Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!—E mau vea parau mau i te tau au
“Ua faaora oe ia ˈu, e te Atua parau mau, e Iehova.”—SALAMO 31:5.
1, 2. (a) Eaha te huru o te hoê tuahine i te mea o ta ˈna i taio i roto i Te Pare Tiairaa? (b) Eaha te mau uiraa e anihia no nia i ta tatou mau vea?
“MAURUURU roa,” ta te hoê tuahine kerisetiano i papai, “no te haamaramaramaraa faahiahia e vai ra i roto i te tumu parau o Te Pare Tiairaa ‘E nehenehe outou e ite i te tamahanahanaraa i te tau hepohepo ra.’a E rave rahi mau vahi ta outou i faahiti e tera iho â te mau huru o ta ˈu i faaruru; e au ra e e ua papaihia teie tumu parau no ˈu. I te taime matamua i to ˈu taioraa, ua tahe to ˈu roimata. E mea faahiahia mau ia ite e ua taa i te tahi atu to ˈu huru! Ua mauruuru roa vau i te mea e Ite no Iehova vau. Ihea roa e itehia ˈi te parau tǎpǔ no nia i te ora mure ore i roto i te Paradaiso e fatata maira e, i teie nei â mahana, te tamahanahanaraa no to tatou mau nephe! Mauruuru. Ia tai mirioni te haamauruururaa.”
2 Tera atoa anei to oe huru? Aita ra anei oe i manaˈo e te hoê mea i papaihia i roto i Te Pare Tiairaa e to ˈna apiti te A ara mai na! no oe iho â teie parau? Eaha te mea e vai ra i roto i ta tatou nei mau vea tei haaputapû i te mafatu o te taata? Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te tahi atu ia fanaˈo i te poroi faaora e vai ra i roto?—Timoteo 1, 4:16.
E mau vea tei turu i te parau mau
3. No teihea tumu maitai i putapû ai te mafatu o te feia e rave rahi o tei taio i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!?
3 E “Atua parau mau,” o Iehova. (Salamo 31:5) Ta ˈna Parau, te Bibilia, e buka parau mau ïa. (Ioane 17:17) E farii te taata mafatu tia i te parau mau. (A faaau i te Ioane 4:23, 24.) Te hoê tumu no reira Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e haaputapû ai i te mafatu o te mau mirioni feia taio no te mea e mau vea parau-tia e te parau mau. Ua haamata hoi i te neneihia Te Pare Tiairaa no teie tumu, te tapea-maite-raa i te parau mau o te Bibilia.
4, 5. (a) Eaha te mau tupuraa tei turai ia C. T. Russell ia nenei i Te Pare Tiairaa? (b) Mea nafea te vea Te Pare Tiairaa i te faaohiparaahia e “te tavini haapao maitai e te paari”?
4 I te matahiti 1876, ua amui atu o Charles T. Russell ia Nelson H. Barbour no Rochester, i New York. Ua horoa o Russell i te moni no te turu i te neneiraa o te vea faaroo a Barbour Vea no te poipoi, e o Barbour te taata papai rahi e o Russell te taata papai mono. Hoê matahiti e te afa i muri iho, i roto i te numera no te avaˈe atete 1878 o te Vea, ua papai o Barbour i te hoê tumu parau e patoi ra i te pohe taraehara o te Mesia. Fatata e 30 matahiti apî aˈe o Russell ia Barbour, e ua pahono atu oia na roto i te hoê tumu parau o te numera i muri iho no te haafaufaa i te parau no te hoo, o ta ˈna hoi i faariro ei “hoê o te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe o te Parau a te Atua.” (Mataio 20:28) I muri aˈe e rave rahi tutavaraa no te haaferuri ia Barbour ia au i te mau Papai, ua faaoti ihora o Russell e faarue roa i te Vea. I te avaˈe tiunu 1879 o taua vea ra, ua faaorehia ïa to Russell iˈoa ei taata papai mono. Hoê avaˈe i muri iho, ua haamata o Russell e 27 matahiti te paari i te nenei i Te Pare Tiairaa no Ziona e Te Vea no te Vairaa mai o te Mesia (tei piihia i teie nei Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova), e mai te haamataraa iho â ua haafaufaa oia i te parau mau o te Bibilia, oia hoi i te parau no te hoo.
