Te feia tuite no Gileada—“Te mau mitionare mau!”
“EAHA te hoê mitionare?” Ua tuuhia teie uiraa i roto i te hoê tumu parau no ǒ mai i te feia rahi o te vea a maha ahuru matahiti i teie nei. Ua haaferuri te papai vea e ua riro te mau mitionare mau ei mau mauhaa no te tauiraa i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa. Tera râ, i te sabati 5 no mati 1995, i te Fare tairururaa a te mau Ite no Iehova i te Oire no Jersey, e pahonoraa taa ê mau tei horoa-tahaa-hia. I teihea taime? I te taime faatuiteraa i te pǔpǔ 98 o te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower—hoê haapiiraa o tei tono i te mau mitionare na te ao atoa nei!
I muri aˈe i te himene e te pure haamataraa, ma te mahanahana mau ua farii popou o Albert D. Schroeder no te Tino Aratai i na 6 430 feia i tae mai. I roto i ta ˈna parau omuaraa, ua faataa maitai te taeae Schroeder e no te aha mea taa ê te feia tuite no Gileada ia faaauhia ia vetahi o tei faahua parau mitionare. Ua parau oia e: “O te Bibilia te buka faufaa roa no Gileada.” Ua faaineinehia te feia tuite no Gileada ia riro ratou, eiaha ei feia turuutaa, ei feia haapii râ i te Parau a te Atua. Ua faaaravihihia ïa ratou no te hoê tapao otahi, no te haamâha i te mau hinaaro i te pae varua o te mau taata i roto i te mau fenua ěê.
Ua tauaparau te mau taeae orero no muri iho no nia i te tahi mau fenua taa ê i reira te feia tuite no Gileada i te haapapuraa e e mau mitionare “mau” ratou. Ua faahiti o Charles Molohan ia ratou i roto i te tumu parau ra “A tamau noa i te faatupu i te hotu maitai ei mau mitionare.” Ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Kolosa 1:9, 10, ua faahaamanaˈo te taeae Molohan i te feia tuite e ua tauturu to ratou faaearaa i na avaˈe e pae i Gileada ia faarahi ratou ‘i te ite papu no nia i te Atua.’ E tauturu te reira ia ratou ia faatupu i te hotu na roto e piti na ravea: te faatupuraa i te hotu o te varua o te Atua e te tufaraa i te mau parau mau o te Bibilia ia vetahi ê.
Ua orero mai o Daniel Sydlik no te Tino Aratai i muri aˈe e te upoo parau faufaa ra “Eiaha e hoo i to outou ora.” Ua faahiti oia i te uiraa a Iesu e: “Eaha hoi ta te taata e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?” (Mataio 16:26) Ua hiˈopoa te taeae Sydlik e: “Ua hoo te mau taata i to ratou ora no te hoê huru oraraa ohie e te mǎrû aˈe.” Teie râ, eita te feia e faaroo ora to ratou e nehenehe e haafifihia i mua i te mau tamataraa. Te faaite ra te mau parau a Iesu e e tia i te hoê taata ia ineine noa i te “horoa,” oia hoi i te faatusia ia ˈna, no te faaora i te hoê taata. Ua faaitoitohia te mau mitionare apî ia horoa taatoa ia ratou no Iehova, te mea maitai roa ˈˈe, i roto i ta ratou taviniraa!
I muri iho, ua tauaparau o William Van de Wall no te Tomite o te Taviniraa i nia i te tumu parau ra “Te aposetolo Paulo—Hoê hiˈoraa te tia ia peehia.” Ua faataa te taeae Van de Wall e: “Ua aratai o Paulo i te ohipa mitionare i te senekele matamua.” Ma te tano roa, ua haamatarahia ïa e maha tuhaa i reira to te aposetolo Paulo horoaraa i te hoê hiˈoraa maitai no te mau mitionare no teie nei mahana: (1) te tapitapiraa e te here mau o Paulo no te mau taata, (2) to ˈna aravihi i roto i te taviniraa, (3) to ˈna patoi-haehaa-raa i te faateitei ia ˈna iho, (4) to ˈna tiaturiraa aueue ore ia Iehova.
