Ia poro anaˈe hoê, e faaroo ïa te tahi i te tahi noa ˈˈe mau tapao no te ati. I muri aˈe i te pororaa e piti aore ra e toru uputa, mea pinepine i te tahua teitei o te hoê fare, e tia ia matou ia haere e piti aore ra e toru tuhaa fare i muri iho no te pii i na piti aore ra e toru nau fare ê atu. E faaohipa rahi matou i te bibilia, e e afai noa matou i te tahi nau vea iti tei faatapunihia i roto i ta matou mau pereue no te pûpû atu i te mau taata tei anaanatae.
I muri aˈe i te hoê matahiti i Madrid, ua tonohia mâua i Vigo, te hoê oire rahi i te pae apatoerau hitia o te râ no te fenua Paniora, e aita hoê noa ˈˈe Ite i reira. I te avae matamua aore ra hau atu, ua faaue mai te Taiete e ia faariro ta ˈu vahine i te tuhaa rahi o te pororaa—no te horoa i te huru o te feia ratere o te mataitai ra. Noa ˈtu te ravea faahuru ê, ua huti ta matou pororaa i te ara-maite-raa. Fatata i te hoê avae ua haamata te hoê peresibutero katolika i te faaite i ta matou ohipa na roto i te afata radio. Ua faaara oia i ta ratou mau taata haere pure e te vai ra te hoê tane e ta ˈna vahine o te haere nei i tera e tera fare no te paraparau no nia i te Bibilia—o tei riro noâ ei buka tei opanihia i taua taime ra. Te tane e te vahine e hinaarohia ra e te mutoi e taata ěê ïa e ta ˈna vahine Paniora, e na ˈna e faahiti pinepine i te mau aparauraa atoa!
Ua faaoti te peresibutero e te paraparau-noa-raa i taua nau taata atâta e hara ïa te reira o te faaorehia mai te peu noa e e faaite-oioi-hia i te hoê peresibutero. E ia au i tei parauhia, i muri aˈe i te hoê aparauraa au maitai e te hoê vahine, ua parau mai oia ia matou e eiaha e inoino e e haere oia e tatarahapa i mua i te peresibutero. I to mâua faarueraa i to ˈna fare, ua ite atu mâua ia ˈna i te hororaa i te fare pure.
Te tiavaruraahia
E piti noa avae i muri aˈe to mâua taeraa i Vigo, ua tapeahia mâua e te mau mutoi. E taata maitai roa te mutoi o tei tapea ia mâua e aita oia i taponaˈo i to mâua nau rima i te roaraa o te eˈa tae atu ai i te piha ohipa a te mau mutoi. I te piha ohipa, ua ite mâua i te hoê hohoˈa tei matauhia e mâua, te hoê patapata parau ta mâua i poro aita i maoro aˈenei. Ua huru ê roa oia i te huru raveraa i nia ia mâua mai te feia taparahi taata e ua vitiviti oia i te haapapu ia mâua e ere na ˈna i horo ia mâua. Teie nei râ, ua faahapahia mâua i te haafifi i te “tahoêraa i te pae varua o te fenua Paniora,” e e ono hebedoma i muri iho ua tiavaruhia mâua.
E faataupǔpǔraa noa te reira, aita roa ra mâua i manaˈo noa ˈˈe e faarue. Te vai noa ra e rave rahi ohipa te tia ia rave i te Motu Iberian. I muri aˈe e toru avae i Tangier, ua tonohia mâua i Gibraltar—te hoê faahou â tuhaa fenua aita i porohia. Mai ta te aposetolo Paulo i parau, mai te peu e e haafaufaa tatou i ta tatou taviniraa, e tamau â tatou i te ohipa e e haamaitaihia tatou. (Korinetia 2 4:1, 7, 8) Ua haapapuhia i taua parau mau ra i roto i te ohipa o ta mâua i farerei. I te utuafare matamua ta mâua i farerei i Gibraltar, ua haamata mâua i te hoê haapiiraa bibilia e te taatoaraa o te utuafare. Tau taime i muri aˈe, ua faatere mâua e 17 haapiiraa bibilia mâua tataitahi. E rave rahi taata ta mâua i haapii atu o tei riro mai ei Ite, e i roto noa e piti matahiti ua tupu mai te hoê amuiraa e 25 feia poro.
Tera râ, mai tei itehia i Vigo, ua haamata te upoo faatere haapaoraa i te aro ia matou. Ua faaara te arii epikopo anglican no Gibraltar i te raatira o te mau mutoi e aita matou “e hinaarohia ra,” e ua horoa mai ta ˈna mau faaheporaa i te mau faahopearaa. I te avae tenuare no te matahiti 1962, ua tiavaruhia mâua mai te fenua Gibraltar. Ihea roa ïa mâua e haere ai i muri iho? Ua vai noa te hiaai rahi i te fenua Paniora, no reira ua hoˈi atura mâua, ma te manaˈo e e ua faaore te mau mutoi i te mau pariraa tei tuuhia i nia ia mâua.