5 No teie e 114 matahiti i mairi, ua riro Te Pare Tiairaa, mai te hoê taata haava aravihi ra te huru, ei paruru i te parau mau e te haapiiraa a te Bibilia. I roto i teie haavaraa, ua roaa ia ˈna te tiaturiraa o te mau mirioni feia taio î i te mauruuru. E tamau â oia ma te mana rahi i te turu i te parau no te hoo. (A taio, ei hiˈoraa i te numera no te 15 no febuare 1991.) E te tamau noa nei â te reira i te riro ei mauhaa matamua no “te tavini haapao maitai e te paari” e no to ˈna tino aratai o te faaite ra i te Basileia o Iehova tei haamanahia e o tei horoa i te maa pae varua “i te hora mau ra.”—Mataio 24:14, 45.
6, 7. Eaha te opuaraa faaitehia e Te tau auro, e na te aha e faaite e ua pahono te feia feruriraa maitai i teie poroi?
6 E eaha te parau no te vea A ara mai na!? Mai te haamataraa iho â, ua turu atoa te A ara mai na! i te parau mau. I te omuaraa ua piihia ïa Te tau auro, ua faanahohia teie vea no te opereraa i te taata. Te na ô ra te numera matamua no te 1 no atopa 1919 no nia i ta ˈna mau tapao e: “Teie ta ˈna opuaraa e faataa i te maramarama o te paari o te Atua e te auraa mau o te mau tupuraa maere rahi o teie nei mahana e no te faaite i te feia feruriraa maitai na roto i te mau haapapuraa o te ore e patoihia e no te faatiaturi ia ratou e te fatata maira te hoê haamaitairaa rahi no te huitaata.” Ua farii te feia feruriraa maitai i te poroi o Te tau auro. No e rave rahi matahiti, ua parare rahi aˈe te reira i Te Pare Tiairaa.b
7 Teie râ, te au rahi i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, ua hau atu ïa i te nenei-noa-raa i te haapiiraa no nia i te parau mau e te faataa ra ïa i te auraa o te parau tohu no nia i te mau tupuraa o te ao nei. I roto iho â râ i te mau ahuru matahiti aore ra piti ahuru matahiti i mairi, ua riro te mafatu o te taata i ta tatou mau vea no te tahi atu â tumu.
Te mau tumu parau i te tau au o te ohipa i roto i te oraraa o te taata
8. Mea nafea Iuda i te tauiraa i ta ˈna papai, no te faaitoito i te feia e taio mai ia patoi atu i te mau umeraa e vai ra i roto i te amuiraa?
8 Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i te poheraa e te faatia-faahou-raa o Iesu Mesia, ua faaruru te taata papai Bibilia o Iuda i te hoê tupuraa fifi. Ua faaô omoe noa te feia taiata e au i te animala te huru i rotopu i te mau kerisetiano. E ua opua Iuda e papai i to ˈna mau hoa kerisetiano no nia i te hoê haapiiraa—te parau no te ora e fatu-amui-hia e te feia faatavaihia. Teie râ hoi, ma te arataihia e te varua moˈa, ua titau ru oia i te feia taio ia patoi atu i te mau umeraa viivii e vai ra i roto i te amuiraa. (Iuda 3, 4, 19-23) Ua faaau o Iuda i ta ˈna ia au i teie huru tupuraa e ua horoa i te aˈoraa i te tau au ra ia au i te mau mea e hinaarohia ra e to ˈna mau taeae kerisetiano.
9. Eaha tei haapao-atoa-hia i roto i ta tatou mau vea ia horoa-anaˈe-hia te mau tumu parau i te tau au?
9 Hoê atoa ïa huru, e hopoia anaanatae mau te faaineineraa i te mau tumu parau i te tau au ra no ta matou nei mau vea. E taui te tau, e te taata atoa ïa—e ere hoê â huru te mau mea e titauhia ra e aore ra e anaanataehia ra e ahuru matahiti aore ra e piti ahuru matahiti i mahemo. E ere i te mea maoro i teie nei, ua tapao te hoê tiaau haaati e: “I to ˈu riroraa ei Ite i roto i te mau matahiti 1950, ia haapii anaˈe tatou i te taata no nia iho â ïa i te parau no te faaroo—te haapiiraa ia ratou i te parau mau no nia i te Toru tahi, te poauahi, te nephe, e te vai atu â. I teie nei râ, e au ra e, no te rahi o te mau ati e te mau fifi e vai ra i roto i te oraraa o te taata e tia ia tatou ia haapii ia ratou e mea nafea ia ora.” No te aha ïa?
