VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/12 api 3-8
  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nohea mai te haapaoraa hape
  • Te haapaoraa mau
  • Te faatîtîraa a Babulonia
  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape i te anotau hopea
  • Te haapaoraa mau e te haapaoraa hape
  • Te raveraa i te haapaoraa viivii ore no te ora
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A maue ê atu i te haamoriraa hape!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Mea nafea te haapaoraa hape i te haavareraa no nia i te Atua?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/12 api 3-8

Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape

“Te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra . . . , e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.”—KORINETIA 2, 6:17.

1. Eaha te ohipa ta Satani i tamata i te faaau atu ia Iesu, e eaha na mea e piti ta tatou e haapii na roto i teie pûpûraa?

“E HOROA ˈtu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia ˈu.” Noa ˈtu e ua faahitihia teie pûpûraa tau tausani matahiti i muri aˈe i te omuaraa o te haapaoraa hape, te horoa maira oia i te maramarama no nia i te taata tei muri mai i te haamoriraa hape e eaha ta ˈna tapao. I te pae hopea o te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua pûpû atu te Diabolo na Iesu i te mau basileia atoa o te ao nei ia haamori noa mai o Iesu ia ˈna. E piti mea ta teie ohipa e faaite ra: tei ia Satani te horoaraa i te mau basileia o teie nei ao e te tapao mau o te haapaoraa hape, o te haamoriraa ïa a te Diabolo.—Mataio 4:8, 9.

2. Eaha ta tatou e haapii ra na roto i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 4:10?

2 Na roto i ta ˈna pahonoraa, aita noa o Iesu i patoi i te haapaoraa hape, ua faaite atoa râ oia e eaha ta te haapaoraa mau e titau ra. Ua parau oia: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Mataio 4:10) No reira, te tumu o te haapaoraa mau, o te haamoriraa ïa i te Atua mau hoê ra o Iehova. E titauhia te faaroo e te auraro, te raveraa i te hinaaro o Iehova.

Nohea mai te haapaoraa hape

3. (a) Afea e mea nafea to te haapaoraa hape haamataraa i nia i te fenua nei? (b) Eaha te ohipa haavîraa matamua i te pae faaroo e faahitihia ra, e mea nafea to te hamani-ino-raa i te pae faaroo tamau-noa-raa mai reira mai?

3 Ua haamata te haapaoraa hape i nia i te fenua i to te tane e te vahine matamua faaroo-ore-raa i te Atua e to raua fariiraa i te parau a te Ophi e faaoti o raua iho “i te maitai e te ino.” (Genese 3:5) I to raua na reiraraa, ua patoi aˈera raua i te mana arii parau-tia a Iehova e ua faarue ihora i te haamoriraa tia, oia hoi te haapaoraa mau. O raua te feia matamua “o tei ruri ê i te parau mau no te Atua ra ei haavare, e ua pure e ua haamori i tei hamanihia, aore i Tei Hamani.” (Roma 1:25) Te mea poietehia o ta ratou i maiti i te haamori ma te ore e ite, aita ˈtu ïa maoti râ o te Diabolo ra o Satani, “taua ophi tahito ra.” (Apokalupo 12:9) Ua patoi ta raua tamaiti matahiapo, o Kaina, i te pee i te aˈoraa maitai a Iehova e ua orure atura oia i To ˈna mana arii. Noa ˈtu e ua ite oia aore ra aita, ua riro maira o Kaina ei ‘tamarii na te varua ino ra,’ o Satani, e ei taata rave i te haamoriraa a te Diabolo. Ua taparahi pohe oia i to ˈna teina o Abela, o tei rave i te haamoriraa mau, te haapaoraa mau. (Ioane 1, 3:12; Genese 4:3-8; Hebera 11:4) O te toto o Abela te toto matamua o tei haamaniihia na roto i te haavîraa i te pae faaroo. Mea peapea roa ia parau e, ua tamau noâ te haapaoraa hape i te haamanii i te toto o te feia hapa ore e tae roa mai i teie nei mahana.—Hiˈo Mataio 23:29-35; 24:3, 9.

