VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/5 api 5-12
  • Upootia i mua i te pohe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Upootia i mua i te pohe
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te aamu o Ananii Grogul no Ukraine
  • Te haamauiuiraa taehae mau i ravehia i nia i to ˈu tuahine
  • Te hoˈiraa mai i Ukraine ma te mau hamani-ino-raa hau atu â
  • Ua tamatahia te faaroo i Afirika
  • Na mua ˈˈe e tia ˈtu ai i mua i te hoê pûpû faehau
  • “Hauˈa tino pohe orua”
  • Farereiraa i te hoê faehau mǎrû mau
  • “A haere, a tavini i to orua Atua”
  • Te oreraa e farii i te mau mauhaa tamaˈi
  • Mau nahoa rahi taata faaitoitohia na te mau perepitero
  • Te hoê maratiri manaˈo-ore-hia
  • Te turu a te hoê vahine haapao maitai
  • No te aha hoi teie rahiraa taata hamani-ino-hia?
  • Philipa—Te hoê haapii evanelia itoito mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Faaiteraa i “te parau apî oaoa no Iesu”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Ua haapii au i te turui i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te hoê parau fafau o ta ˈu e tapea roa
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/5 api 5-12

Upootia i mua i te pohe

“Ohipa maere rahi na te mau Nazis, aita [te mau Ite no Iehova] i nehenehe e faaore-roa-hia. Rahi noa ˈtu â ratou i te haavîhia, rahi noa ˈtu â ïa ratou i te puai, e ua riro maira hoi ratou mai te daiamani etaeta mau ra i roto i to ratou mau-papu-raa. Ua tuu atu o Hitler ia ratou i roto i te hoê aroraa puai mau, aita râ ratou i taiva noa ˈˈe. . . . Ua riro te oraraa i orahia mai na e ratou ei materia papu no te mau taata atoa e tuatapapa i te parau no te vai-ora-raa mai i raro aˈe i te hepohepo rahi. No te parau no te ora, ua ora mau â ratou.”—Taote Christine King, vahine tuatapapa aamu, i roto i te vea ra Together.

UA FAARIROHIA te mau Ite no Iehova i roto i te aamu o teie nei senekele e 20, ei pǔpǔ taata faaroo paraparau-roa ˈˈe-hia e te haamauiui-rahi-roa ˈˈe-hia, i nia i te fenua nei. Aita to ratou manaˈo i taa-papu-hia e e pinepine hoi ratou i te hamani-ino-hia no to ratou tiaraa kerisetiano e ore roa ˈtu e faaô i roto i te mau ohipa a to teie nei ao e no te mea ua patoi ratou i te haapii aore ra i te faatupu i te tamaˈi. Na te faataa-ê-raa mai ratou ia ratou i te mau taairaa politita atoa, i aratai mai i nia ia ratou i te riri o te feia faatere haavî i roto e rave rahi mau fenua. Inaha, te hoê o te mau tumu to ratou parau e faahitihia ˈi i roto i te aamu o teie nei tau, no nia ïa i te ore-roa-raa ratou e faaô atu i roto i te mau ohipa a to teie nei ao e te ore-atoa-raa ratou e taiva.a

Ua papai te taata tuatapapa aamu beretane ra o Arnold Toynbee i te matahiti 1966 ra e: “I to tatou nei tau i te fenua Helemani, ua itehia te tahi mau kerisetiano maratiri tei horoa i to ratou ora maoti hoi i te faatura i te faanahonahoraa here aiˈa i faahohoˈahia i taua tau ra, i te atua taata ra o Adolf Hitler.” Te faaite ra te mau ohipa i tupu e e tuhaa faufaa roa te mau Ite no Iehova i roto i taua mau maratiri ra. E riro hoi te tahi mau ohipa i tupu i te faataa mai e mea nafea to ratou faarururaa i te hamani-ino-raa e oia atoa hoi i te pohe no to ratou haapao maitai—e te reira eiaha noa i te tau o te faatereraa nazi. I roto e rave rahi mau tuhaa o te ao nei, ua riro mau â te re i noaa mai ia ratou i mua i te pohe, ei faaiteraa papu mau e te ore atoa e nehenehe e faaauhia.

Te aamu o Ananii Grogul no Ukraine

“Ua riro mai to ˈu na metua ei mau Ite no Iehova i te Piti o te Tamaˈi rahi, i te matahiti 1942 ra, 13 matahiti to ˈu i reira. Aita i maoro roa, ua tapeahia aˈera to ˈu metua tane, ua tuuhia ˈtu oia i roto i te fare tapearaa, e i muri aˈe ua hopoihia i roto i te mau aua haavîraa rusia, i te mau mouˈa no Ural. I te 15raa o to ˈu matahiti, i te matahiti 1944 ra, ua titau maira te mau huimana faehau ia ˈu e rave i ta ˈu tau faehau i roto i te mau nuu faehau. I te mea hoi e ua huru paari mai to ˈu faaroo no Iehova, ua patoi aˈera vau e ore e haapii i te tamaˈi. E no taua tumu ra vau, i taua matahiti apî roa ra, i faautuahia ˈi e pae matahiti fare auri.

“E ua tae maira te matahiti fifi roa ˈˈe o te matahiti 1950. Ua tapea-faahou-hia vau e 25 matahiti fare tapearaa e te tumu o ta ˈu â mau ohipa e rave ra ma to ˈu tiaraa Ite. E 21 matahiti to ˈu i reira. Ua ora mai au e hitu matahiti e e maha avaˈe ohipa i roto i te mau aua haavîraa. Ua ite au e rave rahi mau taata i te poheraa, ma te horomiihia e te poia e ua rohirohi roa ratou no te teimaha o te ohipa.

