Ua itea mai anei ia outou te haapaoraa mau?
“Te haamoriraa o tei viivii ore e te mâ i mua i te aro o to tatou Atua e to tatou Metua, teie ïa.”—IAKOBO 1:27, T.a.a.
1, 2. (a) I roto i te feruriraa o e rave rahi mau taata, eaha te mea e haapapu ra mai te peu e ta ratou anei te haapaoraa mau? (b) Eaha te tia ia tuatapapa-maite-hia i roto i te haavaraa i te haapaoraa?
TE ORA nei tatou i te hoê anotau i reira e rave rahi mau taata o te mauruuru i te horoa maa vahi iti noa o to ratou oraraa na te haapaoraa. Te haere nei paha ratou i te tahi mau oroa pureraa, mea iti râ o te haere tamau nei. Aita te rahiraa o te taata e tiaturi nei e mea hape te tahi atu mau haapaoraa atoa e ta ratou te haapaoraa mau. Te manaˈo nei râ ratou e mea au na ratou ta ratou haapaoraa.
2 Ia au i teie huru tupuraa, te auraa o te uiraa ra, Ua itea mai anei ia outou te haapaoraa mau? oia noa anei, Ua itea mai anei ia outou te hoê haapaoraa o ta outou e au ra? Eaha te mea e faataa ra eaha ta outou e au ra? To outou anei mau fetii? To outou mau hoa? To outou iho mau manaˈo? Eaha te faufaaraa o ta outou tuatapaparaa i te manaˈo o te Atua no nia i teie uiraa?
Nafea tatou e ite ai i te manaˈo o te Atua?
3. (a) Ia ite tatou i te manaˈo o te Atua, eaha te tia ia noaa mai ia tatou? (b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia ui no te faataa e no te aha tatou tataitahi e tiaturi ai e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra?
3 Ia ite tatou eaha te manaˈo o te Atua, e tia ïa ia ˈna ia faaite mai ia tatou. O te Bibilia te buka tahito roa ˈˈe e na ô ra e ua faauruahia mai oia e te Atua. (Timoteo 2, 3:16, 17) Teie râ, e nehenehe anei e parau ma te papu e tei roto i teie buka, taa ê atu i te tahi pueraa, te poroi a te Atua no te huitaata atoa nei? Nafea outou ia pahono i teie uiraa, e no te aha? No te mea anei e tera te manaˈo o to outou mau metua? No te haerea anei o to outou mau hoa? Ua tuatapapa anei outou iho i te mau haapapuraa? No te aha outou e ore ai e na reira i teie nei, ma te faaohipa i na haapapuraa e maha i muri nei?
4. No nia i to ˈna ohieraa ia noaa mai, eaha te mea e faaite ra e no ǒ mai te Bibilia, taa ê atu i te tahi atu buka, i te Atua ra?
4 Te ohieraa ia noaa mai: E tia ia noaa ohie mai te hoê poroi no ǒ mai iho â i te Atua e o tei faataehia i te fetii taata taatoa. Mai te reira anei no te Bibilia? A hiˈo na: Te piahia nei te Bibilia, te taatoaraa aore ra vetahi tuhaa, i teie nei na roto hau atu i te 2 000 reo. Ia au i te Totaiete Bibilia Marite, tau ahuru matahiti teie nei, maoti te mau reo i piahia ˈi te Bibilia, e nehenehe oia e noaa mai i tau 98 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei. Mai tei faaitehia i roto i te buka Le livre Guinness des Records (farani), o te Bibilia mau iho â “te buka opere-rahi-roa ˈˈe-hia na te ao nei.” Te reira mau ta tatou e titau i te hoê poroi no ǒ mai i te Atua ra o tei faataehia i te mau taata no te mau nunaa, te mau fenua, e te mau reo atoa. (A faaau e te Apokalupo 14:6.) Aita ˈtu buka i te ao nei o tei naeahia i teie faito teitei.
5. No te aha e mea faufaa roa te niu o te Bibilia i te pae aamu?
5 Te tia-mau-raa i te pae aamu: Ia tuatapapa-maite-hia te mau faatiaraa a te Bibilia, e itehia mai te tahi atu ravea e faataa ê ra i te Bibilia e te tahi atu mau buka e parauhia ra e buka moˈa. Te faataa ra te Bibilia i te mau ohipa i tupu mau i roto i te aamu, eiaha râ te mau aai papu ore. Ua papai o Irwin Linton, e auvaha ture oia o tei matau i te hiˈopoa hohonu i te mau tuhaa e vauvauhia ei mau haapapuraa i roto i te hoê haavaraa, e: “Taa ê atu i te mau buka, te mau aai e te mau faataaraa hape o te faatia nei i te mau ohipa no ǒ mai i te hoê vahi atea e te hoê tau taa-ore-hia, . . . te horoa maira te mau faatiaraa a te Bibilia i te tau e te vahi o te mau ohipa e faahitihia ra ma te papu maitai.” (Ei mau hiˈoraa, a hiˈo Te mau arii 1, 14:25; Isaia 36:1; Luka 3:1, 2.) No te feia o te fariu nei i nia i te haapaoraa, eiaha no te ape i te mau tupuraa mau, no te ite râ i te parau mau, ua riro te reira ei tuhaa faufaa mau.
6. (a) Mea nafea te Bibilia ia tauturu mau i te hoê taata i mua i te mau fifi o te oraraa? (b) Na roto i teihea mau ravea e toru te Bibilia e tauturu ai i te hoê taata ia faaruru i te mau huru tupuraa fifi?
6 Te maitairaa ia faaohipa: E ite oioi noa te feia o te tuatapapa papu ra i te Bibilia e aita ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu i faataahia no te haavî ia ratou. Maoti râ, te haamatara nei te reira i te hoê huru oraraa o te hopoi mai i te mau haamaitairaa i te feia o te pee maite atu. (Isaia 48:17, 18) E ere te tamǎrûraa o ta ˈna e pûpû ra na te feia e oto ra i te mea haavare, niuhia i nia i te mau haapiiraa philosopho faufaa ore. Area ra, te tauturu nei oia i te mau taata ia faaruru i te mau tupuraa fifi o te oraraa. Nafea? Na roto e toru ravea: (1) na roto i te horoaraa i te mau aˈoraa papu e nafea ia ohipa no te faatitiaifaro i te mau haafifiraa, (2) na roto i te faataaraa nafea ia noaa i te turu here ta te Atua e horoa mai nei na ta ˈna mau tavini i teie nei, e (3) na roto i te faaiteraa i te oraraa faahiahia no a muri aˈe ta te Atua e faaherehere nei no te feia e tavini ra ia ˈna, ma te horoa ia ratou i te mau tumu papu no te tiaturi i ta ˈna mau parau tǎpǔ.
7. (a) Ma te faaohipa i te mau irava i faahitihia i roto i te nota i raro i te api, a faataa i te pahonoraa a te Bibilia i te hoê o te mau uiraa rahi no nia i te taata i teie mahana. (b) A faaite nafea te mau aˈoraa a te Bibilia ia paruru ia tatou aore ra ia tauturu ia tatou ia faaruru i te hoê huru tupuraa hepohepo.
7 Noa ˈtu e mea pinepine e ere te mau aˈoraa a te Bibilia i te mea auhia e te taata e patoi nei i te mana e o te tapapa nei i te hoê oraraa faatia noa, e rave rahi o tei taa papu e aita teie huru oraraa i hopoi mai i te oaoaraa mau. (Galatia 6:7, 8) Te horoa nei te Bibilia ma te haavare ore i te mau pahonoraa i te mau uiraa no nia i te haamaruaraa tamarii, te faataaraa, e te peu mahu. Ua riro ta ˈna mau aˈoraa ei parururaa i te raau taero e te inu-hua-raa i te ava e i te rooraahia i te SIDA na roto i te toto viivii aore ra te mau taatiraa o te tino. Te faaite maira te reira e nafea ia faatupu i te mau utuafare fetii oaoa. Te horoa maira i te mau pahonoraa o te tauturu i te hoê taata ia faaruru i te mau tupuraa hepohepo roa ˈˈe o te oraraa, e tae noa ˈtu te patoiraa a te mau fetii piri roa, te mau maˈi atâta, e te poheraa o te hoê taata herehia. E tauturu te reira ia tatou ia faataa i te mau mea matamua no tatou ia ite tatou i te auraa mau o to tatou oraraa maoti hoi i te tatarahapa.a
8, 9. (a) Eaha te parau tohu e haapapu ra e mea faauruahia mai te Bibilia, o te haaputapû taa ê ra ia outou? (b) Eaha ta te mau parau tohu i roto i te Bibilia e haapapu ra no nia i to ratou tumu?
8 Parau tohu: E buka otahi roa te Bibilia i te pae no te mau parau tohu, e buka o te faaite i te ohipa e tupu a muri aˈe e o te vauvau huˈahuˈa mai i te tau a muri atu. Ua tohu oia i te haamouraa o Turia tahito, te toparaa o Babulonia, te patu-faahou-raahia o Ierusalema, te tiaraa mai e te toparaa te mau arii no Medai-Peresia e no Heleni, e e rave rahi mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o Iesu Mesia. Ua tohu huˈahuˈa atoa mai oia i te mau huru tupuraa o te ao nei o tei tupu i roto i teie nei senekele, e te faataa ra oia i to ratou auraa. Te faaite ra oia e nafea te mau fifi o te faateimaha nei i te mau faatere o te ao nei ia faatitiaifarohia, e te haapapu ra oia e o vai te Arii o te afai mai i te hau mure ore e te vai-maitai-raa mau no te huitaata nei.b—Isaia 9:6, 7; 11:1-5, 9; 53:4-6.
9 Oia mau, e nehenehe ta te Bibilia e faaite atea i te tau a muri atu ma te papu roa ei tamataraa i te tiaraa Atua. (Isaia 41:1–46:13) Te Taata e nehenehe ta ˈna e na reira aore ra o te nehenehe e turai i te tahi feia ia na reira, e ere noa ïa i te hoê idolo ora ore. E ere oia i te hoê taata haamori. O o ˈna te Atua mau, e te buka tei roto teie mau parau tohu, o ta ˈna ïa Parau.—Tesalonia 1, 2:13.
Tei te feia atoa anei e faaohipa ra i te Bibilia, te haapaoraa mau?
10, 11. Mai ta Iesu i faaite, noa ˈtu e e faaohipa te hoê ekalesiatiko i te Bibilia, eaha te mea o te faariro i ta ˈna haapaoraa ei mea faufaa ore?
10 E mea tano anei—e te mea faufaa roa ˈtu â, ua tuea anei i te mau Papai—ia faaoti e, te haapii nei te mau pǔpǔ faaroo atoa o te parau nei e te faaohipa ra ratou i te Bibilia, i te haapaoraa mau? Te tufa ra anei te taata atoa e faaohipa ra aore ra e faahiti ra i te Bibilia, i te haapaoraa mau?
11 E rave rahi mau upoo faatere haapaoraa, noa ˈtu e e Bibilia ta ratou, o te faaohipa nei i te haapaoraa ei ravea no te faahanahana ia ratou iho. Te anoi nei ratou i te mau parau mau viivii ore e te mau tutuu e te mau haapiiraa philosopho taata nei. E farii anei te Atua i ta ratou haamoriraa? Ua faaau o Iesu Mesia ma te tano roa i te faaiteraa a te Atua i muri nei na roto i te peropheta Isaia i nia i te mau raatira faaroo no Ierusalema i te senekele matamua ra o tei na reira atoa, i te na ôraa e: “Te faatura mai nei [teie nei feia] ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e [haamoriraa] ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Mataio 15:8, 9; 23:5-10) Oia mau, e ere teie huru haapaoraa i te haapaoraa mau.
12, 13. (a) Nafea te haerea o te mau melo ekalesia e tauturu ai i te hoê taata ia faataa mai te peu e ta ratou anei te haapaoraa mau? (b) Nafea te Atua ia hiˈo i ta tatou haamoriraa mai te peu e e amui atu tatou e te feia o ta ˈna e patoi ra? (Paraleipomeno 2, 19:2)
12 Eaha ïa mai te peu e mea ino te mau hotu faatupuhia e te mau haapiiraa a vetahi mau haapaoraa, mai te itehia ra i roto i te oraraa o to ˈna mau melo e tiaraa maitai to ratou? I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faaara o Iesu e: “E ara râ i te orometua haavare . . . E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa . . . E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.” (Mataio 7:15-17) E parau mau e e riro vetahi mau taata i te hara e i te titau i te titiaifaroraa. Teie râ, e mea taa ê te huru tupuraa ia topa te mau melo ekalesia, e tae noa ˈtu te mau upoo faatere haapaoraa, i roto i te peu taiata e te faaturi, te aroraa, te inu-hua-raa i te ava, te nounou, te haavare, te peu hiˈohiˈo, te haamoriraa idolo—te tahi aore ra te taatoaraa o teie mau peu—tera râ, aita ratou e aˈohia ra, e aita te feia e tamau noa nei i te pee i teie haerea e tiavaruhia ra i te amuiraa. Te faataa ra te Bibilia ma te maramarama e e hurihia te feia e rave tamau ra i teie mau mea i rapae i te amuiraa; eita ratou e parahi i te Basileia o te Atua. (Galatia 5:19-21) Aita te Atua e mauruuru ra i ta ratou haamoriraa, e eita atoa oia e mauruuru i ta tatou haamoriraa mai te peu e e maiti tatou i te apiti atu e te feia o ta ˈna e patoi ra.—Korinetia 1, 5:11-13; 6:9, 10; Apokalupo 21:8.
13 E mea maramarama maitai e eita te mau pǔpǔ atoa e parau ra e faaohipa i te Bibilia e rave ra i te haamoriraa mau o ta ˈna e faaau maira. Eaha ïa ta te Bibilia e faataa ra ei mau tapao haapapuraa i te haapaoraa mau?
Te mau tapao haapapuraa i te haapaoraa mau
14. (a) Ua niuhia te mau haapiiraa atoa a te haapaoraa mau i nia i te aha? (b) Eaha te huru ia faaauhia te mau haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te Atua e te nephe i taua tamataraa ra?
14 Ua niu-papu-hia ta ˈna mau haapiiraa i nia i te mau Papai faauruahia. “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa.” (Timoteo 2, 3:16) Ihea râ te Bibilia Moˈa e faahiti ai i te parau no te Toru Tahi a te amuiraa faaroo kerisetiano? E ihea te Bibilia e haapii ai, mai ta te mau upoo faatere haapaoraa e rave ra, e e nephe to te taata o te ora ˈtu i muri aˈe i te poheraa o te tino taata nei? Ua ani aˈena anei outou i te hoê ekalesiatiko ia faaite mai ia outou i teie mau haapiiraa i roto i ta outou Bibilia? Te faaite ra te hoê buka parau paari (The New Encyclopædia Britannica) e: “Aita te parau ra Toru Tahi e aita atoa te haapiiraa faataa-papu-hia e itehia ra i roto i te Faufaa Apî.” (1992, Micropædia, Buka 11, api 928) E te farii ra te tahi atu buka parau paari (The New Catholic Encyclopedia) e: “I rotopu i te mau Metua aposetolo, aita e itehia ra te hoê noa ˈˈe mea o te faahaamanaˈo i taua huru parau ra.” (1967, Buka XIV, api 299) No te haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te nephe o te taa ê atu i te tino i te poheraa, te farii nei te feia ite faaroo e ua rave mai ratou i teie manaˈo i roto i te haapiiraa philosopho Heleni. Eita râ te haapaoraa mau e haafaufaa ore i te parau mau a te Bibilia no te turu i te haapiiraa philosopho a te taata.—Genese 2:7; Deuteronomi 6:4; Ezekiela 18:4; Ioane 14:28.
15. (a) Mea nafea te Bibilia ia haapapu i te Atua o ˈna anaˈe te tia ia haamorihia? (b) Eaha te manaˈo o te feia haamori mau no nia i te haafatataraa ˈtu ia Iehova?
15 Te turu nei te haapaoraa mau i te haamoriraa i te Atua mau hoê anaˈe, o Iehova. (Deuteronomi 4:35; Ioane 17:3) Ma te rave mai i te manaˈo o te Deuteronomi 5:9 e 6:13, ua faataa papu o Iesu Mesia e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Mataio 4:10) Ma te pee maite i te reira, ua faaite o Iesu i te iˈoa o to ˈna Metua i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 17:26) Ua haapii anei ta outou haapaoraa ia outou ia haamori ia Iehova? Ua ite anei outou i te Taata o tei mairihia i teie nei iˈoa—ta ˈna mau opuaraa, ta ˈna mau ohipa, to ˈna mau huru maitatai—ia taa ia outou e e nehenehe ta outou e haafatata ˈtu ia ˈna ma te tiaturi mau? Mai te peu e tei ia outou te haapaoraa mau, e pahono ïa outou e e.—Luka 10:22; Ioane 1, 5:14.
16. Eaha te auraa o te faaroo i roto i te Mesia no te feia e faaohipa mau ra i te haapaoraa mau?
16 Te hoê tuhaa faufaa o te haamoriraa e faaoaoa i te Atua, o te faaroo ïa i roto i ta ˈna Tamaiti, o Iesu. (Ioane 3:36; Ohipa 4:12) E ere noa ïa te tiaturiraa e ua ora oia aore ra ua riro oia ei taata faahiahia mau. E titauhia te haapopouraa i te mea ta te Bibilia e haapii ra no nia i te faufaa o te tusia o te oraraa taata tia roa o Iesu e te fariiraa i to ˈna tiaraa i teie mahana ei Arii no te raˈi. (Salamo 2:6-8; Ioane 3:16; Apokalupo 12:10) Mai te peu e te amui ra outou e te feia o te faaohipa ra i te haapaoraa mau, ua ite ïa outou e i roto i te oraraa o te mau mahana atoa, te tutava hua nei ratou i te auraro ia Iesu, i te pee i to ˈna hiˈoraa, e i te apiti tataitahi atu ma te itoito i roto i te ohipa o ta ˈna i faaue mai i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20; Ioane 15:14; Petero 1, 2:21) Mai te peu e aita te feia e haamori ra e o outou e na reira ra, e tia ïa ia outou ia imi i te vahi ê.
17. No te aha te mau taata haamori mau e haapao maite ai eiaha ratou ia poraohia i teie nei ao, e eaha ta te reira e titau ra?
17 Aita te haamoriraa mau i haaviiviihia e te apitiraa ˈtu i roto i te mau ohipa politita e te mau aroraa a te ao nei. (Iakobo 1:27) No te aha hoi? No te mea ua parau o Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Aita o Iesu i anoi atu i roto i te mau ohipa politita, e ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaohipa i te mau mauhaa taparahi taata. (Mataio 26:52) ‘Eita’ te feia e haapao ra i ta te Parau a te Atua e haapii ra ‘e haapii faahou i te tamaˈi.’ (Isaia 2:2-4) Mai te peu e aita te haapaoraa o ta outou paha e amo ra i te iˈoa e tuea ra e teie faataaraa, teie ïa taime no te faataa ê mai ia outou ia ˈna.—Iakobo 4:4; Apokalupo 18:4, 5.
18. (a) Eaha ta te Ioane 13:35 e haapapu ra mai te hoê tapao faahiahia o te haapaoraa mau? (b) Nafea outou e tauturu ai i te hoê taata ia faataa e teihea pǔpǔ o te tano i te Ioane 13:35?
18 Te haapii ra te haapaoraa mau e te faaohipa ra oia i te here aore e haapao noa ia ˈna iho. (Ioane 13:35; Ioane 1, 3:10-12) Eita teie here e faahiti-noa-hia i roto i te mau oreroraa parau. Te tahoê mau nei râ oia i roto i te autaeaeraa haavare ore te mau taata no te mau nunaa atoa, te mau pǔpǔ faanavairaa faufaa atoa, te mau reo atoa, e te mau fenua atoa. (Apokalupo 7:9, 10) Te faataa ê nei oia i te mau kerisetiano mau i te ao e haaati ra ia ratou. Mai te peu e aitâ outou i na reira ˈtura, a haere atu i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova, e tae noa ˈtu i ta ratou mau tairururaa rahi aˈe. A hiˈo ia ratou ia rave amui anaˈe ratou i te ohipa no te patu i te hoê o ta ratou mau Piha no te Basileia. A hiˈopoa i to ratou huru i nia i te feia ruhiruhia (te mau vahine ivi atoa) e i nia i te mau taurearea (te feia hoê noa metua to ratou aore ra aita hoê aˈe). (Iakobo 1:27) A faaau i te mea o ta outou e ite ra e ta outou i ite aˈenei i roto i te tahi atu haapaoraa. I muri iho, a ani ia outou iho, ‘O vai te rave ra i te haapaoraa mau?’
19. (a) Eaha te ravea i te mau fifi a te huitaata nei ta te haapaoraa mau e turu ra? (b) Eaha te tia i te mau melo o te pǔpǔ e pee ra i te haapaoraa mau ia rave?
19 Te turu nei te haapaoraa mau i te Basileia a te Atua mai te ravea tamau no te arai i te mau fifi o te huitaata nei. (Daniela 2:44; 7:13, 14; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:4, 5) Te na reira anei ra te tahi mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano? Afea râ te taime hopea to outou faarooraa i te hoê ekalesiatiko i te faataaraa mai i te Basileia o te Atua e te mau mea ta te mau Papai e faaite ra e e rave oia? Te faaitoito ra anei ta outou faanahonahoraa ia outou ia paraparau ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua, e mai te peu e e, te apiti ra anei te mau melo atoa i roto i teie ohipa? Ua rave o Iesu i teie faaiteraa; ua rave atoa ta ˈna mau pǐpǐ matamua. E nehenehe atoa outou e fanaˈo i te haamaitairaa e apiti i roto i teie ohipa. Tera te ohipa faufaa roa ˈˈe e ravehia ra i nia i te fenua nei i teie mahana.—Mataio 24:14.
20. Taa ê atu i te faataaraa e teihea te haapaoraa mau, eaha te tia ia tatou ia rave?
20 Noa ˈtu e mau tausani haapaoraa, te tauturu nei te Bibilia ia faaore oioi noa i te huanane ia nehenehe e faataahia e teihea roa te haapaoraa mau. Teie râ, te titauhia nei hau atu â i te faataa-noa-raa i te haapaoraa mau. E tia ia tatou ia faaohipa i te reira. E faahohonuhia ˈtu â e eaha ta te reira e titau ra i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Haamaruaraa tamarii: Ohipa 17:28; Salamo 139:1, 16; Exodo 21:22, 23. Faataaraa: Mataio 19:8, 9; Roma 7:2, 3. Peu mahu: Roma 1:24-27; Korinetia 1, 6:9-11. Raau taero e inu-hua-raa i te ava: Korinetia 2, 7:1; Luka 10:25-27; Maseli 23:20, 21; Galatia 5:19-21. Toto e mau taatiraa o te tino: Ohipa 15:28, 29; Maseli 5:15-23; Ieremia 5:7-9. Utuafare: Ephesia 5:22–6:4; Kolosa 3:18-21. Patoiraa: Salamo 27:10; Malaki 2:13-16; Roma 8:35-39. Maˈi: Apokalupo 21:4, 5; 22:1, 2; Tito 1:2; Salamo 23:1-4. Poheraa: Isaia 25:8; Ohipa 24:15. Mea matamua: Mataio 6:19-34; Luka 12:16-21; Timoteo 1, 6:6-12.
b Ei mau hiˈoraa no taua mau parau tohu ra e to ratou tupuraa, a hiˈo i te mau buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?, mau api 117-61; e Haaferuriraa ia au i te mau Papai (farani), mau api 53-5, 335-41, 89-95. Ua neneihia teie nau buka e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Nafea outou ia pahono?
◻ No te faataaraa e teihea te haapaoraa mau, na vai te manaˈo faufaa roa ˈˈe?
◻ Eaha na haapapuraa e maha o te faaite ra e o te Bibilia te Parau a te Atua?
◻ No te aha aita te mau haapaoraa atoa o te faaohipa ra i te Bibilia e fariihia e te Atua?
◻ Eaha na tapao haapapuraa e ono o te haapaoraa mau hoê roa?
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Te mau Ite no Iehova . . .
◆ Te niu nei ratou i ta ratou mau haapiiraa atoa i nia i te Bibilia.
◆ Te haamori nei ratou i te Atua mau hoê ra o Iehova.
◆ Te ora nei ratou ia au maite i to ratou faaroo i roto ia Iesu Mesia.
◆ Aita ratou e faaô nei ia ratou i roto i te mau ohipa politita e te mau aroraa no teie nei ao.
◆ Te tutava nei ratou i te faaite i te here aore e haapao noa ia ˈna iho i roto i te oraraa no te mau mahana atoa.
◆ Te turu nei ratou i te Basileia a te Atua mai te ravea tamau no te arai i te mau fifi o te huitaata nei.
[Hohoˈa i te api 9]
TE BIBILIA—eaha te mea e faaite ra e tei roto i teie buka te poroi a te Atua no te huitaata atoa nei?