4. Ia au i te hiˈoraa o Noa, eaha te mau irava e faataa ra i te huru o te haapaoraa mau?

4 Na mua ˈˈe i te diluvi, ua manuïa o Satani i te faaatea ê i te rahiraa o te huitaata nei i te haapaoraa mau. Area o Noa ra, “i arohahia mai oia e Iehova ra.” No te aha? No te mea “ua au to Noa haerea i te Atua [mau ra].” Oia hoi, ua rave oia i te haamoriraa mau. E ere te haapaoraa mau i te tahi oroa aore ra te tahi peu faaroo, e huru oraraa râ. E titau te reira ia faaroo ia Iehova e ia tavini ia ˈna ma te auraro, oia hoi ‘ia haere na muri ia ˈna.’ O ta Noa ïa i rave.—Genese 6:8, 9, 22; 7:1; Hebera 11:6, 7.

5. (a) Eaha ta te Diabolo i tamata i te haamau i muri aˈe i te diluvi, e mea nafea? (b) Mea nafea to Iehova faahaperaa i te opuaraa a te Diabolo, e eaha ˈtura te faahopearaa?

5 Aita i maoro roa i muri aˈe i te diluvi, mai te mea ra e ua faaohipa te Diabolo ia Nimeroda, te hoê taata tuiroo no to ˈna ‘patoiraa ia Iehova,’ no te tamata i te tahoê i te huitaata atoa nei i roto i te hoê huru haamoriraa o te patoi faahou ia Iehova. (Genese 10:8, 9; 11:2-4) E riro hoi te reira ei haapaoraa hape tahoêhia, te haamoriraa amui a te Diabolo, niuhia i nia i te oire e te pare ta to ˈna feia haamori i opua e patu. Ua faahape Iehova i teie opuaraa na roto i te faahuru-ê-raa i te ‘reo hoê roa’ e paraparauhia na e te huitaata taatoa i taua tau ra. (Genese 11:5-9) No reira, ua piihia ˈtura te oire, o Babela, e i muri iho, o Babulonia, o te “Huananeraa” hoi te auraa o na iˈoa e piti nei. Na roto i teie huenaneraa o te mau reo i purara ˈi te huitaata na te fenua atoa nei.

6. (a) Eaha te mau manaˈo faaroo ta Satani i tuu atu i roto i te feia haamori ia ˈna hou to ratou purara-ê-raa? (b) No te aha te vai ra te mau tuearaa i rotopu i te mau tiaturiraa a te mau haapaoraa o te ao nei? (c) Eaha te opuaraa demoni ta Babulonia i turu, e ua riro maira teie oire tahito ei taipe no te aha?

6 Teie râ, e au ra e, ia au i te aamu o te aai tahito e te haapaoraa, na mua ˈˈe i to Iehova haapurararaa i te huitaata, ua faaô ê na o Satani i roto i te feruriraa o to ˈna mau taata haamori i te tahi mau haapiiraa tumu a te haapaoraa hape. Te vai ra ïa te mau haapiiraa faaroo no nia i te nephe e ora ˈtu i muri aˈe i te pohe, te mǎtaˈu i te feia pohe, e te vairaa o te hoê ao no raro ra o te poauahi, e tae noa ˈtu te haamoriraa i te mau atua e te mau ruahine e rave rahi, vetahi o tei tahoêhia i roto i te mau atua toru tahi. Ua haapararehia teie mau tiaturiraa na te ao atoa nei e te mau pǔpǔ reo ěê. I roto i te roaraa o te tau, ua taui teie mau manaˈo tumu. Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua riro ratou ei niu no te haapaoraa hape na te ao atoa nei. Noa ˈtu e aita ta ˈna tamataraa i te haamau i te hoê haapaoraa hape tahoêhia i roto i to ˈna oire pu i Babulonia i manuïa, ua faanaho o Satani e rave rau mau huru haamoriraa hape, no roto mai hoi ia Babulonia e o tei faaineinehia no te haafariu i te haamoriraa ia Iehova i nia ia ˈna iho. Ua riro noâ o Babulonia i roto i te mau senekele ei pu mana rahi no te haamoriraa idolo, te tahutahu, te hiˈohiˈo, e te peu hiˈo fetia—te mau tuhaa matamua o te haapaoraa hape. Eita ïa e maerehia ia faataipe te buka Apokalupo i te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei mai te hoê vahine faaturi faufau o Babulonia Rahi to ˈna iˈoa.—Apokalupo 17:1-5.

Te haapaoraa mau

7. (a) No te aha aita te haapaoraa mau i haafifihia e te faahuru-ê-raahia te reo? (b) O vai tei parauhia ‘te metua o te feia i faaroo,’ e no te aha?

