No te aha te mǎtaˈu e ohipa ˈi i nia i te ao?
O VAI o te hinaaro ra e ora i roto i te mǎtaˈu? Te hinaaro nei te rahiraa o te mau taata i te hau, e te mǎtaˈu ore i nia i to ratou oraraa aore ra i ta ratou mau taoˈa. No reira, te faarue nei e rave rahi o ratou i te mau vahi tei î i te taparahiraa taata. Teie râ, te vai nei te mau tumu no te mǎtaˈu i te mau vahi atoa.
Te faaara nei te mau atâtaraa no roto mai i te mau mauhaa atomi e te mau ati no roto mai i te mau ravea faatupuraa i te puai atomi i te mǎtaˈu o te haamou-roa-raa o te huitaata nei. Te faatupu ra te maraaraa taue o te haavîraa uˈana i te mǎtaˈu. Te riaria nei e rave rahi e e riro te maˈi SIDA te maˈi pee rahi roa ˈˈe o te senekele. Ua riro atoa te haaviiviiraa o to tatou palaneta ei tumu ê atu no te mǎtaˈu. E auraa taa ê anei to teie mau mǎtaˈu? E e nehenehe anei tatou e tiaturi noa ˈˈe e e ora tatou i roto i te hoê ao eita e ite-faahou-hia teie huru mǎtaˈu?
Te auraa o te mǎtaˈu o te ao atoa nei
E auraa to te mǎtaˈu tei parare ra i teie mahana ia au i te mea i tohuhia i roto i te Bibilia. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua faahiti o Iesu i te tahi mau huru tupuraa o te faatupu i te mǎtaˈu. Ua parau oia e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi.” Ua faahiti atoa o Iesu i ‘te rahi o te ino.’ Mai te matahiti 1914, e faatupu na te mau tamaˈi rahi, te mau oˈe, te mau aueueraa fenua, e te ino i te mǎtaˈu rahi e te pohe.—Mataio 24:7-14.
Te faatupu atoa nei te mau haerea o te mau taata i te mǎtaˈu i teie mahana. I roto i te Timoteo 2, 3:1-4, te taio nei tatou i te mau parau tohu a te aposetolo Paulo: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, . . . E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” I te mea e ua haaatihia tatou e teie mau huru taata i teie anotau hopea, eita e maerehia e te vai ra teie huru mǎtaˈu!
Eaha ta teie nei ao e nehenehe e tiai
Ua faaau o Iesu i teie anotau i te mau mahana hopea o te anotau o Noa. Ma te feaa ore, ua rahi te mǎtaˈu i reira ra, no te mea te faataa ra te faatiaraa aamu a te Bibilia e: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore.” No reira, “ua parau maira te Atua ia Noa, ‘Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; ua î hoi te fenua i te parau-tia ore.’” (Genese 6:11, 13) No te rahi o te haavî uˈana i roto i taua ao ino ra, ua faaore te Atua i te reira na roto i te Diluvi rahi. Teie nei râ, ua faaora mai o Iehova ma te here i te taata parau-tia ra o Noa e to ˈna ra utuafare.—Petero 2, 2:5.
Eaha ïa ta teie nei ao ino e nehenehe e tiai? Oia hoi, mea faufau na te Atua te hamani-ino-raa i te maitairaa o vetahi. E taa-maitai-hia te reira i roto i te mau parau a te papai salamo e: “Te tamata maira Iehova i te feia parau-tia, area te taiata e te rave parau ino ra, ua riri roa tana aau ia ˈna.” (Salamo 11:5) Ua faaore o Iehova i te ao ino mau o te anotau o Noa. No reira ïa, aita anei tatou e tiai nei ia faaore te Atua i teie ao hepohepohia e te haavîraa uˈana riaria mau?
Ua faauruahia te aposetolo Petero e te Atua no te faaite i te vairaa mai o te Mesia e no te tohu i te ati e roohia i teie nei ao ino. Ua papai oia e: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” Ua faaohipa ïa o Petero i te parau “raˈi” no te faahohoˈa i te faanahonahoraa o te faatereraa tia ore i nia i te huitaata e te parau “fenua” no te totaiete taata parau-tia ore. “Te tia ra hoi” ta ˈna ïa i parau, “ia ratou te haamoe i teie, e na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua [i to Noa anotau] i te ninaraahia e te miti: area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.”—Petero 2, 3:3-7.
I roto i te hoê â huru manaˈo, ua faataa o Paulo e e afai te Mesia e ta ˈna mau melahi puai i te “tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra: o te utuahia mai ïa i te pohe mure ore.” (Tesalonia 2, 1:6-9) Te faahiti ra te buka hopea o te Bibilia i te haaputuputuraa o te mau nunaa no “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra” e te tamahanahana ra ia tatou e ‘e haamou o Iehova i te feia e faaino ra i te fenua nei.’—Apokalupo 11:18; 16:14-16.
E taime no te oaoa, eiaha râ no te mǎtaˈu
Maoti i te riaria i te mea ta te Bibilia e tohu ra no teie nei ao, e tumu to te mau taata parau-tia no te oaoa. Fatata roa Iehova i te haamou i teie nei ao ino, tera râ, e ravehia te reira no te maitai o te feia e here ra i te parau-tia. Eaha to muri iho mai i te haamouraa o teie nei faanahonahoraa o te mau mea faatupuhia e te Atua ra? A hiˈo na, hoê faanahonahoraa apî i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia a te Atua i nia i te raˈi, Basileia ta Iesu i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure! Ua parau oia e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9, 10) Eaha te mau tauiraa e nehenehe e tiaihia ia tupu te hinaaro o te Atua i nia i te fenua nei?