“I muri aˈe i te poheraa o Staline, i te matahiti 1953 ra, ua haamata aˈera te mau huru tupuraa i te taui, e i te matahiti 1957 ra, ua tuuhia aˈera vau na te mau huimana, mai roto mai i te fare tapearaa. Ua ite faahou aˈera hoi au i te ‘tiamâraa.’ I teie nei râ, ua hopoi ratou ia ˈu i Sibérie ahuru matahiti i te maoro.”

Te haamauiuiraa taehae mau i ravehia i nia i to ˈu tuahine

“I Sibérie, ua tahoê faahou atu vau i to ˈu tuahine i te pae tino, tei riro hoi ei hapepa. Ua tapeahia o ˈna e piti noa hebedoma i muri aˈe i to ˈu tapearaahia i te matahiti 1950 ra. Mea taa ê mau â te mau ohipa i ravehia i nia iho ia ˈna e ma te tia ore hoi i te ture. Ua tamaumau ratou ia ˈna, o ˈna anaˈe i roto i te hoê piha tapearaa, e a tuu atu ai te mau iore i roto i to ˈna piha. Ua hohoni teie mau iore i to ˈna avae e na nia ˈtu ai i to ˈna tino. I te pae hopea, ua faatia noa ˈtura te mau tiai mau auri ia ˈna i roto i te pape toetoe roa e tapoˈi roa i to ˈna ouma a hiˈo noa ˈtu ai ia ˈna ia uuru noa. Ua faautuahia o ˈna e 25 matahiti fare auri e o ta ˈna ohipa pororaa te tumu. Ua haaparuparu roa to ˈna nau avae, tera râ, e nehenehe â ta ˈna e faaohipa i to ˈna rima. E pae matahiti te maoro to ratou tapearaa ia ˈna i roto i te fare maˈi o te aua haavîraa e i te pae hopea ua opua aˈera ratou e aita to ˈna e faufaa faahou mai te huru ra hoi e ua pohe o ˈna. Ua hopoi atura ratou ia ˈna i to mâua na metua ra, tei tiahi-atoa-hia i Sibérie i te matahiti 1951 ra.”

Te hoˈiraa mai i Ukraine ma te mau hamani-ino-raa hau atu â

“I Sibérie, ua farerei vau ia Nadia, tei riro mai ei vahine na ˈu e ua noaa mai ta mâua mau tamarii. E i Sibérie, ua tamau â mâua i ta mâua ohipa pororaa. Ua haapaohia vau no te neneiraa i te mau buka aore ra vea bibilia. I te mau po atoa, e haere na mâua to ˈu taeae o Jacob i roto i te tahi vahi moemoe no te nenei faahou i Te Pare Tiairaa. E piti ta matou matini patapata parau e hoê matini nenei parau. E pinepine te mutoi i te haere mai i to matou fare. E i te mau taime atoa e hoˈi noa ˈtu ratou anaˈe.

“Ua hope te tau no to ˈu hopoiraahia i roto i te fare tapearaa. Ua haere ê atura hoi au e to ˈu utuafare atoa i Ukraine, tera râ ua na muri atoa mai te hamani-ino-raa ia ˈu. Ua nominohia vau ei tiaau mataeinaa. Ua tia hoi ia ˈu ia rave i te ohipa no te faaamu i to ˈu utuafare. E rave rahi taime i te avaˈe to te mau mutoi a te Hau haereraa mai i ta ˈu vahi raveraa ohipa e i te tamataraa i te rave e ia faarue vau i to ˈu faaroo. I te hoê taime, ua ite au i te tauturu taa ê a Iehova. Ua tapea ratou ia ˈu e ua rave ia ˈu e afai i te piha mutoi a te Hau i Kiev, i reira to ratou tapearaa ia ˈu e ono mahana te maoro. I taua roaraa taime ra, ua tamata ratou i te rave e ia fati to ˈu manaˈo i ta ratou mau haapiiraa e haapii ra e aita e Atua. I roto i ta ratou huru faatiaraa parau e aita e atua, ua faataa mai ratou i Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau vea aore ra buka a te Taiete Watch Tower. Ua rahi roa ˈtu â te faaheporaa fifi roa ia faaoromai. I roto i te fare pape, ua tuturi vau e te taˈi, ma te tiaoro ia Iehova. Eita, eita no te mea e te hinaaro ra vau ia tuuhia vau, te hinaaro ra râ vau i te itoito no te faaoromai â e ia ore vau e hoo i to ˈu mau taeae.

“I muri aˈe, ua haere maira te mutoi faatere e hiˈo ia ˈu, ua rave aˈera i te hoê parahiraa e ua parahi maira hoi i mua ia ˈu, ua ani maira oia e ua papu maitai anei ia ˈu i te mea o ta ˈu e paruru ra. Ua horoa ˈtura vau i te tahi faaiteraa poto noa e ua faaite atura ia ˈna e ua ineine vau i te pohe no te parau mau. Ua pahono maira oia: ‘E taata oaoa mau â oe. Ahiri i papu maitai ia ˈu e te reira iho â te parau mau, e ineine roa ïa vau i te faaea i roto i te fare tapearaa eiaha noa e 3 aore ra e 5 matahiti te maoro, e faaea noa râ vau i roto i te fare tapearaa e 60 matahiti te maoro.’ Ua faaea muhu ore noa oia maa taime iti i mua ia ˈu e ua na ô faahou maira e: ‘Te hoê tera huru o te ora mure ore. Te taa ra anei ia oe eaha mau na te parau no te ora mure ore?’ Ua parahi aˈera oia, e ma te mǎrû, ua na ô faahou maira ia ˈu e: ‘A hoˈi i te fare!’ Ua faaitoito mau â taua mau parau manaˈo-ore-hia e au ra, ia ˈu. Aita vau i poia faahou. Ua hinaaro râ vau e haere ê. Ua papu maitai ia ˈu e o Iehova tera e faaitoito maira ia ˈu.