O te oire mahanahana no Seville to mâua vahi faaearaa apî. Ua noaa ia mâua i te oaoaraa rahi e rave amui i te ohipa e te tahi atu tane e ta ˈna vahine pionie, o Ray e o Pat Kirkup. Noa ˈtu e e afa mirioni feia e ora ra i Seville, e 21 noa ïa feia poro, no reira e rave rahi ohipa te tia ia rave. I teie nei, te vai ra e 15 amuiraa e e 1 500 feia poro. Hoê matahiti i muri aˈe, ua noaa ia mâua i te hoê aniraa oaoa mau; ua titauhia mâua e tavini i roto i te tuhaa haaati i roto i te area fenua no Barcelone.
Mea taa ê mau â te ohipa o te haaatiraa i roto i te hoê oire e ua opanihia ta tatou ohipa. I te mau hebedoma atoa e haere mâua e farerei i te mau pûpû iti nainai, e e ere te rahiraa i te mea aravihi. Ua titau te rahiraa o taua mau taeae itoito ra i te faaineineraa e te turu ta matou e nehenehe e horoa ˈtu na ratou. Ua au roa mâua i taua ohipa ra! I muri aˈe to mâua ohiparaa e rave rahi matahiti i roto i te mau tuhaa fenua e mea iti mai te peu e aita roa ˈtu e Ite, ua oaoa roa mâua i te haereraa e farerei e rave rahi mau taeae e mau tuahine taa ê. Hau atu, ua ohie roa te ohipa pororaa i Barcelone, e mea rahi taata o te hinaaro nei e haapii i te Bibilia.
Te aroraa i te hepohepo rahi
E ono noa râ avae i muri iho, ua taui to ˈu huru oraraa ma te ino mau. Ua riro mau â ta mâua tau faafaaearaa matamua i pihai iho i te miti ei ati peapea, a tupu ai te fifi i faataahia i te omuaraa. I te pae tino, ua maitai oioi vau i te riaria i to ˈu fatataraa i te paremo, tera râ, ua vaiiho mai taua ohipa ra i te tapao e vai tamau noa i roto i to ˈu mau tereraa uaua.
No te tahi tau avae, ua tutava vau i te faaea i roto i te ohipa o te haaatiraa, i te pae hopea râ ua tia ia ˈu ia hoˈi i te fenua beretane no te faatupu i te hoê rapaauraa. I muri aˈe e piti matahiti, ua maitai rii mai au e nehenehe atu ai mâua e hoˈi i te fenua Paniora, i reira to mâua rave-faahou-raa i te ohipa i roto i te tuhaa haaati. Teie nei râ, no te hoê noa ïa taime poto. Ua maˈi ino roa te mau metua o ta ˈu vahine, e ua vaiiho mâua i te taviniraa taime taatoa no te haapao ia raua.
Ua fifi roa ˈtu â te oraraa i te matahiti 1968, i to ˈu roo-faahou-raa i te hepohepo rahi. Te vai ra te mau taime e manaˈo ai mâua Rafaela e eita vau e maitai faahou. Mai te huru ra e te paremo faahou ra vau i roto râ i te tahi atu tuhaa ê! Taa ê noa ˈtu i te faatupuraa i roto ia ˈu i te tahi mau manaˈo tano ore, ua eiâ mai te hepohepo rahi i to ˈu itoito atoa. Ua faaruru au i te mau taime rohirohi ino mau, o te faahepo ia ˈu ia tamǎrû pinepine ia ˈu. Tae roa i teie nei, aita te rahiraa o te mau taeae e taa ra i taua mau huru mauiui ra; tera râ ua ite au e te taa ra ia Iehova. Ua riro mau â ei oaoa rahi no ˈu i te taioraa i te mau tumu parau faahiahia mau i roto i te vea ra Te Pare Tiairaa e o te A ara mai na! e mea maramarama maitai e o te tauturu i te feia e roohia ra i te hepohepo rahi.
I te roaraa o taua mau taime fifi mau, ua riro ta ˈu vahine ei pu faaitoitoraa tamau. Ua haapaari mau â to mâua faarǔrǔraa i te fifi i te taairaa o te faaipoiporaa. Ua pohe te mau metua o Rafaela, e i muri aˈe e 12 matahiti, ua maitai mai au e ua manaˈo mâua e hoˈi faahou i roto i te taviniraa taime taatoa. I te matahiti 1981, i to mâua maere rahi e to mâua faahiahia hoi, ua titau-faahou-hia mâua e tavini i roto i te tuhaa haaati.