“Ia hiˈopoa Iehova ia outou na roto i ta outou hopoia apî” o te tumu parau ïa tei horoahia e Lyman A. Swingle no te Tino Aratai. Ma te faaohipa i te irava mahana, Salamo 139:16, ua faˈi te taeae Swingle e, ei mau mitionare apî, e faaruru ratou i te mau fifi i roto i ta ratou mau hopoia e ua ite Iehova i te mau ravea haamatararaa. “A haere atu ia ˈna ra,” ta ˈna i faaitoito, “a paraparau ia ˈna ia fifi anaˈe outou. A imi eaha to ˈna hinaaro.”
Ua orero mai o John E. Barr no te Tino Aratai i muri iho i te tumu parau ra “Te tupu roa ra to outou faaroo.” (Tesalonia 2, 1:3) I roto i te Luka 17:1, te taiohia ra te parau a Iesu: “Eita roa e ore te mau mea e hapa ˈi ra.” Ua topa vetahi no te huru taata o te mau hoa mitionare. Tera râ, ua faaitoito te taeae Barr i te mau mitionare ia faaohipa i te faaroo titauhia no te faaore i te hapa. Oia mau, i roto i taua tuhaa ra to te mau pǐpǐ a Iesu ani-hua-raa e: “E faarahi mai i to matou faaroo.” (Luka 17:2-5) E riro atoa te faaroo o te mau mitionare i te tamatahia na roto e rave rahi mau faatitiaifaroraa i te pae faanahoraa. “E faaroo anei to tatou no te farii i te reira,” ta te taeae Barr ïa i ani, “aore ra ua riro te reira ei mau haafifiraa mai te mouˈa ra?”
I muri aˈe, ua horoa e piti na taeae haapii no Gileada i te tahi faaitoitoraa. Ua faaitoito o Jack Redford i te feia tuite ia atuatu noa i te hoê haerea maitai. Ua faahiti oia i te hiˈoraa o te hoê mitionare o tei vaiiho i ta ˈna hopoia no te mea ua faaooohia o ˈna e te tahi mau hoa mitionare. Te faaara nei râ te mau Papai ia tatou e eiaha ia ru noa i te riri. (Koheleta 7:9) “A rave i te haerea tia,” o ta ˈna ïa i aˈo. “A faaore i te mau hape e te mau huru tia ore o vetahi ê.”
I muri iho, ua ani o U. V. Glass, te taeae papai parau no Gileada e: “Ua ineine anei outou no te faaruru i te mau ‘taime e ohipa manaˈo-ore-hia’”? (Koheleta 9:11) “E nehenehe noa to tatou huru oraraa e taui,” ta te taeae Glass ïa i tapao, “e mea peapea paha vetahi mau tauiraa.” Ua roohia vetahi mau mitionare ma te manaˈo-ore-hia i te paruparu o te tino, te maˈi, e te mau fifi i te pae utuafare, o tei turai ia vetahi ia vaiiho i ta ratou mau hopoia. “Noa ˈtu eaha te ohipa manaˈo-ore-hia o te nehenehe e tupu mai,” ta te taeae Glass ïa i parau, “ua ite tatou e te haapao ra e te tapi ra Iehova i te reira. Mai te peu e e tuu tatou i to tatou tiaturiraa i nia ia ˈna, ua ite tatou e e upootia tatou!”
Ua faahope te oreroraa parau “Faataahia no te taviniraa mitionare” i te tabula oreroraa o te poipoi. Ua ani o Theodore Jaracz no te Tino Aratai i te uiraa faahitihia i te omuaraa, oia hoi, “Eaha te hoê mitionare?” Ei pahonoraa, ua faataa oia i te Ohipa pene 13 e 14 tei faahiti i te ohipa mitionare a Paulo raua o Baranaba. Ma te papu maitai, ua haamau taua ohipa ra i te ara-maite-raa, eiaha i nia i te faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae totiale, i nia râ i te ‘faaiteraa i te parau apî maitai.’ (Ohipa 13:32) Ua ani te taeae Jaracz e: “Eita anei outou e farii e ua faaite o Paulo raua o Baranaba e eaha mau na te hoê mitionare mau?” Ua anihia i muri iho i te hoê mitionare aravihi o Robert Tracy no Mexico ia horoa i te tahi mau tupuraa putapû ta ˈna i farerei ei taata poro evanelia.