10. No te aha eita tatou e maere e te itehia ra te ino-roa-raa te mau ohipa a te taata nei mai te matahiti 1914 mai â?
10 No nia i “taua anotau hopea nei,” ua tohu te Bibilia e: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.” (Timoteo 2, 3:1, 13) Eiaha ïa tatou ia maerehia e te ino uˈana ra te mau ohipa a te taata nei no te mea ua haamata te tau hopea i te matahiti 1914. Te tuu ra o Satani, o tei poto roa hoi te taime e toe ra, i to ˈna riri rahi i nia i te totaiete taata nei mai te ore â i itehia aˈenei. (Apokalupo 12:9, 12) Ei faahopearaa, ua taui roa ïa te mau faufaa morare e to te utuafare atoa i tei matauhia e 30 aore ra e 40 noa matahiti i teie nei. Eita te taata i te tâuˈa rahi faahou i te haapaoraa mai i te mau ahuru matahiti i mairi. No te rahi o te faatura ore i te ture e rave ïa te taata i te mau ravea paruru o te ore e vai ra e 20 aore ra e 30 noa matahiti i teie nei.—Mataio 24:12.
11. (a) Eaha te mau tumu parau e haapeapea ra i te taata, e mea nafea pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i te haamaharaa i teie mau hinaaro? (b) A horoa i te hiˈoraa o te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa aore ra te A ara mai na! o te ohipa i roto i to oe oraraa.
11 Eita ïa e maerehia e, e haapeapea noa e rave rahi taata i te mau fifi i te pae o te mau manaˈo hohonu, i te pae totiale, e i te pae utuafare. Ua pahono ïa ma te itoito te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! na roto i te neneiraa i te mau tumu parau i te tau au no nia i te mau mea titau-mau-hia ra e te taata e o tei ohipa mau i roto i to ratou oraraa. A hiˈopoa na i te tahi mau hiˈoraa.
12. (a) Eaha te tumu i faaineinehia ˈi te tumu parau no nia i te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua i roto i Te Pare Tiairaa o te matahiti 1980? (b) Mea nafea te hoê tuahine i te faaite i to ˈna mauruuru i te mau tumu parau no nia i te utuafare e hoê anaˈe iho metua?
12 Te mau fifi o te utuafare. I to te mau parau faataa na te ara faaiteraa mai e te maraa noa ra te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua, ua faaineinehia ïa te mau tumu parau apî roa no nia i te “Te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua—Te faarururaa i te mau fifi” no 15 no setepa 1980 o Te Pare Tiairaa. E piti opuaraa ta teie tumu parau: (1) no te tauturu i te mau metua hoê ia faaruru i te mau fifi hoê roa ta ratou e farerei e (2) no te tauturu i te tahi pae ia taa maitai ratou e ia nehenehe ratou e faaite i te “aroha-atoa-raa” e ma te aau tae mau e “hamani maitai” i te mau utuafare e hoê anaˈe iho ïa metua. (Petero 1, 3:8; Iakobo 1:27) E rave rahi feia taio tei papai no te haamauruuru no teie mau tumu parau. “Ua tahe mau to ˈu roimata i to ˈu iteraa i te api matamua,” ta te hoê metua utuafare hoê noa i papai, “e i to ˈu hohoraraa i te vea no te taio i te haamaramaramaraa, ua î roa to ˈu mafatu i te mauruuru ia Iehova i to ˈna horoaraa mai i teie huru haamaramaramaraa i te taime hinaarohia.”
13. Eaha te tuatapaparaa hohonu no nia i te hepohepo rahi i neneihia i roto i te A ara mai na! o te matahiti 1981, e eaha ta te hoê taata taio i parau mai no nia i te reira?
13 Te mau fifi i te pae o te mau manaˈo hohonu. Ua tauaparauhia te tumu parau no te ahoaho rahi i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! mai te mau matahiti 1960 mai â. (Tesalonia 1, 5:14) Ua horoahia râ te hoê hiˈoraa apî e te maitai no nia i teie tumu parau i roto i te upoo parau matamua “E nehenehe oe e aro i te ahoaho rahi!” i roto i te A ara mai na! no te 8 no setepa 1981. Ua tae e rave rahi mau rata haamauruururaa i te Taiete Watch Tower na te mau vahi atoa o te ao nei. “Nafea vau i te faataa ma te papai i te mau manaˈo hohonu e vai ra i roto i to ˈu mafatu?” ta te hoê tuahine i papai. “E 24 matahiti to ˈu, e i roto i te mau ahuru matahiti i mairi, e pinepine noa vau i te hepohepo. I teie nei râ, ua haafatata hau atu â vau ia Iehova e te mauruuru nei au i te mea e ua haapao oia i te mau hinaaro o te feia ahoaho na roto i teie mau tumu parau î i te here, e te hinaaro nei au e faaite atu i te reira ia outou.”