7 Ma te papu maitai, aita te haapaoraa mau i haafifihia i to Iehova faahuru-ê-raa i te reo o te huitaata nei i Babela. Ua ravehia te haamoriraa mau na mua ˈtu i te diluvi e te mau tane e te mau vahine faaroo mai ia Abela, Enoha, Noa, te vahine a Noa, e te mau tamaiti e te mau hunoa vahine a Noa. I muri aˈe i te diluvi, ua faahereherehia te haamoriraa mau na roto i te arai o te tamaiti a Noa o Sema. Ua rave o Aberahama, te huaai a Sema, i te haapaoraa mau e ua parauhia ˈtura oia ‘te metua o te feia i faaroo ra.’ (Roma 4:11) Ua haapapuhia to ˈna faaroo e te mau ohipa. (Iakobo 2:21-23) Ua riro ta ˈna haapaoraa ei huru oraraa no ˈna.

8. (a) Mea nafea te haapaoraa mau e te haapaoraa hape i te ûraa i te senekele 16 hou to tatou nei tau, e eaha ˈtura te faahopearaa? (b) Eaha te faanahoraa apî ta Iehova i rave no ta ˈna haamoriraa viivii ore?

8 Ua rave-noa-hia te haamoriraa mau na roto i te arai o te huaai a Aberahama—o Isaaka, o Iakoba (aore ra Iseraela), e na tamaiti e 12 a Iakoba, mea na roto mai hoi ia ratou te faraa mai na opu e 12 no Iseraela. I te hopearaa o te senekele 16 hou to tatou nei tau, ua aro na te huaai a Aberahama na roto ia Isaaka no te faaherehere i te haapaoraa viivii ore i roto i te hoê fenua atâta etene—o Aiphiti—i reira to ratou faatîtîraahia. Ua faaohipa o Iehova i ta ˈna tavini haapao maitai o Mose, no te opu o Levi, no te faaora i Ta ˈna mau taata haamori mai raro aˈe mai i te zugo a Aiphiti, te hoê fenua tei rave hua i te haapaoraa hape. Na roto ia Mose, ua fafau Iehova i te hoê faufaa e o Iseraela, ma te faariro ia ratou ei nunaa maitihia No ˈna. I taua taime ra, ua faanaho Iehova i ta ˈna haamoriraa na roto i te tahi haapueraa ture, ma te haamau no te hoê tau i te hoê faanahoraa o te mau tusia e ravehia e te tahi pǔpǔ tahuˈa e te hoê vahi moˈa, i te omuaraa te sekene e taitaihia e i muri iho, te hiero i Ierusalema.

9. (a) Mea nafea to te haamoriraa mau raveraahia hou te faufaa a te Ture? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa e eita te mau tauihaa materia a te Ture e vai tamau noa?

9 E tia râ ia tapao e aita teie mau tauihaa materia i faataahia no te riro ei mau taoˈa tamau o te haapaoraa mau. Ua riro hoi te Ture ei “ata anaˈe ïa no te tupu a muri aˈe.” (Kolosa 2:17; Hebera 9:8-10; 10:1) Na mua ˈtu i te Ture a Mose, i te tau o te mau patereareha ra, e au ra e na te mau upoo utuafare e tia ˈtu no to ratou utuafare fetii no te pûpû i te mau tusia i nia i te mau fata o ta ratou i faatia. (Genese 12:8; 26:25; 35:2, 3; Ioba 1:5) Aita râ e autahuˈaraa faanahohia aore ra e faanahoraa tusia, e te mau oroa e te mau peu faaroo. Hau atu, ua faaite o Iesu iho e e hope teie haamoriraa faaturehia tei haapuhia i Ierusalema ia ˈna i parau atu i te vahine Samaria ra e: “Ua fatata te hora e ore e tae mai ai outou i teie nei mouˈa [Gerizima, vahi tahito o te hoê hiero samaria], e e ore hoi e haere i Ierusalema, haamori ai i te Metua. . . . Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:21-23) Ua faaite Iesu e e tia ia rave i te haapaoraa mau, eiaha na roto i te mau tauihaa materia, na roto râ i te varua e te parau mau.

Te faatîtîraa a Babulonia

10. (a) No te aha Iehova i faatia ˈi ia hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa i Babulonia? (b) Na roto i teihea na ravea e piti to Iehova faaoraraa i te toea taiva ore i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, e eaha te tapao matamua o to ratou hoˈiraa ˈtu i Iuda?

10 Mai te orureraa hau mai â i Edene, ua tupu noâ te hoê enemiraa i rotopu i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape. I te tahi mau taime, ua faatîtîhia, ia au i te hoê auraa taipe, te feia haamori mau e te haapaoraa hape, tei faahohoˈahia mai te tau mai â o Nimeroda e o Babulonia. Hou Iehova e faatia ˈi i to ˈna nunaa ia afai-tîtî-hia i Babulonia i te matahiti 617 hou to tatou nei tau e i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua topa aˈena ratou i roto i te haapaoraa hape no Babulonia. (Ieremia 2:13-23; 15:2; 20:6; Ezekiela 12:10, 11) I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua hoˈi atu te hoê toea taiva ore i Iuda. (Isaia 10:21) Ua pee ratou i te pii i tohuhia mai: “E haere mai outou mai roto i Babulonia.” (Isaia 48:20) E ere noa hoi i te hoê faaoraraa i te pae tino. Ua riro atoa râ ei faaoraraa i te pae varua mai roto mai i te haapaoraa hape, te viivii e te haamori idolo. No reira ua faauehia ˈtura i teie toea taiva ore e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra!” (Isaia 52:11) Te tapao matamua o to ratou hoˈiraa ˈtu i Iuda, o te haamau-faahou-raa ïa i te haamoriraa viivii ore, te haapaoraa mau.

11. Taa ê atu i te haamau-faahou-raa i te haamoriraa viivii ore i Iuda, eaha te mau ohipa apî i te pae faaroo o tei tupu i te onoraa o te senekele hou to tatou nei tau?

11 Inaha hoi, i taua senekele ono noa râ hou to tatou nei tau, ua fa maira te mau amaa apî o te haapaoraa hape i roto ia Babulonia Rahi. I reira te haamataraa mai te haapaoraa a te Bouddha, te haapaoraa a Confucius, te Zoroastrisme, e te Jaïnisme, taa ê atu i te haapiiraa philosopho heleni no nia i te tuatapaparaa o te feruriraa, o te faatupu i muri aˈe i te hoê mana rahi i nia i te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano. A faahoˈihia mai ai te haamoriraa viivii ore i Iuda, ua faatupu aˈera te enemi rahi o te Atua e rave rahi atu â mau haapaoraa hape.

12. Eaha te faatiamâraa mai raro aˈe mai i te faatîtîraa babulonia tei tupu i te senekele matamua o to tatou nei tau, e eaha te faaararaa ta Paulo i horoa?

12 I to Iesu faraa mai i Iseraela, te rave ra te rahiraa o te mau ati Iuda i te mau peu huru rau a te faaroo ati Iuda, te hoê huru haapaoraa o tei rave mai e rave rahi mau haapiiraa faaroo no Babulonia. Ua taati atu hoi oia ia Babulonia Rahi. Ua faahapa te Mesia ia ˈna e ua faaora maira i ta ˈna mau pǐpǐ i te faatîtîraa a Babulonia. (Mataio, pene 23; Luka 4:18) I te mea e ua parare roa te haapaoraa hape e te haapiiraa philosopho heleni na te mau vahi o ta ˈna i poro, ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau tohu a Isaia e ua faatano atura i nia i te mau kerisetiano, o tei titau hoi e faaatea ê mai ia ratou i te mana viivii o Babulonia Rahi. Ua papai oia e: “E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo [no Babulonia]? o tei hiero hoi outou o te Atua ora ra; ta te Atua i parau maira e, E parahi mau vau i roto ia ratou, e hahaere au i roto ia ratou; e ei Atua vau no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu. E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.”—Korinetia 2, 6:16, 17.

Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape i te anotau hopea

13. Eaha te faaitehia ra i roto i te mau poroi ta te Mesia i faatae atu i na amuiraa toohitu i Asia Iti, e eaha ˈtura tei fa mai?

13 Te faaite maramarama ra te mau poroi ta te Mesia i faatae atu i na amuiraa toohitu no Asia Iti na roto i te arai o te Apokalupo i horoahia i te aposetolo Ioane, e i te hopea o te senekele matamua o to tatou nei tau, e faaô atu te mau peu e te mau ohipa faaroo babulonia i roto i te amuiraa kerisetiano. (Apokalupo, pene 2 e te 3) Ua uˈana iho â ra te ohipa apotata mai te piti o te senekele e tae roa ˈtu i te senekele pae o to tatou nei tau, ma te faatupu i te faraa mai o te hoê hohoˈa haavare tia ore o te haapaoraa kerisetiano viivii ore. Ua anoihia mai te mau haapiiraa babulonia mai te pohe-ore-raa te nephe, te po auahi, e te Toru tahi, i roto i te mau haapiiraa a te faaroo kerisetiano apotata. Ua farii paatoa te mau ekalesia katolika, orthodoxe, e i muri iho te porotetani, i teie mau tooma hape, e ua riro atura ratou ei tuhaa no Babulonia Rahi, te hau emepera a te haapaoraa hape a te Diabolo na te ao atoa nei.

14, 15. (a) Eaha ta te parabole a Iesu no nia i te sitona e te zizania e faaite ra? (b) Eaha tei tupu i te hopea o te senekele 19, e i te matahiti 1914, eaha te vahi apî tei noaa mai i te mau kerisetiano mau i te pae no te mau haapiiraa?

14 Aita te haapaoraa mau i faaore-roa-hia. Ua vai noa mai te mau hoa o te parau mau i roto i te roaraa o te mau senekele, e ua pohe roa vetahi no to ratou taiva ore ia Iehova e ta ˈna Parau, te Bibilia. Teie râ, mai ta te parabole a Iesu no nia i te sitona e te zizania e faaite ra, e faataa-ê-noa-hia te sitona taipe, oia hoi te mau tamarii faatavaihia o te Basileia, i te zizania, oia hoi te mau tamarii a te ino ra, i ‘te hopea o te amuiraa o te mau mea nei.’ (Mataio 13:24-30, 36-43) A fatata mai ai te anotau hopea—te tau e tupu ai teie faataa-ê-raa—ua haamata aˈera te feia haapii bibilia aau mehara i te hopea o te senekele 19 i te tiamâ mai i te faatîtîraa a te haapaoraa hape.

15 I te matahiti 1914 ra, ua faatupu i taua mau kerisetiano ra, tei piihia i teie mahana te mau Ite no Iehova, i te faaroo rahi i roto i te hoo. Ua ite ratou e mea itea-ore-hia te vairaa mai te Mesia. Ua taa ratou e e tapao te matahiti 1914 i te hopea o te “anotau o te mau Etene.” (Luka 21:24, ia au i te King James Version) E ua papu ia ratou te auraa o te nephe e te tia-faahou-raa. Ua maramarama atoa ratou i te haavare rahi o te mau haapiiraa a te mau ekalesia no nia i te po auahi e te Toru tahi. Ua haapii ratou e ua haamata ratou i te faaohipa i te iˈoa o te Atua e i te taa i te hape o te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea e te peu hiˈohiˈo.

16. Ua pahono atu te mau kerisetiano faatavaihia i teihea pii i te matahiti 1919?

16 Ua haamata maitai te mau tutavaraa no te tiamâ mai i te faatîtîraa a te haapaoraa hape. E i te matahiti 1919, ua tiamâ roa mai te nunaa o te Atua i te faatereraa a Babulonia Rahi. Mai te oraraa mai te toea o te mau ati Iuda mai Babulonia mai i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, mai te reira atoa te toea taiva ore o te mau kerisetiano faatavaihia i te peeraa i te pii e “e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra [o Babulonia Rahi].”—Isaia 52:11.

17. (a) Eaha tei tupu mai te matahiti 1922 mai â, e eaha tei titauhia i rotopu i te nunaa o te Atua? (b) Eaha te tiaraa etaeta roa tei ravehia, e no te aha tatou e taa ˈi i teie tiaraa?

17 Mai te matahiti 1922 mai â, ua neneihia e ua operehia te mau parau mau huna ore a te Bibilia i mua i te aro o te taata, ma te faaite tahaa i te haapaoraa hape babulonia, te mau ekalesia iho â râ a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua titauhia ˈtura e haaputapû roa i roto i te feruriraa o te feia tamâhia a te Atua e e tia ia faarue roa i te mau huru haapaoraa hape atoa. No reira, e rave rahi matahiti, ua haapae-atoa-hia te parau ra “haapaoraa” ia faahitihia te parau no te haamoriraa viivii ore. Ua faaiteitehia te mau poroi, mai teie te huru “Ua riro te haapaoraa ei herepata e ei ohipa eiâ,” na roto i te mau aroâ o te mau oire rarahi. Ua faataa te mau buka ra Faatereraa (1928) e “E faatiamâ te parau mau ia outou” (1943) i te hoê taa-ê-raa papu i rotopu i te “kerisetianoraa” e te “haapaoraa.” E taa-maitai-hia teie tiaraa etaeta, no te mea ua titauhia e faarue roa i te mau faanahoraa faaroo a Babulonia Rahi o tei parare na te mau vahi atoa.

Te haapaoraa mau e te haapaoraa hape

18. Eaha te ite apî no nia i te “haapaoraa” tei horoahia i te matahiti 1951, e mea nafea te reira i te tatararaahia i roto i te Buka matahiti 1975?

18 I muri aˈe, i te matahiti 1951, ua tae maira te taime ia horoa Iehova na to ˈna nunaa i te hoê ite maramarama maitai no nia i te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape. Te faataa ra te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova no 1975 e: “I te matahiti 1951, ua haapii te feia turu i te haamoriraa mau i te tahi ohipa faufaa no nia i te parau ra ‘haapaoraa.’ Te haamanaˈo ra hoi vetahi i te matahiti 1938 i to ratou afairaa i te poroi puai ra ‘Ua riro te haapaoraa ei herepata e ei ohipa eiâ.’ Ia au i to ratou manaˈo i reira ra, aita to te mau ‘haapaoraa’ atoa e tuearaa e te kerisetiano, no ǒ mai râ i te Diabolo. Teie râ, ua farii Te Pare Tiairaa o te 15 no mati 1951, i te faaohipa i te mau parau ra ‘mau’ e ‘hape’ no nia i te haapaoraa. Hau atu, teie ta te buka anaanatae mau ra Eaha ta te haapaoraa i rave no te huitaata nei? (neneihia i te matahiti 1951 e tei matara i te tairururaa ‘Te haamoriraa viivii ore’ i te tahua taaroraa Wembley, i Lonedona, Beretane) i faaite: ‘Ia ravehia ia au i to ˈna auraa matauhia, te faataa noa ra te parau “haapaoraa” i hoê faanahoraa no te haamoriraa, te hoê huru haamoriraa, noa ˈtu e e haamoriraa mau anei aore ra mea hape. E tuea te reira e te auraa o te parau hebera ra, ’a·boh·dáh, oia hoi te auraa mau “taviniraa,” noa ˈtu e o vai te tavinihia ra.’ I muri iho, ua matau roa te mau Ite no Iehova i te faaohipahia i te mau parau ra ‘haapaoraa hape’ e ‘haapaoraa mau.’—Api 225.

19, 20. (a) No te aha eita e tia i te feia haamori mau ia haamarirau i te faaohipa i te parau ra “haapaoraa” no nia i te haamoriraa viivii ore? (b) Ua tauturu teie ite apî i te nunaa o Iehova ia rave i te aha?

19 Ei pahonoraa i te uiraa a te hoê taata taio, te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1951 e: “Eiaha roa e haamarirau i te faaohipa i te parau ra ‘haapaoraa.’ E ere no te mea e e faaohipa tatou i teie parau, tei roto atoa ïa tatou i te pǔpǔ o te mau haapaoraa hape e pee ra i te mau peu tutuu, hoê â huru ia piihia tatou e kerisetiano, eita hoi tatou e amuihia i roto i te mau kerisetiano hape a te amuiraa faaroo kerisetiano.”

20 Maoti hoi i te riro ei faaauraa parau tano ore, ua tauturu teie maramarama apî no nia i te parau ra “haapaoraa” i te nunaa o Iehova ia faaaano roa ˈtu â i te taa-ê-raa i rotopu i te haamoriraa mau e te haamoriraa hape, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai.

A tamata i to outou ite

◻ Afea e mea nafea to te haapaoraa hape haamataraa i nia i te fenua nei?

◻ Eaha ta Satani i tamata i te haamau i muri aˈe i te diluvi, e mea nafea ta ˈna opuaraa i te manuïa-ore-raa?

◻ Ua riro mai o Babulonia ei taipe no te aha?

◻ Eaha te mau faaoraraa tei tupu i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, i te senekele matamua o to tatou nei tau, e i te matahiti 1919?

◻ Eaha te ite apî no nia i te parau “haapaoraa” tei horoahia i te matahiti 1951, e no te aha i taua matahiti ra?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]

No ǒ roa mai te mau haapiiraa hape e tiaturihia ra na te ao nei ia Babulonia:

◻ Te mau atua toru tahi

◻ E ora noâ te nephe taata nei i muri aˈe i te pohe

◻ Te peu hiˈohiˈo—te paraparauraa ˈtu i te “feia pohe”

◻ Te faaohiparaa i te mau hohoˈa i roto i te haamoriraa

◻ Te faahitiraa i te mau parau tahutahu no te tamǎrû i te mau demoni

◻ Te mau upoo faatere haapaoraa mana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono