Te auraroraa paieti i roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo
“MEA mauiui aˈe oia i te hoê tupairaa i nia i te tino. . . . Te horuhoru nei au mai te huru ra e ua fatifati roa to ˈu tino taatoa, e eita hoê noa ˈˈe taata e ite i te reira.” “I te tahi taime e manaˈo na vau e faaatea ê roa i te oraraa . . . aore ra e faarue i te fare ma te ore e hoˈi faahou mai.” “Mea fifi roa ia feruri i te tahi taime.”
Te faaite ra teie mau parau î i te ahoaho i te mau manaˈo hohonu o te hepohepo e o te moemoe. Ua hamani-ino-hia ratou na roto i te parau—te mau pariraa, te mau haamǎtaˈuraa, te mau tuhiraa faufau, te mamû-noa-raa—e te hamani-ino-raa i te pae tino atoa a te mau hoa e a te mau melo o te utuafare fetii. No te aha teie mau taata e hamani-ino-hia ˈi? No te taa-ê-raa noa o te mau tiaturiraa i te pae faaroo. I raro aˈe i teie mau huru tupuraa, e faariro te oraraa i roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo i te haamoriraa ia Iehova ei tautooraa rahi mau. Teie râ, e rave rahi o taua mau kerisetiano ra o te faatupu nei ma te manuïa i te auraroraa paieti.
Auaa hoi, aita teie ahoaho e teie hepohepo e itehia ra i roto i te mau utuafare amaha i te pae faaroo atoa. Noa ˈtu râ, te vai nei oia. Mai te reira anei to outou utuafare? Inaha, e ite outou i te fifi no te faatura i to outou hoa aore ra i to outou mau metua. Mai te peu e e vahine outou i roto i taua huru tupuraa ra aore ra e tamarii i roto i taua huru oraraa ra, nafea outou e manuïa ˈi no te faaite i te auraroraa paieti i roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo? Eaha te tauturu ta vetahi pae e nehenehe e horoa mai? E eaha mau te manaˈo o te Atua no nia i te reira?
No te aha e mea fifi mau ia auraro?
E mana rahi to te manaˈoraa ia ˈna iho e te mauruuru ore o te ao nei i nia i to outou iho mau hinaaro tia ore e e riro te auraroraa paieti ei aroraa tamau. Ua ite o Satani i te reira, e to ˈna hinaaro o te haaparuparuraa ïa i to tatou feruriraa. Te faaohipa pinepine nei o ˈna i te mau melo o te utuafare o tei au rii noa aore ra aita roa ˈtu e faatura nei i te mau ture paieti. Mea pinepine e mea taa ê ta outou mau faufaa teitei i te pae varua e morare i to to outou utuafare aita i roto i te parau mau. O te mau manaˈo patoi ïa e tupu mai no nia i te haerea e te ohipa. (Petero 1, 4:4) E riro paha te tamataraa e faafariu ia outou i te titauraa kerisetiano i te uˈana, i te mea e ua auraro outou i te faaueraa e: “E eiaha roa ei amuiraa i te feia parau faufaa ore o te pouri ra.” (Ephesia 5:11) I to ratou manaˈo e ere i te mea tia te mau mea atoa ta outou e rave nei. No ta outou noa ïa haapaoraa. Ua ani te hoê metua vahine, i to ˈna teimaha-roa-raa i te haapao i ta ˈna mau tamarii o tei maˈihia, i te tauturu a ta ˈna tane e ua pahonohia ˈtu e, “E taime to oe no ta oe haapaoraa; aita e faufaa e tauturu ia oe.” E haafifi hau atu â teie mau huru parau i te auraroraa ˈtu.