E tauiraa rahi tei tupu i te fenua Paniora ia faaauhia i ta mâua i farerei i roto i te taviniraa ratere. Ua faatiahia i teie nei te ohipa pororaa, no reira ua tia ia ˈu ia haamatau i te mau tupuraa apî. Teie nei râ, ua riro faahou â te taviniraa ei tiaau haaati ei haamaitairaa rahi mau. No te mea e ua rave mâua i te ohipa pionie i roto i te mau huru tupuraa fifi mau, ua nehenehe atura ïa mâua e faaitoito i te mau pionie o te faaruru ra i te mau fifi. E mea pinepine ua nehenehe mâua e tauturu i te tahi pae ia faaô mai i roto i te pûpû o te mau pionie.
I muri aˈe e 11 matahiti i roto i te taviniraa ratere i Madrid e i Barcelone, ua titau faahou â te huru paruparu o to mâua oraora-maitai-raa e ia taui mâua i ta mâua ohipa. Ua tonohia mâua ei pionie taa ê i te oire no Salamanca, i reira vau i te taviniraa ei matahiapo. Ua farii-maitai-hia mâua e te mau taeae no Salamanca. Hoê matahiti i muri aˈe, ua tamata faahou mai te mauiui i to mâua faaoromai.
Ma te taa ore, ua erehia o Rafaela i te toto, e ua faaite mai te mau maimiraa e ua roohia oia i te mariri ai taata i roto i te opu. I teie nei, ua tia ia ˈu ia faaite i te hoê huru puai e i te horoa i ta ˈu vahine i te turu ta ˈu e nehenehe e horoa. Te huru matamua tei fa mai o te ereraa ïa i te tiaturiraa, tei apeehia e te mǎtaˈu. E ora anei o Rafaela i te reira? I roto i taua mau huru taime ra, na te tiaturi taatoa i roto ia Iehova i tauturu ia mâua ia haere â i mua. Te oaoa nei au i te parau atu e ua manuïa te tâpûraa o Rafaela, e te feruri nei mâua e maitai e eita te mariri e fa faahou mai.
Noa ˈtu e ua ora na mâua i te mau mahana maitai e te mau mahana fifi i te roaraa o na 36 matahiti i te fenua Paniora, ua mahanahana râ te mafatu i te oraraa i roto i taua mau matahiti o te maraaraa i te pae varua. Ua ite mâua i te pûpû iti e 800 feia poro i te matahiti 1958 i te maraa mai ei nuu e hau atu i te 100 000 feia poro i teie nei mahana. Ua monohia mai to mâua mau fifi e te oaoa rahi—te tautururaa ia vetahi ê ia farii i te parau mau e ia paari i te pae varua, te rave-amui-raa i te ohipa ei tane e ei vahine, e te iteraa e ua faaohipa mâua i to mâua oraraa i nia i te eˈa maitai roa ˈˈe.
Te parau nei o Paulo i roto i te piti o ta ˈna rata i to Korinetia e: “E teie nei, tei ia matou mai nei teie nei toroa, e o matou hoi i arohahia mai, aita ˈtura matou i rohirohi.” (Korinetia, 2 4:1) Ia hiˈohia i muri, te tiaturi nei au e e rave rahi tuhaa i roto i to ˈu oraraa o tei tauturu ia ˈu ia ore e rohirohi. Ua horoa mai te hiˈoraa o te mau taeae i faatavaihia haapao maitai o tei haapao ia ˈu i te roaraa o to ˈu mau matahiti faaineineraa i te hoê niu maitai. Ua riro te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo hoê â tapao i te pae varua e to ˈu ei tauturu faahiahia mau; i to ˈu rooraahia i te hepohepo rahi, ua faaitoito o Rafaela ia ˈu, e ua na reira atoa vau no ˈna. Ua riro atoa te ataraa ia ˈna iho ei mea faufaa. Te neheneheraa e ata e te mau taeae—e te ataraa no tatou iho—i te tahi taime e faaiti i te fifi maoti hoi i te faateimaha.
Na nia râ i te mau mea atoa, te titauhia ra i te puai o Iehova no te faaoromai i te mau tamataraa. E haamanaˈo pinepine au i te mau parau a Paulo: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra.” E o Iehova i to tatou pae no te turu ia tatou, aita roa ˈtu e titauhia e ia faarue noa ˈˈe tatou.—Philipi 4:13.
[Hohoˈa i te api 23]
Ronald e o Rafaela Taylor i te matahiti 1958
[Hohoˈa i te api 24, 25]
Putuputuraa i raro aˈe i te opaniraa i te fenua Paniora (1969)