Ua naea te porotarama o te poipoi i to ˈna faito hopea i to te taeae Schroeder opereraa i te mau parau tuite i na feia tuite e 48. Ua putapû roa te feia i tae mai i te faarooraa i te mau iˈoa o na 21 fenua i reira te mau mitionare e tonohia ˈi: Barbades, Benin, Bolivie, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Equateur, Estonie, Guinée équatoriale, Guinée-Bissau, Honduras, Latvian, mau motu Raromatai, Maurice, Mozambique, Nicaragua, Paraguay, Perou, Repubilita no Afirika no Ropu, Senegal, Taïwan, e Venezuela.
I muri aˈe i te hoê taime faafaaearaa no te tamaa i te avatea, ua putuputu faahou e ua faufaahia te feia i tae mai i te hoê haapiiraa oraora maitai o Te Pare Tiairaa, faaterehia e Robert P. Johnson no te Tuhaa Taviniraa. Ua pahono te mau melo o te pǔpǔ 98 i te mau uiraa. Ua tupu i muri iho te hoê anairaa uiuiraa manaˈo oaoa mau faaterehia e te mau melo no Gileada. Ua faaitoito-rahi-hia te feia i tae mai i to te feia tuite faatiaraa i te mau tupuraa ta ratou i farerei i roto i te taviniraa e te faaiteraa i to ratou mau manaˈo hohonu no nia i ta ratou mau tuhaa taviniraa mitionare.
I te roaraa e ono matahiti e te afa, ua vai noa o Gileada i roto i te mau fare neneiraa a te Taiete Watchtower i Wallkill, i New York. Teie râ, i te avaˈe eperera 1995, ua tauihia te vahi o te haapiiraa i te Pu Haapiiraa Watchtower apî i Patterson, i New York. Eaha te huru o te fetii o te Betela i Wallkill i taua tauiraa ra? I taua faatuiteraa ra ua uiuihia e rave rahi feia no Wallkill mai. Ua faaite maitai ta ratou mau parau putapû e ua haaputapû maoro te feia haapii no Gileada ia ratou. Ma te papu maitai, e mau mitionare mau teie mau tane e vahine o tei ineine—mea haehaa, e te faatusia ia ratou, e te tapitapi hohonu nei ratou no te tauturu ia vetahi ê.
I te hopea o te faatuiteraa, ua tiaturi te feia atoa i tae mai e e tamau noa te Haapiiraa no Gileada ma te manuïa i te rave i tei ravehia e hau atu i te 50 matahiti te maoro—te faatupuraa i te mau mitionare mau!
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Faito o te pǔpǔ:
Rahiraa fenua i tiahia mai: 8
Rahiraa fenua e terehia ˈtu: 21
Rahiraa feia i haapiihia: 48
Faito matahiti au noa: 32,72
Faito matahiti au noa i roto i te parau mau: 15,48
Faito matahiti au noa i roto i te taviniraa taime taatoa: 10,91
[Hohoˈa i te api 18]
Te pǔpǔ 98 i faatuitehia a te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower
I roto i te tabula i muri nei, ua numerahia te mau anairaa taata mai mua mai e haere atu ai i muri, e ua tapaohia te mau iˈoa na te pae aui mai te haamataraa e haere atu ai i te pae atau no te anairaa taitahi.
(1) Eszlinger, A.; Mann, T.; Rivera, G.; Baruero, M.; Vaz, M.; Durga, K.; Silweryx H.; Alvarado, D. (2) Toth, B.; Segarra, S.; Hart, R.; Rooryck, I.; Escobar, P.; Ejstrup, J.; Sligh, L.; Rivera, E. (3) Archard, D.; Snaith, S.; Marciel, P.; Koljonen, D.; Waddell, S.; Blackburn, L.; Escobar, M.; Archard, K. (4) Hart, M.; Toth, S.; Koljonen, J.; Bergman, H.; Mann, D.; Blackburn, J.; Park, D.; Vaz, F. (5) Segarra, S.; Sligh, L.; Leslie, L.; Bergman, B.; Baruero, W.; Alvarado, J.; Leslie, D.; Park, D. (6) Silweryx, K.; Eszlinger, R.; Waddell, J.; Snaith, K.; Durga, A.; Rooryck, F.; Ejstrup, C.; Marciel, D.