“I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua taui te mau mea i te fenua Rusia. I teie nei, mea rahi roa te mau buka aore ra mau vea bibilia. E nehenehe matou e apiti atu i roto i te mau tairururaa haaati e mataeinaa, e te apiti atoa nei matou i roto i te mau huru ohipa atoa i te pae no te pororaa, mai te taviniraa i tera fare e tera fare. Papu maitai, ua horoa mai Iehova na matou i te re i mua i te mau huru ati atoa!”

Ua tamatahia te faaroo i Afirika

I te mau matahiti 1960 ra, ua ô atu te fenua Nigeria i roto i te hoê tamaˈi tivira peapea mau. I mua i te mau taata pohe e rahi noa ˈtura, ua faahepo aˈera te mau faehau o te tahi vahi atea ê, piihia i teie mahana Biafra, i te mau taurearea apî ia faaô i roto i ta ratou nuu. I te mea hoi e eita te mau Ite no Iehova e faaô atu ia ratou i roto i te mau ohipa politita e eita atoa ratou e faaô atu i roto i te tamaˈi, e rave rahi mau Ite i Biafra tei auauhia, tei hamani-ino-hia e tei taparahi-pohe-roa-hia. Te na ô ra te tahi melo o te mau Ite no Iehova e: “Mai te iore ra to matou huru. E tia ia matou ia tapuni ia faaroo matou i te mau faehau ia haere mai.” E e pinepine aita e taime no te tapuni.

I te tahi mahana pae i te poipoi, tei te oire rii no Umuimo o Philip, te hoê tavini pionie e 32 matahiti, e poro ra i te hoê ruau a faura mai ai te mau faehau no Biafra i roto i te hoê tere hiˈopoa.

“Te aha ra oe?” ta te raatira pǔpǔ ïa i ani mai. Ua pahono atura o Philip e te paraparau ra o ˈna no nia i te haerea mai te Basileia o Iehova. “E ere teie te taime pororaa!” ta te tahi atu ïa faehau i taora mai. “E taime tamaˈi teie, e eita matou e hinaaro e hiˈo atu i te mau taata ieie maitai ia hahaere noa ma te ohipa ore.” Ua tataratara aˈera te mau faehau i te ahu o Philip e ua faaea ahu ore noa ˈˈera o ˈna, ua taamuhia ˈtura i to ˈna nau rima, e ua tuu atura ia ˈna ia haere. Aita atoa to Israel, te hoê kerisetiano e 43 matahiti, e taime no te tapuni. Ua noaahia o ˈna, te faaineine ra o ˈna i te maa na ta ˈna mau tamarii. I te hora piti o te taharaa mahana, ua haaati aˈera te mau faehau hau atu i te hanere tane. Ua faahepo aˈera hoi i te mau taata i noaa mai ia ratou, ia horo e 25 kilometera te atea e tapae tia ˈtu ai i te puhapa o te mau faehau i Umuacha Mgbedeala. E te taata e faataere noa ˈtu i te horo, e huihia ïa o ˈna i te taura.

Ua faauehia ˈtu o Israel e amo i te hoê pupuhi ofai tapute; e e tia ia Philip ia faaineinehia no te faaohipa i te mori o te pupuhi ofai tapute. Ia faataa ˈtu raua e eita ta raua e nehenehe e faaô atu i roto i te mau faehau no te mea e opani roa o Iehova i te reira, ua faaue maira te raatira e ia tapeahia raua. I te hora maha, ua faauehia ˈtura i te mau taata atoa i titauhia no ta ratou tau faehau, e tae noa ˈtu i te feia i tapeahia i roto i te fare tapearaa ia apapa mai ia ratou. E ani te mau faehau i te taata tataitahi ia tarima i te hoê parau e haapapu ra e eita o ˈna e amui atu i roto i te nuu faehau. A tae ai i te taime o Philip e tarima ˈi, ua faahiti aˈera o Philip i te parau i papaihia i roto i te Timoteo 2, 2:3, 4 e ua na ô atura i te raatira faehau e: “E ‘faehau taiva ore noâ vau no Mesia.’ Eita ta ˈu e nehenehe e aro no te Mesia e e aro atoa no te tahi atu taata. Ia na reira vau, e riro ïa te Mesia i te faariro mai ia ˈu ei taata taiva.” Ua tupai maira te raatira faehau i to ˈna upoo, e ua na ô maira e: “Ua hope ta oe tau faehau no te Mesia! E faehau oe i teie nei no Biafra.”

Ua pahono atura o Philip e: “Aitâ o Iesu i haapapu mai ia ˈu e ua hope ta ˈu tau faehau no ˈna, e te mana noa râ to ˈu tiaraa faehau e tae roa ˈtu i te taime vau e parauhia mai ai e ua oti.” Ua amo aˈera te mau faehau ia Philip raua o Israel i nia e ua taora aˈera i raro. Ma te taninito te upoo e te tahe atoa hoi te toto na roto mai i te mata, te ihu, e te vaha, ua huti-ê-hia ˈtura raua i muri iho.

Na mua ˈˈe e tia ˈtu ai i mua i te hoê pûpû faehau

I te maororaa o taua mahana ra, tei mua ˈtura o Israel raua o Philip i te hoê pǔpǔ i haapaohia no te pupuhi i te enemi. Aita râ hoi te mau faehau i pupuhi mai ia raua. Ua moto atura râ ratou ia raua e ua tupai atu i ta ratou mau poro pupuhi i nia ia raua. E i muri aˈe, ua opua aˈera te raatira o te puhapa o te mau faehau e hui ia raua i te taura e pohe noa ˈtu. Ua faaue aˈera te raatira faehau i e 24 faehau e rave i taua ohipa nei. E ono no te hui ia Philip, e e ono no te hui ia Israel. Area na faehau 12 e toe ra, ua haapaohia ïa no te mono, ia rohirohi noa ˈtu te tahi pae.

Ua ruruuhia te rima e te avae o Philip raua o Israel. Te faatia ra o Israel e: “Eita ta ˈu e nehenehe e parau atu e ehia rahiraa tano i tairihia i nia ia mâua i taua po ra. Ia rohirohi te hoê faehau, na te tahi ïa e mono mai. Ua hui noa ratou ia mâua e tae roa ˈtu i te taime e moe roa ˈtu ai to mâua hiroa.” Te na ô ra o Philip: “Ua ô mai te irava a Mataio 24:13, e faahiti ra i te parau no te mau-maite-raa e tae noa ˈtu i te hopea i roto i to ˈu feruriraa, i taua taime haamauiuiraa ra, e ua faaitoito hoi te reira ia ˈu. Ua ite au i te mauiui te tahi noa tau tetoni. Mai te huru ra ïa e ua tono mai o Iehova i te hoê o te mau melahi no te tauturu ia mâua, mai ta ˈna i na reira i te tau o Daniela. Ahiri e aita, e ore roa mâua e ora mai i taua po riaria mau ra.”

Ia oti ta te mau faehau raveraa, ua manaˈohia aˈera e ua pohe o Israel raua o Philip. E ua topa ˈtura te uâ e, aitâ i poipoi atura ua îho faahou maira te hiroa o na kerisetiano e piti nei. Ia ite te mau faehau e te ora noa râ raua, ua huti-faahou-hia aˈera ia raua i roto i te vahi tapearaa.

“Hauˈa tino pohe orua”

Ua uteute roa to raua tino, ua vai noa mai te iˈo, inaha e pepe anaˈe i nia i to raua tino taatoa. Te haamanaˈo ra o Israel e: “Eita mâua e faatiahia e horoi i to mâua mau pepe. I muri aˈe i te tahi tau mahana te maoro, eita te mau raˈo e faaea i te tau mai i nia ia mâua. Maoti te hamani-ino-raa, eita ta mâua e nehenehe e tamaa. Hoê noa hebedoma i muri aˈe, te pape anaˈe te nehenehe e ô mai i roto i to mâua vaha.”

I te mau poipoi atoa, e hui mai te mau faehau i nia ia raua i te taura—e 24 tano i te taata tataitahi. E pii na te mau faehau i te reira ma te faaooo, e “tamaaraa poipoi” aore ra e “auˈa tî veavea.” I te mau ahiahi atoa, e hopoi na te mau faehau ia raua i roto i te faaapu no te faaruru atu i te ǎhu o te mahana e tae roa ˈtu i te hora hoê o te taharaa mahana. I muri aˈe i te tahi tau mahana haamauiuiraa mai teie te huru, ua titau atura te raatira faehau ia raua e ua ani atura e ua tuu anei raua i to raua manaˈo. Ua pahono aˈera raua e aita.

“E pohe orua i roto i to orua piha tapearaa,” ta te raatira faehau ïa i parau mai. “Inaha, ua hauˈa tino pohe orua.”

Ua pahono atura o Philip e: “Ia pohe noa ˈtu mâua, ua ite mâua e e faatia faahou mai te Mesia, no reira hoi mâua e aro ai, ia mâua ia tae i te tia-faahou-raa.”

Mea nafea to raua oraraa mai i taua taime riaria mau ra? Te parau ra o Israel e: “E faaitoito na mâua o Philip te tahi i te tahi i roto i to mâua ati. I te omuaraa o to mâua mau ati, e parau atu na vau ia ˈna e, ‘eiaha e mǎtaˈu. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e tauturu mai Iehova ia tâua. No ˈu nei, aita e mea e turai ia ˈu ia faaô atu i roto i te nuu faehau. Noa ˈtu e pohe vau, eita roa ˈtu teie nau rima e tapea i te pupuhi ofai tapute.’” O te reira atoa te faaotiraa a Philip. Te haamanaˈo ra raua e e tuatapapa atoa na raua i te mau irava bibilia e rave rahi.

Ua opua aˈera te hoê raatira faehau apî e faahaere fatata hoê hanere taata i titauhia no ta ratou tau faehau i Ibema, te hoê aua faehau faaineineraa i Mbano, o te Hau no Imo i teie mahana. Te faatia ra o Israel eaha te ohipa i tupu mai reira mai: “Ua ineine te pereoo uta taata, e pauroa te mau taata i tihepuhia to roto.” E ua horo atura ta ˈu vahine o June i te mau faehau ra, e ma te itoito ua taparu atura eiaha mâua ia hopoihia. I te oreraa oia e faaroohia mai, ua tuturi atura oia i pihai iho i te pereoo ma te pure, e ua faaoti aˈera i ta ˈna pure ma te haapuai i te parau e amene. Ua tere atura te pereoo.”

Farereiraa i te hoê faehau mǎrû mau

Ua tapae atura te pereoo o te nuu faehau i roto i te aua no Ibema i te taharaa mahana i muri aˈe. Mai te huru ra te taata e e raatira ra, e faehau Iseraela ïa. E ia ˈna i ite mai e ua paruparu roa o Philip raua o Israel, ua haafatata maira oia e ua ani maira ia raua eaha te tumu raua e paruparu roa ˈi. Ua faataa ˈtura raua e e nau Ite no Iehova raua e ua patoi raua e rave i ta raua tau faehau. Ma te riri, ua huri tia ˈtura oia i nia i te tahi mau ofitie i reira. “Papu maitai e pau o Biafra i teie tamaˈi,” o ta ˈna ïa i parau atu. “Te mau fenua atoa e ô i roto i te tamaˈi e e hamani ino i te mau Ite no Iehova, papu maitai e pau ratou. Eiaha roa ˈtu outou e titau i te mau Ite no Iehova i te tau faehau. Mai te peu e e farii te hoê Ite e haere i te tamaˈi, mea maitai ïa. Ia ore râ o ˈna e farii, a vaiiho atu ia ˈna.”

Ua faauehia ˈtura e titorotoro i pihai iho i te taote o te aua faehau e ua hamanihia anei ta raua mau parau haapapuraa na te taote e e nehenehe anei ta raua e haere i te tamaˈi aore ra e eita. I te mea hoi e aita ta raua e parau haapapuraa, ua tuu atura teie raatira i te taatoaraa o te feia i titauhia i te tamaˈi e ua faauehia ˈtura e ia faahoˈihia ratou i Umuacha.

“A haere, a tavini i to orua Atua”

I muri aˈe, ua opua aˈera te vahine a Israel e te metua vahine o Philip e tere i te aua faehau no Umuacha, e titau i te tahi parau apî. A haafatata ˈtu ai raua, ua faaroo aˈera raua i te tahi mau paraparau i roto i te aua. I te opani tomoraa, te parau ra te tiai e: “E Ite no Iehova oe! Ua faaroohia ta oe pure. Ua faahoˈi-faahou-hia te pǔpǔ i utahia mai i ǒ nei e toru mahana i teie nei.”

I taua iho mahana ra, ua tuuhia ˈtura o Philip raua o Israel mai roto atu i te aua. Ua parau maira te raatira faehau ia June e: “Ua ite anei e o te pure ta oe i faahiti te tumu i ore ai ta matou ohipa i manuïa?” E i muri iho, ua parau maira oia ia Israel raua o Philip e: “A haere, a tavini i to orua Atua, e a tamau â i te tapea i to orua haapao maitai no Iehova.”

Area o Israel raua o Philip, ua maitai maira raua e ua tamau â raua i roto i te taviniraa kerisetiano. I muri aˈe i te tamaˈi, ua rave aˈera o Israel i te taviniraa ma te taime taatoa e piti matahiti i te maoro e ua tamau noâ oia i te tavini ei matahiapo kerisetiano. Ua tavini o Philip ei tiaau haaati hoê ahuru matahiti i te maoro, e tei roto o ˈna i teie nei i te taviniraa ma te taime taatoa. E matahiapo atoa o ˈna no te hoê amuiraa.

Te oreraa e farii i te mau mauhaa tamaˈi

O Zebulan Nxumalo e o Polite Mogane, e piti teie nau taurearea e tavini na ma te taime taatoa i te fenua Afirika Apatoa. Te faataa ra o Zebulan e: “I te hoê poipoi sabati, ua haere maira te hoê pǔpǔ taata i to matou fare e ua ani maira ia matou e e 20 rand (oia hoi e 700 farane) no te hoo mai i te tahi mauhaa tamaˈi. Ma te faatura, ua ani atura matou ia ratou e hoˈi faahou mai i taua ahiahi ra, inaha mea rahi roa ta matou ohipa i taua mahana sabati ra no te paraparau no nia i taua tuhaa ohipa ra. Ma te maere, ua farii maira ratou. I taua ahiahi nei, ua haere maira 15 taata. Na to ratou noa hohoˈa mata i faaite mai e mea faufaa mau â to ratou tere. I muri aˈe i to matou faaiteraa ˈtu ma te faatura o vai matou, ua ani atura matou ia ratou eaha ta ratou e hinaaro ra. Ua faataa maira ratou e te hinaaro ra ratou i te moni no te hoo faarahi mai i te mau mauhaa tamaˈi maitai roa ˈˈe no te aro atu i te pǔpǔ politita patoi.

“Ua ani atura vau ia ratou e: ‘E pohe anei te auahi i te mori?’

“‘Eita, eita roa ˈtu e nehenehe,’ o ta ratou ïa i pahono mai.

“Ua faataa ˈtura matou e, e faaitoito atoa te haavîraa uˈana i te haavîraa uˈana ia ravehia te mau ohipa tahooraa.

“Mai te huru ra hoi e ua faahuru ê teie pahonoraa i te rahiraa o te mau taata i reira. Ua riro maira ta ratou aniraa i teie nei ei patoitoiraa. ‘E haapauraa taime teie mau manaˈo to tatou,’ o ta ratou ïa i taora mai. ‘Eita e nehenehe e taui i te manaˈo no nia i teie ohipa. E aufau outou aore ra na outou e faaruru mai i te mau faahopearaa iino!’

“I nia i taua faito ra,” ta Zebulan ïa e haamanaˈo ra, “i te taime mau te mau mea e fifi roa ˈtu ai, ua tomo maira to ratou upoo faatere. Ua hinaaro o ˈna e ite e eaha mau na te fifi. Ua faataa ˈtura matou i to matou tiaraa, e ua faaroo maitai maira oia. Ua faaohipa matou i to ratou faatura i ta ratou iho mau tiaturiraa politita ei faahohoˈaraa. Ua ani atura matou ia ratou e eaha ta ratou e titau ra i te hoê faehau o ta ratou faanahonahoraa ia haruhia oia e ia faahepohia mai oia e taui i to ˈna tiaraa. Ua parau maira ratou e tia i taua huru taata nei ia ineine i te pohe no to ˈna mau tiaturiraa. Ua ata ratou ia matou i ani atu ia ratou i to ratou manaˈo; aita ratou e taa ra e te horoa maira ra ratou i te hoê ravea maitai no te faahohoˈa i te huru tupuraa ta matou e farerei ra. Ua faataa ˈtura matou e mea taa ê roa matou i te mau ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ma to matou tiaraa feia turu i te Basileia o te Atua, ua niuhia ta matou nei ‘faanahoraa’ i nia i te Bibilia, teie e opani nei i te mau huru taparahiraa taata atoa. No taua tumu nei matou i ore ai e hinaaro e horoa i te hoê noa ˈˈe pene no te hoo mai i te mau mauhaa tamaˈi.

“I teie nei e ua uˈana roa te tauaparauraa, ua î roa maira te taata i to matou fare, e inaha, e nahoa rahi taata atura hoi ta matou e paraparau atura. Aita ïa ratou i ite e ua pure tamau matou e ia tupu iho â teie huru tauaparauraa.

“I muri aˈe i to matou faataa-papu-raa ˈtu i to matou tiaraa, mea maoro te taata i te faaea muhu-ore-noa-raa. E i te pae hopea, ua parau maira te tia i to ˈna pǔpǔ e: ‘O outou e faaroo mai nei, te taa ra ia ˈu i te tiaraa o teie mau taata. Mai te peu e hinaaro tatou i te moni no te patu i te hoê fare tahito, aore ra te hinaaro ra te hoê o to tatou taata-tupu i te moni no te haere i te fare maˈi, e tia ïa i teie mau taata ia paheru maitai i roto i to ratou pute. Aita râ hoi ratou i faaineinehia no te horoa mai i te moni no te taparahi i te taata. Ia ˈu iho nei, aita vau e patoi ra i to ratou mau manaˈo.’

“I taua mau parau ra, ua tia noa ˈˈera ratou. Ua haapopou aˈera matou ia ratou e ua haamauruuru atura ia ratou no to ratou faaoromai. Ua hope aˈera hoi te huru tupuraa mǎtaˈu mau i nehenehe e haapohe ia matou, na roto i te hoê upootiaraa rahi mau.”

Mau nahoa rahi taata faaitoitohia na te mau perepitero

Faatiahia mai na te hoê Ite no Polonia o Jerzy Kulesza:

“Ma te itoito e te tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua, ua riro to ˈu metua tane o Aleksander Kulesza, ei hiˈoraa e tia ia apeehia. No ˈna, ua riro te ohipa pororaa, te mau putuputuraa kerisetiano, te haapiiraa tataitahi e te haapiiraa fetii ei mau mea moˈa faufaa roa ˈˈe. Eita te mataˈi hiona, eita atoa te pape paari, te mataˈi puai aore ra te veavea e riro ei fifi no ˈna. I te tau toetoe, e na nia ˈtu o ˈna i to ˈna iri faahee na nia i te hiona, e ta ˈna pute buka bibilia i nia i te tua, e faarue mai ai, no te haere e farerei i te tahi mau tuhaa fenua i Polonia e piti mahana te maoro. Ua matau o ˈna i te farerei e rave rahi mau fifi, mai te mau pǔpǔ iti feia orure hau ino mau.

I te tahi mau taime, na te mau perepitero e turai i te mau nahoa rahi taata e aro mai i te mau Ite. E peu matauhia e ratou i te faaooo mai ia ratou, i te taora mai ia ratou i te ofai, aore ra i te tupai mai ia ratou. E hoˈi noa mai râ ratou i te fare, ma te oaoa i te faaoromairaa i te mau faainoraa no Mesia.

“I roto i taua mau matahiti matamua i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi ra, aita te mau tia mana i nehenehe e rave e ia mau te ture e te hau i roto i te fenua. E pau anaˈe te itehia. Na te mau mutoi e te mau mutoi huna e faatere i te ao, area i te po ra na te pǔpǔ iti orure hau ïa e te mau pǔpǔ faahuehue e faatere. Ua rahi roa te ohipa eiâ, e e pinepine te taata i te pehihia i te ofai. E tapao ohie roa ˈtura ïa te mau Ite no Iehova aita e paruruhia ra, ia haamau taa ê iho â râ te mau pǔpǔ e arataihia ra e te mau perepitero i to ratou manaˈo, i nia i te mau Ite. E parau na ratou e mea tano mau ia haere mai ratou e faahuehue i to matou mau fare no te mea te paruru ra ratou i te faaroo katolika a to ratou mau tupuna. I taua mau taime ra, e tuparari na ratou i to matou mau haamaramarama, e eiâ na i ta matou mau puaatoro, e e faaino na i to matou mau ahu, ta matou mau maa e ta matou mau buka. E te mau Bibilia, e taora atu ïa ratou i roto i te mau apoo pape.”

Te hoê maratiri manaˈo-ore-hia

“I te hoê mahana o te avaˈe tiunu 1946, hou aˈe matou e na nia ˈtu ai i te pereoo taataahi no te tere atu i roto i te tahi tuhaa fenua atea, ua haere maira te hoê taeae apî o Kazimierz Kądziela, e farerei ia matou e ua paraparau mǎrû noa ˈtura oia i to ˈu metua tane. Ua tono aˈera to ˈu metua tane ia matou i roto i te tuhaa fenua, aita râ o ˈna i na muri mai ia matou, ua maere roa hoi matou. I muri aˈe noa to matou iteraa e no te aha. Ia matou i hoˈi mai i te fare, ua ite aˈera matou e i te po na mua ˈtu, ua taparahi-ino-roa-hia te fetii o Kądziela, o te tumu ïa to ˈu metua tane i reva ˈtu ai, no te haere e hiˈo i te mau taeae e te mau tuahine i pepe ino roa.

“Ia ˈu i tomo atu i roto i te piha, te tarava noa ra ratou, ua taˈi roa vau i te iteraa ˈtu ia ratou. E toto anaˈe na nia i te papai e te aroaro fare. Te tarava noa ra te mau taata i taamuhia to ratou mau pepe i nia i te roi, e e ereere anaˈe na nia ia ratou, ua oruoru roa, ua fatifati roa te aoao e te tahi mau melo. Mea fifi roa ia ite atu e o vai tera. Ua taparahi-ino-roa-hia o tuahine Kądziela, te metua vahine o te utuafare. Ua faaea noa to ˈu metua tane i pihai iho ia ratou, e hou aˈe oia e faarue atu ai ia ratou, ua faahiti aˈera oia i teie mau parau faufaa roa i te na ôraa e: ‘E te Atua e, e taata oraora maitai vau [e 45 matahiti to ˈna i reira e aitâ o ˈna i maˈihia aˈenei], e aitâ vau i mauiui aˈenei no oe. No te aha ïa teie ohipa e tupu ai i nia i teie nei tuahine ruhiruhia roa?’ Aita râ hoi o ˈna i ite e eaha te mea e tiai maira ia ˈna.