E ore te tamaˈi e ta ˈna mau haamǎtaˈuraa. Te parau ra te Salamo 46:9 e: “Ua faaore oia [te Atua ra o Iehova] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” ‘E parahi ïa te mau taata i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.’—Mika 4:4.
Eita te mau maˈi haapohe e faatupu faahou mai i te mǎtaˈu e e haapohe faahou i te taata. Teie te parau tǎpǔ a te Atua: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) Auê ïa tumu no te oaoa e!
E riro atoa te mau mǎtaˈu taaihia i te taparahiraa taata e i te haavîraa uˈana ei mau mea tahito. Te tǎpǔ ra te Salamo 37:10, 11 e: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”
Nafea te mau mǎtaˈu o teie mahana i te monohia e te hau e te vai-maitai-raa mau? Na roto i te ravea o te hoê faatereraa parau-tia—te Basileia a te Atua. No nia i to tatou nei anotau, te faataa ra te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” ‘Ei te Arii faatavaihia a Iehova o Iesu Mesia hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae.’ (Korinetia 1, 15:25) E faatupu te Faatereraa Tausani matahiti a Iesu i te opuaraa matamua a te Atua oia hoi te haamauraa i te hoê fenua ei paradaiso faaeahia e te mau taata oaoa e a muri noa ˈtu.—Luka 23:43; Apokalupo 20:6; 21:1-5.
I roto i taua Paradaiso ra i nia i te fenua nei, e vai mai te hoê mǎtaˈu tia. Oia hoi “te mǎtaˈu ia Iehova.” (Maseli 1:7) Inaha, e tia ia tatou ia faatupu i teie mǎtaˈu i teie nei â, no te mea ua riro te reira i te hoê faatura e te hoê mǎtaˈu hohonu amuihia mai e te hoê mǎtaˈu e haapeapea i te Atua no te mea te haafaufaa nei tatou i to ˈna aroha e to ˈna hamani maitai. E titau teie mǎtaˈu i te tiaturi taatoa i roto ia Iehova e te auraro ma te haapao maitai ia ˈna.—Salamo 2:11; 115:11.
Te tapao ra te mau ohipa riaria i te reira mai te mau mahana hopea. Teie râ, mai te peu e e haapapu tatou i to tatou here no te Atua, e nehenehe tatou e oaoa maoti i te riaria. Te faaite ra te mau parau tohu o te Bibilia e fatata roa te haamouraa o teie nei ao i te ravehia e te Atua. E monohia mai te reira e te hoê ao apî e te parau-tia mai tei tǎpǔhia e te Atua. (Petero 2, 3:13) Oia mau, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, ua fatata roa mai te hoê ao aita e mǎtaˈu tia ore faahou.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
TE PUAI O TE HOÊ NOA VEA
E TAUREAREA apî o Tomasz no te fenua Polonia, tei horo i rapae i to ˈna fenua no te tahi peapea e te ture. Ua haere oia e ono avaˈe na nia i te purumu ma te tamata i te tapea i te mau pereoo na Europa taatoa, ma te taoto i roto i te fare ie e ma te rave i te mau huru ohipa atoa. Tera râ, te vai noa nei râ te hoê uiraa i roto i to ˈna feruriraa: Eaha te tumu o te oraraa?
Ua pahonohia i te uiraa a Tomasz i te roaaraa ia ˈna i te hoê vea o Te Pare Tiairaa na roto i te reo polonia. Ua taio oia i te reira e rave rahi taime e ua farii oia e te faaite ra teie vea i te parau mau ta ˈna i tiai noa na. Ua haere avae faahou o Tomasz ma te tapea i te mau pereoo e 200 kilometera te roaraa tae roa i te piha ohipa a te amaa a te Taiete Watch Tower i Selters/Taunus, i te fenua Helemani. I to ˈna taeraa i te hoê po monire, ua faaite oia i ta ˈna vea o Te Pare Tiairaa e ua parau oia e: “Te hinaaro nei au e ia faataa mai te hoê taata ia ˈu hau atu â no nia i te mea ta ˈu i taio i roto i teie vea. Eaha te tia ia ˈu ia rave?”
I taua po ra, ua paraparau e piti Ite no Iehova ia Tomasz no nia i te tumu o te oraraa, ma te faaohipa i te Bibilia ei niu no ta ratou aparauraa. No te hinaaro e ite hau atu â, ua hoˈi mai o Tomasz i te piha ohipa a te amaa i te mau mahana atoa i taua hebedoma ra, ma te haapii i te Bibilia e te buka ra, E ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.
Ua opua atura o Tomasz e hoˈi i te fenua Polonia, noa ˈtu e nehenehe o ˈna e faaruru i te mau fifi i reira. Inaha, i te mahana maha, e maha noa mahana i muri aˈe i to ˈna taeraa mai i te piha ohipa a ta te amaa no Selters, ua hoˈi atura o Tomasz i to ˈna fenua tumu. Ua haamata oioi atura oia i te haapii e te mau Ite no Iehova no te fenua Polonia. Ua haere oioi o Tomasz i mua e ma te itoito ua haamata aˈera i te paraparau ia vetahi ê no nia i te mau mea ta ˈna e haapii ra. I te avaˈe atopa o te matahiti 1993, e maha avae noa ïa i muri aˈe i to ˈna haereraa matamua i Selters, ua bapetizohia oia ei hoê o te mau Ite no Iehova.
Na te hoê noa vea o Te Pare Tiairaa i tauturu i teie taurearea apî ia tuatapapa eaha te tumu o te oraraa!
[Hohoˈa i te api 7]
I raro aˈe i te Basileia faaterehia e Iesu Mesia, eita te mǎtaˈu e ohipa faahou i nia i te ao