14, 15. (a) Mea nafea te tatararaahia te tumu parau no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa i roto i ta tatou mau vea? (b) Ua putapû te hoê taata faahoro puaahorofenua i Auteralia i teihea tumu parau?
14 Te mau fifi i te pae totiale. Ua tohu te Bibilia e i “te anotau hopea nei” e riro te taata nei “ei miimii, . . . e aroha ore, . . . e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra.” (Timoteo 2, 3:1-3) No reira, eiaha ïa tatou ia maerehia e i teie nei mahana e mea rahi roa te mau tamarii o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa. Ua faaite-tahaa-noa-hia teie ohipa i roto i te tumu parau “Te tauturu no tei taotohia e to ˈna iho fetii” i roto i Te Pare Tiairaa no te 1 no atopa 1983. E vau matahiti i muri iho, ua faaineine-maitai-hia te upoo parau matamua “Te rapaauraa i te mau pepe o te mau tamarii o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa” i roto i te A ara mai na! no te 8 no atopa 1991, no te tamahanahana e no te horoa i te tiaturiraa no tei roohia i teie ati e no te haamaramarama atoa ia vera ia nehenehe ratou e tauturu maitai. Ua faatupu teie mau tumu parau i te mau rahiraa pahonoraa a te feia taio aore â i itehia i roto i te aamu o ta matou nei mau vea. Ua papai te hoê taata taio e: “Te tuhaa rahi roa ˈˈe tei faaora ia ˈu o te mau manaˈo tamahanahana e te mau faahitiraa o te mau Papai e vai ra i roto i teie mau tumu parau. I to ˈu iteraa e aita o Iehova e haafaufaa ore ra ia ˈu ua mǎmǎ roa ïa vau. I to ˈu iteraa e ere o vau anaˈe iho mai te reira te huru, ua tamahanahana atoa te reira ia ˈu.”
15 Ua niuniu mai te hoê taata faahoro puaahorofenua no Melbourne, Auteralia, i te piha ohiparaa a te Taiete Watch Tower i Sydney, no te faaite e ua faufau roa o ˈna i te mau mea e haaati ra i te faatitiauˈaraa puaahorofenua. Ua parau oia e no taio noa iho nei o ˈna i te mau tumu parau i roto i te vea ra 8 no mati 1993, A ara mai na! no nia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e mea fifi no ˈna ia tiaturi e te vai ra taua huru vea ra faahiahia mau. Ua ani oia i te mau uiraa fatata 30 minuti e ua oaoa roa oia i te mau pahonoraa i horoahia ˈtu.
16. Mea nafea oe i te faaite i to oe mauruuru no ta tatou mau vea?
16 E o oe iho? Ua putapû atoa ra anei oe i te hoê tumu parau taa ê i neneihia i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!? Mai te peu e e, e tupu mau iho â te aau mehara roa no ta matou mau vea. E nafea oe no te faaite i to oe mauruuru? Mea papu na roto i te taioraa i te mau numera taitahi. E nehenehe atoa oe e opere faarahi i teie mau vea taoˈa rahi. E nafea ïa?
A horoa ˈtu na vetahi ê!
17. Eaha ta te mau amuiraa e nehenehe e rave ia maraa te opereraa vea?
17 A tahi, te vai ra te hoê mea ta te mau amuiraa taitahi e tia ia rave. Ua parau te numera no atopa 1952 o te Haamaramarama (i teie nei Te taviniraa o te Basileia) e: “Te ravea maitai roa ˈˈe no te opereraa i te mau vea na tera e tera ïa fare e tera e tera fare toa. I te mea e te faaitoito nei te Taiete ia riro teie mau ravea opereraa vea ei tuhaa tamau o te Mahana Operaraa Vea.” E tano atoa teie manaˈo no teie nei mahana. E tia i te mau amuiraa ia faanaho i te hoê Mahana Vea tamau, te hoê mahana faanaho-taa-ê-hia no te pororaa e te mau vea. No te rahiraa o te mau amuiraa, mea papu e mahana tano maitai te mau mahana maa faataahia. Oia mau, ia faataa te mau amuiraa taitahi i te mau mahana e aore ra mau po taa ê no te pororaa e te mau vea—na tera e tera fare, na tera e tera fare toa, na nia i te mau purumu, e te mau taata matau i te rave i te mau vea. E hau atu â, eaha ta oe, te taata poro o te Basileia, e tia ia rave no te tauturu ia maraa te opereraa vea?