“Ia topa te mahana, ua hoˈi atura matou i to matou fare e toru kilometera i te atea i reira. Ua haaati maira te hoê pǔpǔ e 50 taata e mauhaa tamaˈi ta ratou, i to matou fare. Ua faatomohia ˈtu te fetii Vincenciuk i roto, e inaha e iva ˈtura o matou i reira. E uiuihia mai na ia matou tataitahi i teie nei uiraa: ‘E Ite no Iehova outou?’ Ia pahono atu matou e e, e tupaihia mai ïa matou. I muri aˈe i tera e tera taeae, ua taparahi aˈera e piti o taua mau taata iino ra i to ˈu metua tane a uiui noa ˈtu ai ia ˈna e faaea anei o ˈna i te taio e i te poro i te Bibilia. Te hinaaro ra ratou e ite e e haere anei o ˈna i te fare pure e faaite i ta ˈna mau hara. Ua faaooo maira ratou ia ˈna i te na ôraa mai e: ‘I teie mahana, e faariro matou ia oe ei episekopo.’ Aita to ˈu metua tane i faahiti i te hoê noa ˈˈe parau, aita i ohumu noa ˈˈe. Ua faaoromai râ o ˈna i ta ratou mau hamani-ino-raa, mai te mamoe ra te huru. I te afaraa o te mahana, fatata 15 minuti i muri aˈe te mau hamani-ino-raa faaroo e hope ai, ua faarue maira oia, no te rahi te taparahi. Hou aˈe râ ratou e vaiiho mai ai ia matou, o vau ta ratou i maiti e taparahi. 17 matahiti to ˈu i reira. A taparahi-noa-hia ˈi vau, ua moe roa to ˈu hiroa te tahi tau taime. Ua ereere roa to ˈu tino mai to ˈu opu e haere roa ˈtu i nia, e faahopearaa hoi te reira no te mau tano i tairihia i nia ia ˈu. Ua hamani-ino-hia matou e ono hora te maoro. E te reira no te mea e mau Ite no Iehova matou!”

Te turu a te hoê vahine haapao maitai

“Tei roto vau i te pǔpǔ o na Ite e 22 tei tuuhia ˈtu e piti avaˈe i te maoro i roto i te hoê piha pouri aita i noaahia i te 10 metera tuea. Ia hope taua tau ra, ua faaitihia mai ta matou faito maa. I te ao, e horoahia mai na matou te tahi maa tâpû faraoa iti e maa auˈa iti taofe. E nehenehe noa vau e taravara ˈtu no te taoto i nia i te tahua toetoe ia tiihia mai te hoê taata i roto i te piha e uiuihia ˈtu ai te manaˈo i te po taatoa.

“E pae taime to ˈu tapearaahia e o te taviniraa kerisetiano te tumu, e vau matahiti te maoro aita e muturaa. Ua faarirohia na vau ei mau auri taa ê roa. Te vai ra te tahi parau i roto i to ˈu aamu no nia i taua tumu parau ra: ‘I te mea hoi e ua hamani-ino-rahi-hia o Kulesza, i erehia ˈi ia ˈna i to ˈna hinaaro e faataa mai i te parau no ta ˈna taviniraa kerisetiano.’ Teie râ, i te mau taime atoa vau e tuuhia ˈi, e horoa ˈtu na vau ia ˈu iho no te taviniraa kerisetaino. Ua haafifi atoa mai te mau hui mana iho i ta ˈu vahine o Urszula e ta ˈu nau tamahine toopiti. Ei hiˈoraa, ahuru matahiti te maoro, ua tapea te ofitie o te ture i te moni ohipa i noaa mai i ta ˈu vahine, e e ere hoi i te mea ohie. Te parauhia ra e tute teie na ˈu no te neneiraa o te mau buka bibilia. E haruhia te mau mea atoa e o te mau mea e manaˈohia ra e e mau taoˈa au no te oraraa te vaiihohia mai. Te haamauruuru nei au ia Iehova no ta ˈu vahine itoito mau, tei faaoromai e o vau nei i teie mau fifi e tei riro ei turu mau no ˈu i te mau taime atoa.

“Ua ite mai matou i te hoê upootiaraa i te pae varua i ǒ nei i Polonia; i teie nei, te vai ra ta matou amaa na te Taiete Watch Tower i Nadarzyn, fatata ˈtu ia Warsaw. I muri aˈe i te tahi tau matahiti hamani-ino-raa, ua hau atu i te 108 000 Ite, e putuputu nei i roto 1 348 amuiraa.”

No te aha hoi teie rahiraa taata hamani-ino-hia?

Papu maitai e î roa te mau buka i te aamu o te haapao maitai o te mau Ite no Iehova i teie nei senekele e 20—e rave rahi tausani tei pohe ma te hamani-ino-hia aore ra tei mauiui i roto i te mau fare tapearaa e tei faaruru i te mau haaamuiuiraa eita e nehenehe e faaau, i te ohipa hamani ino vahine, e te ohipa eiâ, i te mau vahi mai ia Malawi e ia Mozambique, i te fenua Paniora i raro aˈe i te faatereraa e haapao i te parau no te pae tapihoora tauihaa e totiare, i te pae Europa i raro aˈe i te faatereraa nazi, i raro aˈe i te faatereraa parauhia autahoê, i te mau Hau Amui no Marite i te Piti o te Tamaˈi Rahi matamua. Te uiraa e matara mai, no te aha ïa? I te mea hoi e aita te mau tia politita e faaroo aueue ore i hinaaro e faatura i te haava manaˈo i niuhia i nia i te Bibilia, o te mau kerisetiano aau rotahi tei patoi i te haapii i te taparahi i te taata e tei faaatea ê mai ia ratou i te mau tuhaa politita atoa. O te reira mau ta Iesu i parau, mai ta te Ioane 15:17-19 e parau i te na ôraa e: “Teie ta ˈu parau ia outou, Ia aroha outou ia outou iho. Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.”