Te vai ra ïa te taime e ore ai outou e farii i te mau tupuraa o te ore e patoi roa ˈtu i te mau Papai. Teie râ, te taa ra ia outou e e melo outou no te hoê utuafare e no te reira te vai ra ra ta outou vetahi mau hopoia. “E horuhoru roa vau ia manaˈo anaˈe au e mea nafea to ˈu metua tane i te raveraa ia matou no te mea ua ite au e te moemoe ra oia,” ta Connie ïa e parau ra. “E tia ia ˈu ia tapea pinepine ia ˈu ia ore au ia inoino i te patoiraa a to ˈu metua tane. Ua tia ia ˈu ia feruri e e tumu papu ta ˈna ia patoi oia i to matou tiaraa. O Satani te faatere o te faanahoraa o te mau mea nei.” Te faˈi ra o Susan, o tei faaipoipohia i te hoê tane aita i roto i te parau mau, e: “I te omuaraa ua pinepine au i te manaˈo e faataa ê—aita râ i maoro. Ua ite au e te faaohipa ra o Satani ia ˈna no te tamata ia ˈu.”
E au ra e mea puai mau te mau tutavaraa a Satani no te faatupu i te manaˈo e e mea faufaa ore outou. E mairi paha te mahana e aore ta outou e paraparauraa e to outou hoa. E riro mau paha outou i te moemoe. E faaino te reira i te tiaturiraa e te faatura ia ˈna iho e e tamata hoi i to outou auraroraa paieti. E faatupu atoa te mau tamarii i taua rohirohi ra i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae tino. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ua patoi to ratou mau metua, ua tae maite mai e toru tavini apî a te Atua i te mau putuputuraa kerisetiano. Ua faˈi hoê o ratou, e tavini oia ma te taime taatoa i teie nei, e: “Ua motuutuu e ua rohirohi roa matou; eita te taoto e topa; e hohoˈa mata oto roa to matou.”
Eaha ta te Atua e hinaaro ra ia outou?
O te auraroraa i te Atua te tuu-noa-hia na mua roa, e riro noa te auraroraa taotiahia i te tiaraa upoo o te tane mai te auraroraa ta Iehova e faaue ra. (Ohipa 5:29) E mea fifi paha, e nehenehe râ. A tamau noa i te fariu i nia i te Atua no te ani i ta ˈna tauturu. Te hinaaro nei oia ia ‘haamori outou ia ˈna ma te varua e te parau mau’ e ia faaroo e ia auraro outou i ta ˈna aratairaa. (Ioane 4:24) E turai te ite no roto mai i te Parau a te Atua, a faaî noa ˈi i te huru tia o te mafatu, i te ineine-vave-raa e auraro. Noa ˈtu e e taui to outou mau huru tupuraa, eita Iehova e ta ˈna Parau e taui. (Malaki 3:6; Iakobo 1:17) Ua horoa Iehova i te tiaraa upoo i te tane ra. Mea tano te reira noa ˈtu e te farii ra o ˈna i te tiaraa upoo o te Mesia aore ra aita. (Korinetia 1, 11:3) Mai te peu iho â râ e te faaruru tamau nei outou i te hamani-ino-raa e te faahaehaaraa, te parau ra te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Te paari no nia maira . . . e te faaroo ohie.” (Iakobo 3:17) No te taa maitai i teie tiaraa upoo e no te farii i te reira e titauhia te varua o te Atua, te hotu o te here iho â râ.—Galatia 5:22, 23.
Ia here outou i te hoê taata, mea ohie aˈe ïa ia faaite i te auraroraa paieti i te mana faatere haamauhia e te Atua. Te aˈo ra te Ephesia 5:33 e: “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.”
A hiˈo na ia Iesu. Ua hamani-ino-hia o ˈna na roto i te parau e i te pae tino, aita râ o ˈna i parau ino aˈe i te hoê taata. Ua tapea oia i te hoê roo hapa ore. (Petero 1, 2:22, 23) Ia nehenehe Iesu e faaoromai i teie mau ohipa haama rahi mau, ua titau o ˈna i te itoito rahi e te here papu i to ˈna Metua, o Iehova. Tera râ, “e tiai [te here] i te mau mea atoa ra.”—Korinetia 1, 13:4-8.
Ua faahaamanaˈo o Paulo i to ˈna hoa rave ohipa o Timoteo, e ta ˈna atoa e faahaamanaˈo ra ia tatou i teie nei mahana e: “E ere hoi i te aau tauâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai.” (Timoteo 2, 1:7) E nehenehe te here hohonu ia Iehova e ia Iesu Mesia e turai ia outou ia auraro ma te paieti noa ˈtu e huru tupuraa fifi mau ia faaoromai. E tauturu te feruriraa haapao maitai ia outou ia tapea i te hoê hiˈoraa aifaito e ia haamau i te tapao i nia i to outou taairaa e o Iehova e o Iesu Mesia.—A faaau e te Philipi 3:8-11.
Te mau hoa e manuïa nei na roto i te faaiteraa i te auraroraa paieti
I te tahi taime e tia ia outou ia tiai maoro no te ite e nafea Iehova ia arai i ta outou mau fifi. Teie râ, eita to ˈna rima e potohia. “A rave noa i te mau ohipa ta Iehova e faatia ra e e horoa taa ê ra ia outou ia rave—no te haamori ia ˈna i te mau putuputuraa e te mau tairururaa, no te haapii, no te haere i roto i te taviniraa, e no te pure,” te aˈo ïa a te hoê vahine i manuïa na roto i te faaiteraa i te auraroraa paieti. O ta outou mau tutavaraa ta Iehova e haamaitai, eiaha ta outou noa mau ohipa. I roto i te Korinetia 2, 4:17, ua parau te aposetolo Paulo e ‘mea poto noa te ati, e faatupu râ te reira no tatou te hoê hanahana mure ore.’ A feruri hohonu i nia i te reira. E tuhaa papu te reira no outou. Te parau ra te hoê vahine e: “Aita to ˈu oraraa utuafare i maitai mai, e i te tahi taime te aniani nei au e mai te peu e te au ra Iehova ia ˈu. Te vai nei hoê mea o ta ˈu e faariro nei ei haamaitairaa no te mea e e mea manuïa aˈe au i ta ˈu tane. Ma te ite e e faaoaoa ta tatou mau ohipa ia Iehova e faufaahia ïa i te aroraa taatoa.”
Te tǎpǔ ra Iehova e eita oia e vaiiho ia outou ia faaruru i te mau tupuraa o tei hau aˈe i ta outou e nehenehe e faaruru. A tiaturi ia ˈna. Ua ite hau aˈe o ˈna i ta outou e rave nei, e ua ite hau aˈe o ˈna ia outou iho. (Roma 8:35-39; 11:33; Korinetia 1, 10:13) E tauturu te pureraa ia Iehova na roto i te mau huru tupuraa fifi mau. A pure ia aratai to ˈna varua ia outou, ia ore iho â râ outou e ite eaha te eˈa e rave aore ra nafea ia faatitiaifaro i te hoê huru tupuraa. (Maseli 3:5; Petero 1, 3:12) A ani tamau noa ia ˈna i te faaoromai, te hitahita ore, e te haehaa no te auraro i te tiaraa upoo i roto i to outou oraraa. Ua parau te papai salamo e: “O Iehova tau pǎpǎ, e tau pare, e tau ora.” (Salamo 18:2) E riro te haamanaˈoraa i te reira ei tauturu puai no te feia i roto i te mau utuafare amaha i te pae faaroo.
Hau atu, a rave i te tutavaraa taitahi ia oaoa to outou faaipoiporaa. E, ua ite atea Iesu e e faatupu te parau apî maitai i te amahamaharaa. A pure râ e ia ore to outou haerea e riro ei tumu no te tahi amahamaharaa. (Mataio 10:35, 36) E taua tapao ra i mua, e faaiti mai te rave-amui-raa i te ohipa, i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa. Ia faatupu noa atoa outou i taua huru haerea ra, e hau atu ta outou e rave no te arai i te mau fifi o te haere roa i te iriâ uˈana e te amahamaharaa. Mea faufaa roa hoi te faaoromai e te here. A faaite i te “mǎrû” e a “faaoromai maite i te ino.”—Timoteo 2, 2:24.
Ua faaau te aposetolo Paulo “i te mau mea atoa i te taata atoa nei.” (Korinetia 1, 9:22) Oia atoa, ma te ore e haafifi i te mau hopoia kerisetiano, e nehenehe outou i te tahi taime e faatano i ta outou tabula ohipa no te faaea maoro atu e to outou hoa e to outou utuafare. A faaherehere i te mau taime atoa o ta outou e nehenehe e horoa i te taata ta outou i maiti e faaea. A faaite i te faaturaraa kerisetiano. E faaiteraa te reira no te auraroraa paieti.
Mea ohie aˈe no te hoê vahine e mǎtaˈu e e auraro i te Atua, o te ineine i te taui e o te taa i te manaˈo, ia faatupu i te auraroraa paieti. (Ephesia 5:22, 23) E tauturu te mau parau mǎrû maitai, “rapaauhia i te miti,” ia faaiti i te mau tatamaˈiraa.—Kolosa 4:6; Maseli 15:1.
E turai te paari paieti ia outou ia faatitiaifaro oioi i te mau aimârôraa e ia faahau ma te mau parau maitai o te faaitoito, maoti i te haere e taoto ma ‘te riri.’ (Ephesia 4:26, 29, 31) E titau te reira i te haehaa. A turui rahi i nia ia Iehova no te puai. Ua faˈi te hoê vahine kerisetiano ma te haehaa e: “I muri aˈe i te pure-hua-raa, ua fanaˈo vau i te varua o Iehova o tei haapuai ia ˈu ia faaite i te here rahi atu â i ta ˈu tane.” Te aˈo ra te Parau a te Atua e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.” (Roma 12:17-21) E aˈoraa paari mau â te reira o te aratai i te auraroraa paieti.
Te mau tamarii o te faaite nei i te auraroraa paieti
Te aˈoraa a Iehova ia outou e te mau tamarii i roto i te mau utuafare amaha i te pae faaroo teie ïa: “E faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” (Kolosa 3:20) A tapao e te faahitihia ra te Fatu ra o Iesu Mesia ei hiˈoraa. No reira, mea taotiahia te auraroraa i te mau metua. E tano atoa te aˈoraa o te Ohipa 5:29, oia hoi “o te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata,” i te mau taurearea kerisetiano. E fa mai te mau tupuraa i reira outou e faaoti ai eaha te tia ia rave i nia i te niu o ta outou i ite no nia i te mea tia ia au i te mau Papai. E faautuahia paha outou no to outou patoiraa i te faaô atu i roto i te hoê ohipa o te haamoriraa hape. Noa ˈtu e e ere te reira i te mea au, e nehenehe outou e huti i te tamahanahanaraa e e nehenehe atoa outou e oaoa i te mea e te mauiui ra outou no te mea ua rave outou i te mea tia i te aro o te Atua.—Petero 1, 2:19, 20.
I te mea e te arataihia ra to outou mau manaˈo e te mau faaueraa tumu o te Bibilia, mea taa ê paha to outou manaˈo i to to outou mau metua no nia i te tahi mau tuhaa. Aita te reira e faariro ra ia ratou ei mau enemi no outou. Noa ˈtu e e ere ratou i te mau tavini o tei pûpû ia ratou no Iehova, e tia ia faaturahia ratou. (Ephesia 6:2) Ua parau o Solomona e: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine.” (Maseli 23:22) A feruri na i to ratou mauiui no to outou apeeraa i te hoê faaroo taa ê i to ratou. A tauaparau e o ratou, e “ia itea to outou mǎrû.” (Philipi 4:5) A faaite atu i to outou mau manaˈo hohonu e to outou mau tapitapiraa. A faaite i te haerea papu no te mau faaueraa tumu paieti, tera râ, “peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18) Te faaite ra to outou auraroraa i te faatereraa a te mau metua i teie nei ia Iehova e te hinaaro ra outou e tamau noa i te auraro i nia i te tiaraa taata no te Basileia.
Eaha ta vetahi e nehenehe e rave
Te hinaaro nei te mau kerisetiano e ora nei i roto i te mau utuafare amaha i te pae faaroo e ia tauturuhia ratou e ia taahia to ratou mau manaˈo e te mau hoa haamori. E ite-maitai-hia te reira i roto i te mau parau a te hoê vahine o tei parau e: “Ua ere-roa-hia e au i te tiaturi e te tauturu, no te mea aita e ravea ta te taata, e aita atoa ta ˈu e ravea no te taui i te reira. Te turui nei au i nia ia Iehova no te faatupu i to ˈna hinaaro i roto i to matou utuafare, noa ˈtu eaha to ˈna hinaaro.”
Ua riro te apitiraa ˈtu i te mau taeae e tuahine i te pae varua i te mau putuputuraa kerisetiano ei haapuraa. Ua faataa taua noâ vahine ra i to ˈna oraraa “mai te huru ra e e piti ao taa ê. Hoê ao tei roto vau e te tahi atu o ta ˈu e hinaaro ra.” E tauturu te here o te fetii taeae i taua feia hepohepo ra ia faaoromai e ia tavini i roto i te mau huru tupuraa atoa. A faahiti ia ratou i roto i ta outou mau pure. (Ephesia 1:16) Ma te tuutuu ore, i te mau taime atoa, a horoa i te mau parau faaitoito, te maitai, e te mahanahana ia ratou. (Tesalonia 1, 5:14) Ia tano anaˈe, a faaô ia ratou i roto i ta outou mau ohipa teotaratia e totiale.
Te mau haamaitairaa o te auraroraa paieti
A feruri hohonu i te mau mahana atoa i nia i te mau haamaitairaa o te auraroraa paieti i roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo. A tutava noa i te auraro. “Ia ore tatou ia toaruaru.” (Galatia 6:9) Te faaoromairaa i te mau huru tupuraa au ore e te tia ore “no te haapao i te Atua . . . e mea au ïa” i te Atua. (Petero 1, 2:19, 20) A auraro ia ore te mau faaueraa tumu parau-tia e te mau ture a Iehova e haafifihia. E faaite te reira i te taiva ore i te faanahoraa a Iehova. E nehenehe atoa to outou haerea paieti e faaora i to outou hoa, ta outou mau tamarii, aore to outou mau metua.—Korinetia 1, 7:16; Petero 1, 3:1.
A faaruru noa ˈi outou i te mau aniraa e te mau tiaturiraa o te hoê utuafare amaha i te pae faaroo, a haamanaˈo i te faufaaraa ia tapea i te taiva ore i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia. E nehenehe outou e topa na roto e rave rahi mau tuhaa, tera râ, te faaitiraa mai i te taiva ore o te faaitiraa mai ïa i te mau mea atoa, tae noa ˈtu te ora. Ua parau te aposetolo Paulo e: “O te Atua . . . o tei parau mai ïa ia tatou i teie nei anotau hopea i te Tamaiti, o tei haapaohia e ana ei Fatu no te mau mea atoa nei, e ua hamani hoi oia i na ao atoa nei ia ˈna.” E haapuai te iteraa i “te ora rahi mai teie nei” ia outou ia auraro.—Hebera 1:1, 2; 2:3.
E riro to outou auraroraa fati ore e to outou haerea papu no te morare e te mau faufaa tia ei paruru maitai no outou e no to outou hoa aita i roto i te parau mau. E haapaari te taiva ore i te mau taairaa o te utuafare. Te faahiti ra te Maseli 31:11 i te hoê vahine paari e te taiva ore: “Te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna.” E nehenehe to outou haerea viivii ore e to outou faatura hohonu e faaaraara i te mata o ta outou tane aita i roto i te parau mau. E nehenehe te reira e turai ia ˈna ia farii i te parau mau a te Atua.
Mea faufaa roa ïa e e faaora te auraroraa paieti. A pure no te reira i roto i to outou oraraa utuafare. E vai mai ïa te hau o te feruriraa e e aruehia o Iehova.