18, 19. (a) Ia anaanatae oe i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! nafea te reira e tauturu ia oe ia pûpû i te mau vea? (b) Eaha te faufaaraa o te hoê omuaraa parau poto e te papu ia pûpûhia ˈtu te mau vea? (c) Na te aha e faaite mai e mea faufaa ia ô te mau vea i roto i te fare o te mau taata?
18 Ia anaanatae i “Te Pare Tiairaa” e te “A ara mai na!” o te taahiraa avae matamua ïa. A taio i te vea na mua roa. Ia taio anaˈe oe i te mau tumu parau taitahi a ui ia oe iho e, ‘O vai te anaanatae i teie nei tumu parau?’ A feruri i te mau parau rii ta oe e nehenehe e parau ia anaanatae te taata i teie tumu parau. Hau atu â, i te turu-noa-raa i te Mahana Vea tamau, no te aha e ore ai oe e rave i te mau vea ia nehenehe e haafaufaa i te mau huru tupuraa atoa ma te horoa i te reira ia vetahi ê—ia ratere anaˈe oe aore ra i te fare toa e ia tauaparau i te feia rave ohipa, i te feia tapiri, i te hoa haere haapiiraa, aore ra i te mau orometua haapii tamarii?
19 Ei faaiteraa vea ohie te piti o te manaˈo. Te na ô ra Te Pare Tiairaa no te 1 no titema 1956 e: “Mea maitai aˈe te hoê faaiteraa poto e te papu ia pûpû anaˈe i te mau vea. Te opuaraa o te vaiihoraa e rave rahi mau vea. E na ratou ïa te ‘paraparau.’” Ua ite te tahi feia poro e mea maitai ia rave mai i te hoê manaˈo i roto i te tumu parau, ia haapotohia i te parau, e ia faaite atu i te mau vea. Ia farii-anaˈe-hia te mau vea, e nehenehe te mau vea e “paraparau” i te tahi atu taata hau atu i te taata iho o tei farii i te reira. I Irelane, ua taio te hoê potii no te haapiiraa tuatoru i te numera no te 1 no setepa 1991, o Te Pare Tiairaa, ta to ˈna metua tane i farii. Ua anaanatae o ˈna i te mau tumu parau no nia i te taairaa e te tahi atu â mau mea. Hope ihora te vea i te taiohia e a ˈna, niuniu atura i te mau Ite, i te numera faataahia i roto i te buka numera niuniu paraparau. Ua haamatahia te hoê haapiiraa Bibilia, e ua bapetizohia teie potii i te Tairururaa Mataeinaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” i te avaˈe tiurai 1993. Ma te papu, ia ô te mau vea i roto i te mau fare, i reira ratou e nehenehe ai e “paraparau” i te taata! Teie te manaˈo ohie a te hoê tiaau haaati: “A tuu i te mau vea i rapae au i to oe pute.” Ia ore ta oe parau e faaanaanatae i te fatu fare, peneiaˈe e ravehia ta oe mau vea no te mau hohoˈa nehenehe mau o te api matamua.
20, 21. (a) Mea nafea oe ia ineine i te taui i roto i te opereraa vea? (b) Eaha paha ta oe e rave no te pûpû hau atu â i te mau vea i te avaˈe hoê?
20 Teie te toru o te manaˈo ia ineine i te taui. (A faaau i te Korinetia 1, 9:19-23.) A faaineine maa omuaraa parau poto. A manaˈo i te hoê tumu parau tei tano no te tane, te tahi no te vahine. No te mau taurearea, e haafaufaa paha oe i te hoê tumu parau o “Te uiui nei te mau taurearea . . .” Ia ineine i te taui, atoa, i te taime e tano i te pûpû i te mau vea. Amui atu i te Mahana Vea, e ite paha oe e te pororaa i te po e ravea maitai atoa no te pûpûraa i te mau vea i tera e tera fare.
21 Teie te maha o te manaˈo a haamau i ta oe iho tapao. Te faataa ra te upoo parau “Te mau vea te aratai i te ora,” i roto i Te taviniraa o te Basileia o te avaˈe mati 1984, e: “Ei manaˈo noa, e tia i te feia poro ia haamau i te hoê tapao, ei hiˈoraa, 10 vea i te avaˈe hoê, ia au i te mau tupuraa; e 90 vea ta te mau pionie e titau. Parau mau, e nehenehe te tahi feia poro e opere e rave rahi atu â mau vea i te avaˈe hoê e no reira ïa e numera rahi aˈe ïa ta ˈna e faaoti. Teie râ, no te maˈi, te huru o te tuhaa fenua, aore ra te tahi atu mau tumu maitai, e numera haihai aˈe ta te tahi atu pae. E mea faufaa mau râ ta ratou taviniraa no Iehova. (Mat. 13:23; Luka 21:3, 4) Te mea faufaa râ ei tapao ta te taata taitahi.”
22. Mea nafea tatou i te faaiteraa i to tatou mauruuru ia Iehova no ta tatou mau vea i te tau au ra?
22 Auê te rahi o to tatou mauruuru i te mea e ua faaohipa Iehova, “te Atua parau mau,” i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari e ta ˈna Tino Aratai no te horoa na tatou i teie mau vea i te tau au ra! (Salamo 31:5) E tia ia Iehova, ia tamau noa teie mau vea i te faaau papu i te mau mau mea hinaaro-mau-hia e te taata. E tamau noa ratou i te haafaufaa i te mau ture morare teitei a Iehova. Eita ratou e faaea i te turu i te mau haapiiraa tano. E e tamau â ratou i te huti i te ara-maite-raa i nia i te tupuraa o te mau tohu no to tatou mau mahana ei tau i reira te Basileia o te Atua e faatere ai e i reira te hinaaro o te Atua i te haapaohia i nia i te fenua nei mai tei ore â i itehia aˈenei na roto i te maraaraa te feia haamori mau ia Iehova. (Mataio 6:10; Apokalupo 11:15) Auê ïa taoˈa rahi e vai ra i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Ia haafaufaa tatou i te mau tupuraa atoa no te horoa na te feia aau haehaa teie mau vea faufaa o te ohipa i roto i te oraraa o te taata e o tei turu i te mau parau mau o te Basileia.
[Nota i raro i te api]
a 15 no tiurai 1992, api 19-22.
b E rave rahi matahiti, ua manaˈohia e Te Pare Tiairaa e vea taa ê ïa no te mau kerisetiano faatavaihia anaˈe iho. Ma te haamata i te matahiti 1935, ua faaitoito-rahi-hia te “nahoa rahi,” e tiaturi ra i te ora mure ore i nia i te fenua nei, ia rave e ia taio i Te Pare Tiairaa. (Apokalupo 7:9) Maa matahiti noa i muri iho, i te matahiti 1940, e pûpûhia Te Pare Tiairaa i te taata na nia i te purumu. I muri aˈe i te reira, ua maraa oioi ïa.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te faaite mai e Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e mau vea parau mau?
◻ Mea nafea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te ohipa i roto i te oraraa o te taata?
◻ Eaha ta te mau amuiraa e nehenehe e rave ia maraa te opereraa vea?
◻ Eaha te mau manaˈo o te tauturu ia pûpû hau atu â i te mau vea?
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te tahi mau tumu parau o te ohipa i roto i te oraraa o te taata
I te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi feia taio tei papai mai no te faaite i to ratou mauruuru no te tahi mau tumu parau taa ê o Te Pare Tiairaa e o te A ara mai na! Te vai ra i raro te hoê anairaa tumu parau tei haaputapû i to matou feia taio. Ua taui anei to outou oraraa i teie mau tumu parau aore ra i te tahi atu?
Te Pare Tiairaa
“A farii i te tauturu a te Atua no te haapaiuma i te mau hara huna” (15 no eperera 1985, reo farani)
“Ia faaohipa na tatou i te huru paieti i nia i to tatou mau metua tei ruhiruhia” (1 no tiunu 1987)
“Te haapiiraa maoti te hoê tapao” (1 no novema 1992)
A ara mai na!
“E nehenehe oe e aro i te hepohepo rahi!” (8 no setepa 1981, reo farani)
“Ia pohe anaˈe tei herehia e oe . . .” (22 no eperera 1985)
“A paruru i ta outou mau tamarii!” (8 no atopa 1993)
[Hohoˈa i te api 23]
I Kanada—te pororaa i tera e tera fare e te mau vea
[Hohoˈa i te api 24]
I Myanmar—te pûpûraa i te mau vea o te aratai i te ora