Noa ˈtu teie mau ohipa hamani-ino-raa i tupu i roto i teie nei ao, ua maraa te faito o te mau Ite no Iehova—mai te 126 000 Ite no Iehova i roto e 54 fenua i te matahiti 1943 i nia i te 4 500 000 i roto e 229 fenua i te matahiti 1993. Ua ite mai ratou i te re noa ˈtu i mua i te pohe. Ua opua ratou e tamau â i ta ratou ohipa hapiiraa na roto i te faaiteraa i te parau apî maitai no nia i te Basileia e tae roa ˈtu i te taime o Iehova e parau ai e ua oti.—Isaia 6:11, 12; Mataio 24:14; Mareko 13:10.

[Nota i raro i te api]

a Te oreraa e taiva “te farii-mau-raa ïa i te hoê haapiiraa morare papu maitai aore ra i te hoê ture morare.”—The American Heritage Dictionary, neneiraa toru.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

Hamani-ino-raa i Helemani

E 23 MATAHITI to August Dickmann i to te raatira SS ra o Heinrich Himmler faaueraa e ia pupuhihia o ˈna i mua i te tahi atu mau Ite i roto i te aua haavîraa no Sachsenhausen. Te faatia ra o Gustav Auschner, tei ite roa ˈtu i te reira e: “Ua pupuhi ratou ia Taeae Dickmann e ua na ô maira ia matou e pupuhi-atoa-hia matou ia ore matou e tarima i te parau ra e eita matou e faatura i to matou faaroo. E hopoihia ˈtu matou i te apoo one ra e 30 aore 40 hoê afairaa, e e pupuhihia matou pauroa. I te mahana i muri aˈe, ua afai maira te hoê SS ia matou tataitahi ra i te hoê parau no te tarima e mai te peu eita ra e pupuhihia ïa matou. Ahiri outou i ite i to ratou taa i te roaraa ia haere ê atu ratou e aita hoê noa ˈˈe parau i tarimahia. Ua manaˈo ratou e haamǎtaˈu ia matou na roto i te faahitiraa i te parau no te pupuhiraa i mua i te huiraatira. Ua rahi aˈe râ to matou mǎtaˈu ia ore o Iehova e au mai ia matou maoti hoi i ta ratou mau ofai pupuhi. Aita ratou i pupuhi i te hoê noa ˈˈe o matou i mua i te huiraatira.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

Te hoo hopea

I TE TAHI TAIME, e ô atoa mai te parau no te horoaraa i to ˈna ora i roto i te parau no te upootiaraa i mua i te pohe. Te faatia ra te hoê rata no roto mai i te amuiraa no Nseleni, i te tuhaa apatoerau o te hoê mataeinaa no Afirika Tooa o te râ, i te hoê aamu peapea mau: “Te papai atu nei matou ia outou i teie nei rata ei faaiteraa ia outou i te parau no nia i te poheraa o to tatou taeae herehia ra o Moses Nyamussua. E toroa tapiri tapau to ˈna e te tataˈi pereoo. I te hoê taime, ua anihia mai o ˈna na te tahi pǔpǔ politita e tapiri i ta ratou mau pupuhi, ua patoi atura hoi oia i te reira. E, i te 16 no febuare 1992, ua tupu ta ratou putuputuraa politita, e ua aro aˈera hoi ratou e te pǔpǔ patoi. I te po o taua iho mahana ra, ia ratou i hoˈi na te aroraa mai, ua ite atura ratou i te taeae e haere ra i te fare toa. I reira, ua taparahi ratou ia ˈna i ta ratou mau mahae. Eaha te tumu? ‘Ua patoi oe e tapiri i ta matou mau pupuhi i te tapau, e i teie nei ua pohe to matou mau hoa i roto i te aroraa.’

“Ua huru ê rahi roa te mau taeae i taua ohipa nei,” ta te taeae Dumakude ïa i parau, oia hoi te papai parau o te amuiraa. “Tera râ,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “e tamau â matou i ta matou taviniraa.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]

Hamani-ino-raa i Polonia

I TE MATAHITI 1944 ra, a hoˈi oioi ai te mau pǔpǔ no Helemani i muri e a tupu ai te aroraa i pihai atu i te hoê oire i te pae hitia o te râ no Polonia, ua faahepo te mau hui mana i haru i te oire i te mau taata tivira e ô i te mau apoo ia ore te mau pereoo pâ auri ia tomo mai. Ua patoi te mau Ite no Iehova e apiti mai i roto i taua ohipa ra. Ua faahepohia o Stefan Kieryło, te hoê Ite apî—no bapetizo-noa-hia ˈtura o ˈna e piti avaˈe te maoro—e rave i te ohipa i roto i te hoê pǔpǔ faehau, aita râ o ˈna i farii. E rave rahi mau ohipa i ravehia ia aueue to ˈna haapao maitai.

Ua taamuamu ratou ia ˈna ma te ahu ore i nia i te hoê tumu raau i roto i te hoê vahi vari paruparu, ia nehenehe o ˈna ia hohonihia i te naonao e te tahi atu mau manumanu rii. Ua faaoromai o ˈna i te reira e i te tahi atu mau haamauiuiraa, e inaha ua vaiiho noa maira ratou ia ˈna. Tera râ, ia haere te hoê ofitie tiaraa teitei e hiˈopoa i te pǔpǔ faehau, ua parau mai te hoê taata ia ˈna e te vai ra te hoê taata o te ore roa ˈtu e hinaaro e auraro i ta ˈna mau faaueraa. Ua faauehia ˈtu o Stefan e toru taime e ô i te apoo. Ua patoi râ oia e rave mai i te hoê tâpû repo. Ua pupuhihia ˈtura o ˈna. E rave rahi hanere taata i ite i te ohipa i tupu, i matau maitai ia ˈna. Ua riro maira to ˈna hamani-ino-raa ei faaiteraa no te puai rahi ta Iehova e nehenehe e horoa mai.

[Hohoˈa i te api 7]

Ananii Grogul

[Hohoˈa i te api 10]

Jerzy Kulesza

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono