VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/6 api 19-23
  • Ua horoa ratou i te hoê hiˈoraa maitai no matou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua horoa ratou i te hoê hiˈoraa maitai no matou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapiiraa i te mau parau mau o te Bibilia
  • Te taviniraa ei pionie i Auteralia
  • Ua titauhia oia e reva i te fenua ěê
  • Te faaipoiporaa, te opaniraa, e te tamaˈi
  • Te oraraa i roto i te mau aua hamani-ino-raa
  • Te tiamâraa e te hoê farerei-faahou-raa faahiahia mau
  • Te hoˈiraa i Auteralia
  • Upootia i mua i te pohe
    A ara mai na! 1993
  • Tei pihai iho noa Iehova ia ˈu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua riro te hoê tuhaa taviniraa mitionare ei fenua no mâua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Maha o te tuhaa: 1940-1943 Te mau nunaa i roto i te ahoaho, e tei mataˈu roa
    A ara mai na! 1987
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/6 api 19-23

Ua horoa ratou i te hoê hiˈoraa maitai no matou

FAATIAHIA E CRAIG ZANKER

A vau matahiti i teie nei, ua riro o Gayle, ta ˈu vahine faaipoipo e o vau iho nei ei mau pionie, e mau Ite no Iehova tavini ma te taime taatoa. I na ono matahiti hopea nei, ua tavini mâua i rotopu i te huiraatira tumu no te mau mataeinaa i Auteralia. Te pee noa ra mâua i te hiˈoraa maitai i horoahia mai e to ˈu mau metua e to ˈu mau metua tupuna.

E FAATIA ˈtu vau i te parau no nia iho â ra i to ˈu mau metua tupuna. Ua pii noa matou ia raua ma te here hoi e Opa e Oma, te parau holane no papa ruau e no mama ruau. Te tavini noâ ra to ˈu papa ruau o Charles Harris ma te itoito i Melbourne, i reira oia i te oraraa fatata e 50 matahiti.

Te haapiiraa i te mau parau mau o te Bibilia

Ua fanauhia o Opa i roto i te hoê oire rii no Tasmanie, e motu hoi e e hau no Auteralia. I te matahiti 1924, e 14 matahiti to ˈna i reira, ua hoo mai to ˈna metua tane i te hoê afata vairaa tauihaa a te hoê ihitai i te hoê hoo-pate-raa. Ua riro mau oia ei afata pueraa taoˈa mau, i te pae varua iho â, no te mea e mau buka to roto tei papaihia e te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, o Charles Taze Russell.

E au ra e aita te metua tane o Opa i anaanatae i teie mau buka, ua haamata râ o Opa i te taio i te reira e ua ite oioi oia e o te mau parau mau ora o te Bibilia teie. Ua imi atura oia i te Feia haapii Bibilia no te mau nunaa atoa, oia te mau tia o te feia nenei i teie mau buka e i teie nei o te piihia ra e mau Ite no Iehova. Ua hinaaro oia e paraparau atu ia ratou ia noaa ia ˈna te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te mau parau mau o te Bibilia o ta ˈna e haapii ra.

I muri aˈe i to ˈna maimi-noa-raa, ua itehia ia ˈna e toru mau vahine paari itoito i te haapiiraa ia vetahi ê. Ua haaputapû roa ratou i te taurearea ra o Charles. I te pae hopea, i te matahiti 1930, ua pûpû oia ia ˈna iho no te Atua ra o Iehova e ua bapetizohia o ˈna i roto i te pape. Ua faarue oia i ta ˈna ohipa tupai puaatoro e ua ratere i te pae apatoerau i Sydney, i reira ua noaa ia ˈna te hopoia no te taviniraa ei taata poro evanelia ma te taime taatoa.

Te taviniraa ei pionie i Auteralia

I te mau matahiti i muri iho, te tuhaa pororaa a Charles o te tuhaa fenua pae miti no Bondi i rapae ia Sydney e te mau mataeinaa o te hau no New South Wales. I muri iho ua tonohia o ˈna i Perth, Auteralia Tooa o te râ, e mau tausani kilometera te atea i te tahi atu pae o teie fenua rahi. E ono avaˈe to ˈna pororaa i te vahi tapihooraa no Perth, e i muri iho, ma te apitihia ˈtu e piti nau pionie, ua tonohia o ˈna i te tuhaa fenua aano e ua purara haere te taata no te pae apatoerau tooa o te râ no Auteralia.

Te tuhaa pororaa no teie pǔpǔ tootoru—Arthur Willis, George Rollsten, e o Charles—e tuhaa fenua e maha aˈe taime te rahi ia Italia! Mea purara te huiraatira, e fenua ano, e te veavea roa. I te tahi mau taime e tia ia ratere ratou hau atu i te 500 kilometera te atea i tera e tera fare faaapu, tei matauhia mai te mau fare faaamuraa puaatoro. E pereoo tahito roa ta ratou e faahoro ra, ia faaau-noa-hia ˈtu i te huru pereoo o te matahiti 1930, tera râ e faaroo itoito mau to ratou e te feruriraa papu.

E pinepine te mau purumu repo apoopoo pirihao i te tâpûhia e te mau eˈa kamela, e i tera e tera vahi e moe ê te mau tumu raau atâta i te repo puehu huˈa roa. Eita ïa e maerehia e e parari noa te mau auri o te pereoo. E a piti taime ua huˈahuˈa te auri huira o muri, e e rave rahi taime te mau huira i te motu. E pinepine te mau pionie i te hamani i te mau puohu ma te rave i te mau uaua huira tahito ma te haavî i te reira e te naero tapoˈi fare i te rotoraa o te mau huira ia nehenehe ratou e tamau i to ratou tere.

I to ˈu nainairaa, ua ani au ia Opa na te aha i faaitoito ia ratou ia tamau noa i roto i teie mau huru tupuraa fifi. Ua faataa mai oia e noa ˈtu e e faaea ratou anaˈe iho mea fatata roa râ ratou ia Iehova. Ua parau mai oia e ua riro te ohipa fifi i te pae tino o te hoê tau ei haamaitairaa i te pae varua.

Aore roa to ˈna e manaˈo faateitei e te parau-tia roa, ia faaite anaˈe mai o Opa ma te maere rahi e e au ra e haapeapea rahi mau e rave rahi taata i te haaputu i te mau taoˈa materia. “Te oraraa,” o ta ˈna i faahaamanaˈo mai ia ˈu, “mea maitai roa ˈˈe ïa ahiri e mea iti ta tatou taoˈa. Ahiri e ua ineine Iesu i te taoto i rapae au ia titauhia te reira, e tia ïa ia oaoa tatou ia na reira atoa ahiri e te titauhia ra te reira e ta tatou hopoia no te taviniraa.” (Mataio 8:19, 20) E, parau mau, ua na reira mau oia e to ˈna mau hoa atoa.

Ua titauhia oia e reva i te fenua ěê

I te matahiti 1935, ua noaa ia Opa te hoê hopoia apî no te pororaa—e poro i te feia e noho ra i te mau motu no Patitifa apatoa. Oia iho e e ono atoa feia ihitai, ua tere ratou na nia i te pahi Lightbearer e 16 metera te roa a te Taiete Watch Tower.

I te hoê taime, i te pae Miti toˈa i apatoerau no Auteralia, ua pohe taue te matini tauturu o te Lightbearer. E aore roa hoi e mataˈi aˈe, aita ˈtura ratou e nehenehe e faaie, i te atearaa e rave rahi maile i te fenua. Noa ˈtu e e nehenehe to ratou pahi e iri i nia i te Aau Rahi, ua putapû roa o Opa i te hau nehenehe mau. “Mea manina roa te miti,” o ta ˈna i papai i roto i ta ˈna buka mahana. “Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu te toparaa mahana i te mau hopea mahana atoa i nia i taua miti manina ra. Ua mau no te tau e te tau te nehenehe o teie hohoˈa i roto i to ˈu feruriraa.”

Auaa, hou ratou a iri ai i nia i te toˈa, puihauhau maira te mataˈi, e faaie ihora ratou e tae atu ai i Port Moresby, i Papua Niu Guinea, i reira te tatairaahia te matini. Na Port Moresby fano ihora ratou i te motu Thursday e tae atu ai i Java, e motu rahi no Indonesia. Ua tupu i roto ia Opa te hoê here hohonu no teie fenua o tei faataahia mai “te hoê fifi arapoa poe tarava i te mau pae rua ma.” I te reira tau, e fenua aihuaraau o Indonesia no Holane, no reira haapii ihora papa ruau i te reo holane e Indonesia. Te mau buka e mau vea o ta ˈna i pûpû i roto i te ohipa pororaa, mea na roto ïa e pae reo: holane, Indonesia, tinito, beretane, e arabia.

Mea manuïa roa o Opa i te vaiihoraa i te mau vea e te mau buka no nia i te Bibilia. I te hoê taime, ua anihia o Clem Deschamp, o te haapao ra i te piha haapueraa buka a te Taiete Watch Tower i Batavia (i teie nei Djakarta), e te hoê ofitie Holane o tei hiˈopoa maite i ta tatou ohipa pororaa. “Ehia rahiraa taata o te rave ra i te ohipa na outou i Java hitia o te râ?” ta te ofitie i ani.

“Hoê anaˈe iho,” ta te taeae Deschamp i pahono atu.

“E manaˈo anei oe e e tiaturi vau i te reira?” ta te ofitie i tuô mai. “E nuu rave ohipa ta outou i reira, ia faaau-anaˈe-hia i te rahiraa buka e mau vea tei operehia i reira!”

Te manaˈo ra o Opa e o te haapopouraa maitai roa ˈˈe ïa te reira i roto i to ˈna oraraa. Ma te papu mau râ e tano iho â te reira no ˈna, no te mea ua matau oia i te vaiiho i rotopu e 1 500 e e 3 000 buka e vea i te mau avaˈe atoa.

Te faaipoiporaa, te opaniraa, e te tamaˈi

I te avaˈe titema 1938, faaipoipo ihora o Opa e te hoê potii no Indonesia piihia Wilhelmina, o tei riro mai ei mama ruau no ˈu. E mea maitai o Oma aore ra mama ruau, e te mǎrû, e te itoito i te rave i te ohipa, e te reo mǎrû. Ua ite au, no te mea i to ˈu nainairaa o ˈna to ˈu hoa piri roa ˈˈe.

I muri aˈe i to raua faaipoiporaa ua tamau noa o Opa raua o Oma i ta raua taviniraa pionie. I reira ra ua purara te tahi atu mau ihitai o te Lightbearer i te tahi atu tuhaa o te ao nei e aore ra ua hoˈi i to ratou fenua. Ua faariro râ o Opa ia Indonesia ei fenua no ˈna, e ua opua oia e faaea i reira.

I te piriraa mai te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua haamata te hau Holane o te faatere ra ia Indonesia, e o te ohipa ra i raro aˈe i te faaheporaa a te upoo faatere haapaoraa, i te taotia i te ohipa a te mau Ite no Iehova, e i te pae hopea ma te opani roa i ta tatou ohipa. No reira e mea fifi roa ia poro, e e rave-noa-hia ïa te Bibilia. I roto fatata te mau oire atoa o ta Opa e o Oma i poro, ua hopoihia raua i mua i te feia toroa a te hau e ua uiuihia raua. E au ra e e feia taparahi taata raua. Aita i maoro i muri iho i te opaniraa, ua tapeahia te tane a te tuaana o Oma i roto i te fare auri no to ˈna tiaraa kerisetiano amui ore. Ua pohe oia i roto i te hoê fare auri holane i Indonesia.

Ua ora o Opa e o Oma i roto i te hoê pereoo o tei faanahohia te hoê piha faaearaa na raua i roto. Ma te faaohipa i teie fare teretere haere, ua poro raua na Java taatoa. I te matahiti 1940, i te faraa mai te mǎtaˈu i te tomoraa te nuu tapone, ua haamaitaihia raua i te fanauraa mai te hoê tamahine, o tei riro mai ei metua vahine no ˈu. Ua horoa raua i te iˈoa o Victory i teie aiû, te upoo parau no te hoê oreroraa parau i hohorahia e piti matahiti na mua ˈˈe e te peretiteni o te Taiete Watch Tower Bible and Tract o te reira tau, o J. F. Rutherford. Ua tamau noa raua i te ohipa pionie e tae roa ˈtu i te fanauraahia mai te aiû.

I te omuaraa o te matahiti 1942, tei nia iho o Opa, o Oma, e o Victory i te hoê pahi holane utaraa tauihaa o tei faarue ia Borneo i te faarooraahia te paaina maniania rahi a te pupuhi no te hoê manua tapone. Ua pohe te mau mori atoa, e ua auê te taata. Mea na reira te tamaˈi i te ôraa i roto i te oraraa o to ˈu utuafare. Noa ˈtu â ïa e ua tapae ratou ma te pepe ore, ua tomo te mau tapone i roto ia Java maa mahana noa i muri iho, ua faaite te hoê ofitie holane i te vahi faaearaa a Opa e a Oma i te mau faehau tapone.

I to te mau tapone iteraa ia ratou, ua haruhia ta ratou mau tauihaa, e tae roa ˈtu i te mau hauti a Victory iti, e ua hopoihia ratou i roto e piti aua hamani-ino-raa taa ê. Ua faatiahia ia faaea o Victory i pihai iho ia Oma, e aita o Opa i ite ia raua e toru matahiti e te afa te maoro.

Te oraraa i roto i te mau aua hamani-ino-raa

I to ˈna tapearaahia, ua afaifaihia o Opa i tera e tera oire—na Surabaja i Ngawi, i Bandung, e i te pae hopea i Tjimahi. Ua tauiui-noa-hia te vahi ia ore te hoê opuaraa faanahohia no te horo ê, ia manuïa. Te rahiraa o te feia mau auri e mau holane ïa, e e tau Beretane e te tahi mau Auteralia. I to ˈna faaearaa i roto i te mau aua, ua haapii o Opa i te tâpû i te rouru, te hoê ohipa o ta ˈna e rave noa nei â i te tahi taime. O te Bibilia anaˈe iho—ta ˈna Tatararaa a te Arii Iakobo (beretane), te buka faaroo tei faatiahia ia rave.

I te hoê â taime, ua hopoi-haere-hia o Oma e o Victory i tera e tera aua. I roto i teie mau aua e anihia te mau vahine e te tomana o te aua ia tavini i rapae au no te mau “ohipa turu utaa.” No te tahi tumu, aita roa ˈtu o Oma i maitihia. I muri iho ua ite o ˈna e ua ravehia te mau vahine ei vahine faaturi na te mau faehau tapone.

I te mea e aita te mau faehau tapone e au ra i te mau tamahine, ua tamau noa o Oma i te faanehenehe ia Victory mai te hoê tamaroa ma te tâpû haapoto i to ˈna rouru. Ua faatupu te iˈoa ra o Victory [oia hoi Upootiaraa] i te hoê fifi rahi i to te tomana o te aua hinaaroraa e ite i te auraa o te iˈoa—Upootiaraa no te nuu a te emepera tapone aore ra Upootiaraa na te mau marite?

“Upootiaraa na te Basileia o te Atua i nia i te taatoaraa o te mau faatereraa o te fenua nei!” ta to ˈu mama ruau i pahono ma te haapeu.

Ei faautuaraa i te patoiraa i te parau, “Upootiaraa no te nuu a te emepera tapone,” ua faahepohia o Oma e ta ˈna tamahine e pae matahiti ia tia afaro raua mai te faehau te huru e vau hora i nia i te mahana veavea roa no te pae rua ma. Aore e vahi marumaru, aore e pape, eiaha e parahi, eiaha e hauti aˈe. Auaa râ te tauturu a Iehova ua ora mai raua i teie faaueraa riaria rahi.

Hoê matahiti i muri aˈe i te tapearaahia o Oma, ua parau te tomana o te aua e ua pohe ta ˈna tane! Ua tuu oia ma te oto i te hohoˈa o Opa i roto i ta ˈna afata vairaa ahu o tei ino roa e ua tamau noa oia, noa ˈtu to ˈna mauiui.

E oraraa atâ i roto i te mau aua tapearaa. Teie te faito maa no te taata taitahi i te mahana hoê, hoê auˈa tapioca i te poipoi, e 190 tarama faraoa hamanihia e te sagou i te avatea, e i te po, hoê ïa auˈa raiti tunuhia i te tihopu pota tapape. No te iti o te maa, e itehia iho â te navai-ore-raa te maa tano e i te mau mahana atoa e pohe te taata i te maˈi hî toto.

I te tapearaahia o Opa, ua roohia o ˈna i te pellagre e ua oruoruhia to ˈna tino (no te pohe poia). Ua fatata atoa o Oma i te pohe, i te mea e pinepine o ˈna i te horoa i ta ˈna maa na Victory ia ore te tamahine iti ia pohe i te poia. O te riaria rahi e te pohe poia te ite-noa-hia. Ua nehenehe ratou e ora mai na roto i to ratou haafatataraa i te Atua ra o Iehova.

Ua mau maitai ia ˈu te hoê parau au-roa-hia e Opa: “Te tiamâraa o te au-maite-raa ïa e te Atua hoê roa, o Iehova.” No Opa ua tiamâ o ˈna na nia i te auraa mau noa ˈtu â ïa ua faaruru oia i te tapearaa ino mau. Na to ˈna here e to Oma atoa no Iehova i tauturu mau ia raua ia “faaoromai i te mau meaˈtoa ra.” (Korinetia 1, 13:7, V.C.J.S.) Teie auraa piri roa e o te Atua ta Gayle e o vau iho nei e imi ra, i teie nei ia vai noa.

Te tiamâraa e te hoê farerei-faahou-raa faahiahia mau

I te pae hopea, ua hope te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei i te matahiti 1945. E i muri noa iho i te pauraa te mau tapone, ua tuuhia o Opa i nia i te hoê pereoo auahi. I to to ˈna tereraa na Djakarta e tae atu ai i Bandung, ua tapeahia te pereoo auahi e te mau faehau Indonesia. Noa ˈtu â ua oti te tamaˈi e te mau tapone, te aro ra te mau Indonesia ia tiamâ ratou i te mau holane. No to Opa hitimahuta rahi i te haapouraahia o ˈna i te pereoo auahi moe atura ia ˈna i te paraparau na roto i te reo beretane e paraparau ihora oia na roto i te reo holane. No te mau Indonesia, te reo holane e reo ïa na te mau enemi, e e tia ia haapohehia te mau enemi.

Auaa ra, i to te mau faehau paheruraa ia Opa, ite atura ratou i ta ˈna parau faahoro pereoo auteralia, o ta ˈna hoi i ore roa e haamanaˈo faahou. Auaˈe hoi, aita te mau Indonesia e aro atoa ra ia Auteralia. Tae roa mai i teie nei mahana, te manaˈo ra o Opa e te iteraahia mai ta ˈna parau faahoro pereoo o te haapapu ra e melo o ˈna no te huiraatira no Auteralia e tauturu ïa te reira no ǒ mai i te Atua ra, no te mea i te reira iho â vahi tapearaa maa hora noa i muri iho, ua haapohe teie â nuu 12 holane e tere ra na reira na nia i te pereoo auahi.

Maa taime noa i muri iho i teie tupuraa, te tiai ra o Oma e o Victory i te faurao ia faarue raua i teie mau tahua aroraa ano. I to raua parahiraa i te pae purumu, te tere ra te mau pereoo uta taata te tahi i muri i te tahi ma te hopoi i te mau faehau e te mau taata tivila. Ma te taue, e te tumu ore hoi, tapea ihora te mau pereoo uta taata. Ua faaô atura o Oma na te muriraa vai matara o te truck o tei opanihia, e i reira ma te hitimahuta roa, te parahi ra te hoê taata pararai roa o ta ˈna i ite ohie noa. O ta ˈna hoi tane teie! Aore roa e parau te nehenehe e faataa i te huru i to ratou farerei-faahou-raa.

Te hoˈiraa i Auteralia

I to ˈu metua tupuna hoˈiraa e to ˈna atoa utuafare i Auteralia i te matahiti 1946, i muri aˈe i te oraraa e 11 matahiti te maoro i Indonesia, e ere ïa te oraraa i te mea ohie no ratou. Ua hoˈi mai ratou ei feia o tei horo ê i te tamaˈi—te ereraa i to ratou mau tauihaa, te ereraa i te maa e te hiˈo-ino-hia e te feia o te vahi. Ua faaruru o Oma e o Victory ma te mauiui i te manaˈo paetahi no nia i te feia no Asia. E tia ia Opa ia rave i te ohipa teiaha e rave rahi hora te maoro no te faatamaa i to ˈna utuafare e ia noaa to ratou fare. Noa ˈtu teie mau tupuraa fifi, ua faaoromai ratou e ua ora mai ma te ore roa e faaino i to ratou huru i te pae varua.

I teie nei, fatata e 48 matahiti i muri iho, te ora ra o Opa i Melbourne, e te rave noa ra oia i te taviniraa i tera e tera fare. Ua ite o ˈna i to Victory e ta ˈna mau tamarii fariiraa i te parau mau, i to ratou pûpûraa i to ratou ora no Iehova, e ei faahoˈiraa, ua rave ratou taitahi i te taviniraa pionie.

Ua bapetizohia o Des Zanker, o to ˈu hoi metua tane, e o Victory i te omuaraa o te mau matahiti 1950, e ua riro o Des ei melo no te utuafare no te Betela no Auteralia i te matahiti 1958. I muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa ia Victory, o te tavini ra ei pionie taa ê, ua tavini raua ei pionie maa taime e ua titauhia raua ia rave i te taviniraa ratere. Ua fanauhia ˈtura vau, e ua faarue ihora raua i te taviniraa ratere no te haapao ia ˈu. Noa ˈtu â ïa, i muri aˈe e 27 matahiti, te tavini noa ra o Papa ei pionie.

I te omuaraa o te matahiti 1990, ua pohe o Oma ma te hau i te fare, i roto i te fare i reira to ˈu metua vahine i te paariraa. Ua paari atoa vau i roto i teie â fare i Melbourne, e to ˈu atoa ïa teina e tuahine. E haamaitairaa mau no to matou utuafare te ora-amui-raa i roto i te hoê â fare. I te tahi mau taime ua î roa i te taata, aita râ vau e haamanaˈo ra e ua haapeapea te reira ia ˈu. I roto atoa i na maha matahiti matamua o to mâua faaipoiporaa, ua ora ta ˈu vahine o Gayle i rotopu i teie rahiraa taata e ua au roa oia i te reira. I to mâua revaraa no ta mâua tuhaa taviniraa apî, ua taˈi au. Ua fanaˈo vau i te tauturu e te here aita e faaauraa i roto i tera fare.

I teie nei râ, e tumu no te oaoa rahi ta Gayle e o vau iho nei, no te mea e nehenehe ia mâua i te rave mai ta to ˈu mau metua e to ratou iho mau metua i rave na. I to mâua faarueraa i te fare, ua itehia ia mâua te tamahanahanaraa i roto i te tumu mâua i na reira ˈi, oia hoi te raveraa i te hinaaro o Iehova i roto i te taviniraa i te taime taatoa. Te tutava hua ra mâua no te pee i te hiˈoraa maitai a to mâua mau tupuna haapao maitai, o te ite i te hoê â tamahanahanaraa i te ohiparaa i roto i taua mau tuhaa taviniraa fifi ra, i roto i te veve rahi, e tae noa ˈtu i te tapearaahia e rave rahi matahiti i roto i te mau aua hamani-ino-raa tapone.—Korinetia 2, 1:3, 4.

Ua ite-noa-hia ia Opa te tamahanahanaraa i roto i te mau parau faauruahia a te arii ra o Davida no nia ia Iehova: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora.” (Salamo 63:3) O te hinaaro uˈana a to ˈu metua tupuna te fanaˈoraa i teie hamani maitai e a muri noa ˈtu. O te hinaaro atoa ïa a to ˈna utuafare taatoa i te tufa i te reira e o ˈna atoa.

[Hohoˈa i te api 21]

Oma e o Opa Harris

[Hohoˈa i te api 23]

Craig Zanker (i muri), e ta ˈna vahine, to ˈna mau metua, e to ˈna tuaane e tuahine apî

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono