E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
“O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau, o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.” — KOHELETA 12:13.
1, 2. a) Eaha te huru e faaitoito ia tatou i roto i te haamoriraa ta tatou e pûpû atu nei i te Atua? b) Eaha ˈtu â ta Iehova e titau maira ia tatou (Deuteronomi 10:12)?
E RIRO anei e mea maere na outou ia faahiti i te parau no te “mǎtaˈu i te Atua”? E riro paha e rave rahi i te parau e ia here mau tatou i te Atua, eita roa ˈtu ïa tatou e mǎtaˈu ia ˈna. E tia mau anei ia tatou ia ite i taua na huru e piti nei i nia i te Atua? Mai te peu e e, eaha ïa te mau haamaitairaa e noaa mai i te mǎtaˈu i te Atua?
2 Ia au i te mau Papai, ia faaitoitohia ïa te haamoriraa e te taviniraa ta tatou e pûpû atu nei na te Atua e te here e tia ˈi. O ta Iesu ïa i faataa maramarama maitai mai ia parau mai oia e ia here tatou ia Iehova ma to tatou mafatu atoa, to tatou nephe atoa, to tatou feruriraa atoa e ma to tatou puai atoa (Mareko 12:30). Teie râ, te faataa atoa maira te Parau a te Atua e mea faufaa mau â ia mǎtaˈu tatou i te Atua. I roto i te Koheleta 12:13, teie te aˈoraa maramarama maitai ta tatou e taio: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.” Te faahapa ra anei o Iehova ia ˈna iho ia ani mai oia e ia mǎtaˈu tatou ia ˈna e ia here atoa ˈtu ia ˈna?
3. No nia i te mǎtaˈu, eaha te tia ia tatou ia haapao?
3 Aita roa ˈtu ïa — ia farii tatou e te vai ra e rave rahi huru mǎtaˈu. Ia faahitihia te parau no te mǎtaˈu, e pinepine tatou i te manaˈo i te hoê huru mǎtaˈu riaria mau e faaore roa i te tiaturiraa e o te haaparuparu hoi. Parau mau, eita Iehova e hinaaro ia atuatu tatou i taua huru nei no ˈna. Te hinaaro nei hoi to tatou Metua i te raˈi ra e ia haere atu tatou ia ˈna ra mai te hoê tamarii e haere atu i to ˈna metua tane ra, ma te papu maitai e mea here na to ˈna metua tane ia ˈna, ma te mǎtaˈu atoa râ e ia ore oia ia farii mai ia ˈna. E tauturu mai taua mǎtaˈu nei ia tatou ia auraro noa i to tatou Metua i te raˈi ra mai te peu e e riro tatou i te rave i te tahi ohipa hape. E “mǎtaˈu [paieti]” atura ta te mau kerisetiano e tia ia faaohipa. — Hebera 5:7; 11:7.
4. Eaha te huru mǎtaˈu ta te here e ore roa ˈtu e farii?
4 E ere o Iehova i te hoê haava ino o te faautua noa i ta ˈna mau tavini i te mau taime atoa ratou e rave ai i te hoê ohipa hape. Eita, mea here na ˈna ia ratou e te hinaaro nei hoi oia e ite ia ratou ia faatupu roa i ta ratou i titau. No reira, ia rave tatou i te hoê hape aore ra i te hoê hara, eiaha roa ˈtu ïa tatou e tapea mai i to tatou manaˈo, ia faaite atu râ ia ˈna (Ioane 1, 1:9; 2:1). Taua mǎtaˈu tura mau ra, e ere roa ˈtu ïa te mǎtaˈu ia ore tatou ia fariihia mai. Inaha, teie hoi ta tatou e taio i roto i te Ioane 1, 4:18: “Aore o te aroha ra e mǎtaˈu: e pee te mǎtaˈu i te aroha tia mau ra: e mauiui hoi tei te mǎtaˈu. O tei mǎtaˈu ra, aore ïa i maitai roa i te aroha.” Teie râ, eita te aroha tia mau e haapae ia tatou ia faaite i te faatura hohonu mau e te mǎtaˈu e tano no Iehova, to tatou Poiete, te Tumu o te ora. — Salamo 25:14.
Te mau haamaitairaa
5. a) Eaha te ravea hoê roa e noaa mai ai te paari? b) Na te aha i faaitoito i te tahi taata i faataero na hoi ia ˈna i tahito ra, ia faarue roa i to ˈna huru oraraa maamaa?
5 E hiˈopoa anaˈe na te tahi mau haamaitairaa e noaa mai i “te mǎtaˈu ia Iehova”. Ei hiˈoraa, e tauturu hoi te reira ia tatou ia atuatu i te paari mau. Noa ˈtu â ïa e te haa nei te mau taata i ta ratou mau haaraa e noaa mai ai taua paari ra, eita ratou e tapae no te mea aita ratou e haapao ra i teie faaueraa tumu e na ô ra e: “O te matamua o te paari ra, oia te mǎtaˈu ia Iehova.” (Salamo 111:10; Maseli 9:10). E tuatapapa anaˈe na nafea taua mǎtaˈu nei i te tautururaa i te hoê taata tei faataero na hoi ia ˈna i te raau taero i mutaa ihora, ia ohipa ma te paari. Teie ta taua taata nei e faatia ra: “A haapii noa ˈi au i te ite e o vai mau na o Iehova, ua rahi noa maira hoi te mǎtaˈu e ia ore oia ia farii mai ia ˈu i roto ia ˈu nei. Ua ite au e te hiˈo noa maira oia ia ˈu, e ua hinaaro rahi hoi au ia farii mai oia ia ˈu. Ua faaitoito aˈera te reira ia ˈu ia faaore roa i te raau taero e vai ra ia ˈu ra ma te faarue hoi te reira i roto i te vahi haumitiraa.” Ua nehenehe hoi taua taata ra e faarue roa i ta ˈna mau peu tahito e ua pûpû aˈera hoi i to ˈna oraraa no Iehova, e teie nei, e tavini kerisetiano oia i Johannesburg, i te fenua Afirika i te pae Apatoa.
6. Nafea hoi “te mǎtaˈu ia Iehova” ia paruru mai ia tatou ia rave i te ino, e e aratai tia ˈtu hoi te reira i hea?
6 Te hinaaro ra anei outou e faarue i te ino? No reira, ia ite ïa outou e [“te mǎtaˈu ia Iehova o te riaria ïa i te ino]”. (Maseli 8:13.) Oia mau, e nehenehe taua mǎtaˈu e faaora ra e paruru ia tatou ia rave i te mau huru ohipa aore ra mau huru peu ino atoa ta te Atua e opani roa, mai te puhipuhiraa i te avaava, te raveraa i te raau taero, te inu-hua-raa i te ava e te ohipa taiata. Eita noa te reira e tauturu ia outou e ia farii mai Iehova ia outou, e paruru atoa ra te reira ia outou i te mau ati riaria mau e tairi nei i te feia e rave nei i taua mau peu nei e tae noa ˈtu hoi i te mau maˈi riaria mau i mua ia ratou (Roma 1:26, 27; 12:1, 2; Korinetia 1, 6:9, 10; Tesalonia 1, 4:3-8). Eita noa te mǎtaˈu i te Atua e tauturu ia tatou ia ore ia rave i te ohipa ino; e aratai râ te reira ia tatou ia rave i te mau mea viivii ore e te mau mea e ora ai. Oia mau, te parauhia ra hoi e “te mǎtaˈu ia Iehova e mea viivii ore ïa”. — Salamo 19:9.
7, 8. a Nafea to te hoê potii apî iteraa e e aratai mau â “te mǎtaˈu ia Iehova” i te oaoaraa? b) Eaha ˈtu â te tahi mau haamaitairaa e noaa mai i te feia e mǎtaˈu ia Iehova?
7 Te oaoaraa, tera te tahi tapao ta te rahiraa o te taata e titau nei. Nafea hoi te reira e nehenehe ai e taeahia? Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra.” (Salamo 112:1; 128:1). Ta te tahi ïa potii i parau e tei ora na hoi i te hoê oraraa taiata, tei rave na i te peu hiˈohiˈo e tei matau i te eiâ. Ua haapii aˈera râ oia i te Bibilia e ua ite aˈera oia e mea faufaa mau â ia faaroo e ia mǎtaˈu ia Iehova. Teie ta ˈna e parau ra: “Te iteraa e o vai mau na o Iehova, o te mea nehenehe roa ˈˈe ïa e iteahia e au. Ua tauturu rahi mai Iehova ia ˈu ia itea ia ˈu te parau mau e te oaoaraa. Mai te huru ra ïa e e tarahu rahi ta ˈu ia ˈna i te mea hoi e ua faaaraara mai oia i to ˈu mata e ua horoa mai oia i te ravea e nehenehe ai au e feruri maite nafea râ oia e itehia ˈi e au. Teie nei, te hinaaro nei au e tauturu i te tahi pae ia ite atoa ratou iho i taua oaoaraa nei.”
8 Te tapu atoa maira Iehova e e haamauruuru oia i te ‘feia i mǎtaˈu i to ˈna iˈoa’. (Apokalupo 11:18.) Hau atu â, na “te mǎtaˈu ia Iehova e tae ai te taata i te ora; tei noaa ia ˈna te reira, e parahi ïa ma te mauruuru; e ore oia e roohia e te ino”. (Maseli 19:23.) Ma te papu maitai, “te mǎtaˈu ia Iehova” e riro ïa i te horoa mai i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro. Ia tahoêhia ˈtu taua mǎtaˈu nei i te haehaa, te faahopearaa ra, o “te taoˈa rahi ïa, e te tura ïa, e te ora ïa”. — Maseli 22:4; 10:27.
9. No te aha, maoti “te mǎtaˈu ia Iehova”, e ora ˈi tatou i te oraraa e itea ˈi te paari (Ioba 28:28; Mika 6:9)?
9 E ere anei teie i te hoê faaitoitoraa puai mau no te mǎtaˈu i te Atua mau ra? Ma te papu maitai, “te mǎtaˈu ia Iehova” o te manaˈo titau-roa-hia ˈˈe ïa. Maoti te reira, e ite ïa tatou i te hoê oraraa o te horoa mai i te oaoaraa mau — huru varavara roa hoi i to tatou nei tau. Auê ïa teie mau parau faauruahia e te Atua e, i te riro ei faaitoitoraa e: “Rave noâ te rave hara e ia hanere noa ˈtu i te raveraa, e maoro noa ˈtu â o ˈna pue mahana; ua ite râ vau e maitai to te feia i mǎtaˈu i te Atua, tei haamori i mua i tana aro: aita râ o te paieti ore e maitai, e ore hoi o ˈna pue mahana e haamaorohia maori râ mai to te ata ra, oia aore i haamori i mua i te aro o te Atua ra.” (Koheleta 8:12, 13). O vai hoi te ore e hinaaro ‘ei maitai’? Inaha, e itea te feia atoa e mǎtaˈu i te Atua i taua oaoaraa nei. — Salamo 145:19.
10. A faahiti mai na te tahi mau tumu e turai ia tatou ia mǎtaˈu i te Atua?
10 Eita anei taua huru ra e tauturu mai ia tatou ia ite i te hoê faatura hohonu, oia mau, i te mǎtaˈu no to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova? I te parau mau, ia noaa ïa ia tatou te mǎtaˈu e ora ˈi, mǎtaˈu ia ore oia e farii mai ia tatou e tia ˈi. Te mauruuru rahi nei tatou ia ˈna no to ˈna hamani maitai ia tatou nei. Te mau mea atoa ia tatou nei, no ô mai ïa ia ˈna ra (Apokalupo 4:11). Hau atu â, o ˈna te Haava rahi roa ˈˈe, te Atua Puai-Hope, e e mana to ˈna no te haapohe roa i te feia e ore roa ˈtu e auraro mai ia ˈna. No reira te aposetolo Paulo e horoa mai ai i teie nei aˈoraa e na ô ra e: “E rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.” — Philipi 2:12; Hosea 3:5; Luka 12:4, 5.
11. a) Eaha te huru e tia i te mau kerisetiano ia faarue roa i teie mau mahana hopea nei? b) Eaha te huru feruriraa te tia ia tatou ia atuatu?
11 Aita anei taua mau parau nei e hinaaro ra e parau e e nehenehe te ora e noaa mai ia tatou ia rave tatou i te hoê huru haapeapea ore e ma te ore hoi e ohipa puai a tiaturi noa ˈtu e e maitai mai te mau mea no tatou. Eita roa ˈtu ïa teie te huru feruriraa te tia i te mau kerisetiano i teie mau mahana hopea nei, teie hoi e faaitoito nei i te atuatu i to ratou mau auraa e Tei nehenehe e ite eaha to roto i to ratou mafatu e e ite atoa i to ratou mau manaˈo e to ratou mau manaˈo hohonu roa ˈˈe (Ieremia 17:10). O te feia anaˈe ra te faatura ia ˈna mai te au ta Iehova e farii mai. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “Teie râ ta ˈu taata e haapao, o tei haehaa, e te aau tatarahapa, e tei rurutaina i ta ˈu nei parau.” — Isaia 66:2.
E tia ia tatou ia haapii nafea râ ia mǎtaˈu ia Iehova
12. a) Mea nafea hoi to te mau ati Iseraela tauˈa-rahi-raahia i te tahi atu mau nunaa? b) Eaha hoi ta Iehova e tiai maira ia ratou?
12 E nehenehe tatou e rahi atu â i te mǎtaˈu ia Iehova ia hiˈopoa tatou mea nafea to ˈna ohiparaa mai i nia i te nunaa o Iseraela. Aita ˈtu nunaa mai ia ˈna i tauˈahia mai na te Arii o te ao taatoa nei (Deuteronomi 4:7, 8, 32-36; Samuela 1, 12:24). Ua ite mata roa ˈtu te mau ati Iseraela eaha ta Iehova i rave i nia i to Aiphiti tei ore roa ˈtu hoi i mǎtaˈu mai ia ˈna e tei faatîtî mai ia ratou e tei haamauiui atoa mai hoi. Eaha râ hoi ta ˈna e tiai ra ia ratou? “E haaputuputu atoa mai i te taata atoa, i te tane, e te vahine, e te tamarii; e te taata êě i roto i to mau oire ra; ia ite ratou, ia haapii, e ia mǎtaˈu i to outou Atua ra ia Iehova, ia haapao, e ia rave hoi i te mau parau atoa o teie nei ture. Ia faaroo atoa ta ratou mau tamarii aore i ite ra, e ia haapii, e ia mǎtaˈu i to outou Atua ra ia Iehova, i te mau mahana atoa o to outou ra parahiraa i nia i te fenua ta outou e haere e parahi nei i te tahi pae Ioridana ra.” — Deuteronomi 31:12, 13; 14:23.
13. Eaha mau na te tapitapiraa matamua a te mau metua?
13 Mai te mau ati Iseraela, e tia i te mau tavini o to tatou nei tau ia ‘haapii nafea ia mǎtaˈu ia Iehova’. Auê ïa hopoia na tatou paatoa e e oia hoi, na te feia atoa e tamarii ta ratou! E te mau metua ia uiui na outou i teie mau uiraa: ‘Nafea vau e nehenehe ai e tauturu i ta ˈu mau tamarii ia mǎtaˈu ratou ia Iehova ma to ratou mafatu atoa?’ Ia paari mai ratou, e a faarue mai ai i te fare, eaha hoi te nehenehe, hau atu i te mǎtaˈu ia Iehova, e paruru mai ia ratou i te pae varua, i te pae no te feruriraa aore ra i te pae materia? Te faataa maira Iehova iho i te faufaaraa o teie nei manaˈo: “Ahiri e, o te huru ïa o to ratou aau i roto ia ratou, e aau mǎtaˈu mai ia ˈu, e te haapao tamau maite i ta ˈu parau, ia maitai ratou, e ia maitai hoi ta ratou mau tamarii e a muri noa ˈtu!” — Deuteronomi 5:29; 4:10.
14. A faahiti mai na i te hoê manaˈo o te ore roa e tia i te mau metua ia ore e haapao ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii no nia i te mǎtaˈu ia Iehova, e a faataa ˈtu nafea râ hoi ia faaohipa i te reira?
14 E riro iho â ïa te mau kerisetiano atoa e tamarii ta ratou i te farii e e ere roa ˈtu i te ohipa ohie. Te horoa mairâ hoi te Parau faauruahia a te Atua e rave rahi mau manaˈo faufaa roa na te mau metua. Te hoê o taua mau manaˈo ra, no nia ïa i te faufaaraa ia haamata i te haapii i te mau tamarii i to ratou vai-apî-raa ra. Eaha ïa ta matou e hinaaro ra e parau i ô nei? Ia haaputuputu te mau ati Iseraela no te rave mai i te haapiiraa a Iehova, tei ia ratou atoa ra ta ratou mau “tamarii”. (Deuteronomi 29:10-13; 31:12, 13.) Ma te papu maitai, e haere mai na te mau vahine iseraela e ta ratou mau aiû i roto i taua mau taime ra, no te mea e tia hoi ia ratou paatoa ia tae mai. No reira, “mai te tamariiriiraa”, e haapii na ta ratou mau tamarii tamaroa e ta ratou mau tamarii tamahine nafea râ ia faaroo ma te muhu ore i roto i taua mau haaputuputuraa ra (Timoteo 2, 3:15). A aratai atoa ˈtu ta outou mau “tamarii” i te mau putuputuraa. A rave e ia apiti atoa ˈtu ratou i roto i te pororaa i te taime ratou e nehenehe ai. E rave rahi mau tamarii tei haapii nafea râ ia pûpû atu i te hoê vea aore ra i te hoê api parau hou aˈe oia e haere atu ai i te haapiiraa. A haamata oioi, na nia i te mau ohipa haihai roa, ia atuatu ta outou mau “tamarii” i “te mǎtaˈu ia Iehova”.
15. Eaha te piti o te manaˈo, e nafea hoi te mau metua e nehenehe e haapao i te reira?
15 Te tahi atu â manaˈo oia ïa ia feruri maite ïa tatou i nia i te mau mea ta tatou e rave e i nia atoa i te mau faahopearaa. E nehenehe ta tatou e na reira ia ati maite atu tatou i te Parau a te Atua i te pae no te haapiiraa, no te aˈoraa e tae noa ˈtu hoi i te pae no te ite ta tatou e horoa nei na ta tatou mau tamarii. Tae roa ˈtu i roto i to tatou mau taime faaanaanataeraa, ia haapao maitai atoa tatou ia tatou iho ia ore roa ˈtu tatou e faarue i te mau faaueraa tumu a te Bibilia (Ephesia 6:4). Ia taeahia ia tatou i taua tapao ra, e tia ïa ia tatou ia rave i te mau tutavaraa. O ta te Parau a te Atua ïa e faaite maramarama maira i te na ôraa mai e: “E teie nei mau parau ta ˈu i parau atu ia oe i teie nei mahana, i roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:4-9; 4:9; 11:18-21). Ia haapao maitai outou i ta outou mau ohipa i rave i roto i te roaraa o te mau matahiti, e riro ïa outou i te tauturu rahi i ta outou mau tamarii ia mǎtaˈu ratou ia Iehova ma to ratou mafatu atoa.
16. a) Eaha te toru o te manaˈo, e no te aha hoi e riro ai ei mea faufaa roa? b) Eaha te mau uiraa ta te mau metua e nehenehe e uiui?
16 E tia atoa i te mau metua ia faaitoito i te haaputapû i te feruriraa e te mafatu o ta ratou mau tamarii na roto i te faaiteraa ˈtu ia ratou e mea ‘mǎtaˈu atoa na ratou ia Iehova’. (Salamo 22:23.) Ia nehenehe ratou e na reira, e tia ia ratou ia faaohipa i te mau aˈoraa teotaratia ia haapii ratou e ia aˈo ratou i ta ratou tamarii. Tera te toru o te manaˈo te tia ia tatou ia haapao maitai. E te mau metua, ia uiui na outou i teie mau uiraa: ‘Te tuatapapa tamau ra anei au i te Bibilia e ta ˈu mau tamarii?’ ‘Te faaohipa maitai ra anei au i te mau buka mai Ta ˈu Buka Aamu Bibilia e te buka ra A faaroo i te Orometua rahi no te haapii i ta ˈu mau tamarii rii?’ ‘No te mau tamarii paari aˈe, te faaohipa ra anei au i te buka ra Votre jeunesse — Comment en tirer le meilleur parti e te mau tumu parau i neneihia i roto i te vea ra A ara mai na! oia hoi te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea”?’ ‘Te manaˈo ra anei au e rave i te tahi mau taime faaanaanataeraa au maitai o te ore hoi e faaino i ta ˈu mau tamarii?’ ‘Hoê â anei to ˈu manaˈo e to te faanahonahoraa a Iehova no nia i te mau haapiiraa teitei?’ ‘Te aratai ra anei au i ta ˈu mau tamarii?’ ‘Te haamau ra anei au na ratou i te tahi mau tapao te tia ia ratou ia titau o te tauturu atu hoi ia ratou ia faaite i te hoê “mǎtaˈu [paieti]”?’ — Hebera 5:7.
17. O vai hoi te haamaitaihia ia haapii te mau tamarii i te mǎtaˈu ia Iehova? A horoa mai te tahi faahohoˈaraa ia pahono mai outou.
17 Ia rave outou i te mau tutavaraa atoa no te haapii i ta outou mau tamarii i roto i “te mǎtaˈu ia Iehova”, e riro ïa ratou i te fanaˈo i te mau haamaitairaa e tae noa ˈtu hoi i te mau oaoaraa e itea mai e riro atoa hoi outou iho i te fanaˈo. E faahohoˈa anaˈe na i te reira ma te faahitiraa i te ohipa i roohia i te hoê vahine, Ite no Iehova, oia hoi i te hoê po, ua “paruparu roa”, e ma te raveraa mai i ta ˈna iho mau parau. Ua itoito faahou mai oia a faaroo atu ai oia i ta ˈna tamahine e hitu matahiti i te pureraa ia Iehova. Ua taˈi-roa-hia oia i te faarooraa ˈtu oia i ta ˈna pure i te na ôraa e: “E Iehova e, mauruuru no te mau mea maitatai atoa ta oe i rave no ˈu i teie mahana. E mauruuru atoa no te maa. A tauturu atu i te taatoaraa o te mau taeae i roto i te fare auri e tae noa ˈtu hoi i roto i te mau aua haavîraa ia noaa mai ta ratou maa, e Iehova e, e te taatoaraa o te mau taeae e te mau tuahine no te tahi atu mau fenua tei roto i te poia; a tauturu atoa ˈtu ia ratou ia noaa mai te maa e au ia ratou, e Iehova e. Tei roohia i te maˈi, a tauturu atu ia ratou ia ora ratou ia nehenehe atoa ratou ia haere i te mau putuputuraa. A rave na oe e ia tiai mai te mau melahi ia ˈu ia taoto vau i te po, ia mama e o papa, e to ˈu tuaane, ia mami e ia papi, e te taatoaraa o te mau taeae e tuahine i roto i te parau mau. Te faatae atu nei au ia oe i teie nei pure na roto i ta oe Tamaiti ia Iesu. Amene.”
18. No nia i te mǎtaˈu ia Iehova, nafea hoi to te tahi e to tahi huru e nehenehe ai e ohipa ˈtu i nia i te tahi e te tahi?
18 No nia i te mǎtaˈu ia Iehova, ia haamanaˈo na tatou e e ohipa te hiˈoraa ta tatou e horoa nei i nia i te tahi e te tahi. E ohipa hoi te hiˈoraa o te mau metua i nia i ta ratou tamarii; te hiˈoraa o te mau matahiapo e te mau tavini tauturu i nia i te amuiraa; te hiˈoraa o te mau tiaau haaati aore ra mataeinaa i nia i te mau amuiraa ta ratou e haere atu nei e farerei. Ma te papu maitai, no taua tumu ra te mau arii no Iseraela e tia ˈi ia taio i te Ture a te Atua i te mau mahana atoa o to ratou oraraa ia nehenehe ratou ia ‘haapii i te mǎtaˈu ia Iehova’. (Deuteronomi 17:18-20.) E nehenehe hoi te hiˈoraa e horoahia mai na te arii no nia i te mǎtaˈuraa ia Iehova e ohipa mai i nia i te nunaa taatoa.
19. Eaha ta te aamu o te mau Iseraela e haapapu maira?
19 Te haapapu maira te Tuatapaparaa e, i nia i to ratou tiaraa nunaa, ua faaea te mau ati Iseraela i te mǎtaˈu ia Iehova. Ua tae roa atoa hoi ratou i te manaˈoraa e e riro te vairaa mai te hiero i Ierusalema ei paruru no ratou, ei “tâura” no ratou, e te reira, ia auraro ratou i te mau ture a te Atua aore ra eita (Ieremia 7:1-4; Mika 3:11, 12). Te haavare noa ra râ ratou ia ratou iho, i te mea hoi e, ua haamouhia o Ierusalema e to ˈna hiero. I muri iho, a faarirohia ˈi ratou ei nunaa, ua ere-faahou-hia ratou i te mǎtaˈu ia Iehova, mǎtaˈu hoi te tia ia horoa ˈtu no ˈna (Malaki 1:6). E nehenehe tatou e haapii rahi mau i nia i taua mau ohipa e tupu ra, mai ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i mua nei.
20. Ei haapoto-noa-raa, no te aha tatou e mǎtaˈu ai ia Iehova?
20 Eiaha roa ˈtu na e moehia ia tatou e eita te mǎtaˈu ia Iehova e faaiti mai i to tatou here ia ˈna; eita e faaetaeta râ te reira ia ˈna. Ia ara tatou i te mau faaueraa a Iehova, te haapapu ra ïa tatou e aita noa tatou e mǎtaˈu ra ia ˈna, te here atoa ra râ tatou ia ˈna. Mea faufaa roa te mǎtaˈu e te here ia Iehova. Eita ta tatou e nehenehe e faataa ê i taua na mea e piti nei. Mea faufaa mau â ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii no nia i te mǎtaˈu paieti e te here ia Iehova! Auê ïa oaoaraa rahi no te taatoaraa e, te feia apî e tae noa ˈtu hoi te feia paari! Ia rave na tatou i teie mau parau a te papai salamo i muri nei no tatou iho: “Ia rotahi maite hoi ta ˈu aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.” — Salamo 86:11.
Te tahi mau tumu parau te tia ia ferurihia
◻ Nafea hoi tatou e nehenehe ai e here e e mǎtaˈu atoa ia Iehova?
◻ Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai i te mǎtaˈu ia Iehova?
◻ A faaite mai na e toru na manaˈo te nehenehe e tauturu i te mau metua ia tauturu atoa ˈtu ratou mau tamarii ia mǎtaˈu ia Iehova ma to ratou mafatu atoa?
◻ No nia i te mǎtaˈu ia Iehova, nafea hoi to te tahi e to tahi huru e nehenehe ai e ohipa ˈtu i nia i to te tahi e to te tahi?
[Hohoˈa i te api 12]
E tauturu te mǎtaˈu ia Iehova i te mau taurearea ia faaruru atu i te mau faahemaraa.
[Hohoˈa i te api 13]
E tia i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia atuatu i te mǎtaˈu ia Iehova e ora ˈi ratou.
[Hohoˈa i te api 14]
“E maitai to te feia i mǎtaˈu i te Atua.” — Koheleta 8:12.