Ei haapuraa Iehova no oe
“O oe, e Iehova, to ˈu haapuraa.”—SALAMO 31:1.
1. Nafea te Salamo 31 e faatiaturi e e nehenehe Iehova e horoa i te haapuraa?
TE HIMENE ra te reo navenave o te hoê taata, tei paruparu te feruriraa e te tino, e o tei tiaturi hoi ia Iehova. E upootia mai te faaroo, ta te mau parau o te himene moˈa e na ô ra. E paruru te rima o te Manahope i teie taata i te feia hamani ino. “Te tiaturi nei au ia oe, e Iehova,” o ta te salamo e parau ra. “Eiaha roa vau ia haama; e faaora ia ˈu i ta oe ra parau-tia.”—Salamo 31:1.
2. (a) E nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova ei pare etaeta niuhia i nia teihea na pou e piti? (b) Mai te aha to Iehova huru ei Atua?
2 Te vai ra ta te taata papai salamo hoê anaˈe iho haapuraa—te mea maitai roa ˈˈe! Ia feaa noa ˈtu oia no nia i te tahi atu mau mea, e vai noa râ teie: o Iehova to ˈna fare haapuraa, to ˈna pare etaeta. Ua haamauhia ta ˈna tiaturiraa i nia e piti na pou. A tahi, to ˈna faaroo, e ore roa Iehova hoi e tuu ia ˈna i roto i te haama, e te piti, no to Iehova iho parau-tia, e teie ïa te auraa e ore roa oia e faarue tamau i Ta ˈna tavini. E ere o Iehova i te Atua tei vaiiho i ta ˈna mau tavini haapao maitai i roto i te haama; eita o ˈna e ofati i ta ˈna parau tǎpǔ. E Atua râ oia no te parau mau e no te hamani maitai i tei tiaturi ia ˈna ma te aau tae mau. I te pae hopea, e haamaitaihia te faaroo. E faaorahia ïa!—Salamo 31:5, 6.
3. Mea nafea te papai salamo i te faahanahanaraa ia Iehova?
3 I to ˈna faaineineraa i ta ˈna upaupa taˈi navenave mai roto mai i te oto rahi e te ati ma te faaite i to ˈna tiaturiraa, ua itehia mai i teie taata papai salamo te itoito i roto ia ˈna. E faahanahana oia ia Iehova no To ˈna here haavare ore. “Ia haamaitaihia Iehova,” o ta ˈna e himene mai, “o tei faaite mai i to ˈna hamani maitai rahi ia ˈu mai te mea e tei roto vau i te pare ati ra!”—Salamo 31:21.
E pǔpǔ himene rahi o te feia poro i te Basileia
4, 5. (a) Eaha te pǔpǔ himene rahi o te arue ra ia Iehova i teie nei mahana, e mea nafea ratou i te raveraa i te reira i te matahiti i mairi iho nei? (A hiˈo i te tabula i te api 12 e tae atu i te api 15.) (b) Mea nafea te rahiraa taata tei tae i ta Oroa haamanaˈoraa e faaite ra e te vai atu â te feia e hinaaro ra e ô atu i rotopu i te pǔpǔ himene feia poro i te Basileia? (A hiˈo atoa i te tabula.) (c) O vai ma i roto i to outou amuiraa te nehenehe e faaô ia ratou i rotopu i te pǔpǔ himene?
4 I teie nei mahana, e auraa rahi atu â to te mau parau a teie salamo. Eita te feia patoi, te hoê noa ˈˈe ati o te natura, e aore ra te hoê noa ˈˈe fifi i te pae faanavairaa faufaa e nehenehe e haamamû i teie mau himene arueraa ia Iehova; parau mau, e mea faahiahia mau to Iehova hamani maitai i to ˈna nunaa. Na te mau vahi atoa, i te matahiti taviniraa i mairi iho nei, ua himene te hoê pǔpǔ himene rahi, o tei naeahia e 4 709 889 i roto e 231 fenua, i te poroi o te Basileia a te Atua. E haapuraa te faatereraa a Iehova i nia i te raˈi na roto ia Iesu Mesia o te ore roa e haavare ia ratou. I te matahiti i mairi, ua horoa teie feia poro i te Basileia no roto mai e 73 070 amuiraa e 1 057 341 972 hora taatoa i roto i te ohipa pororaa. E e 296 004 ïa taata tei bapetizohia i roto i te pape no te faaite e ua pûpû ratou ia ratou iho no te Atua. E auê ïa maereraa rahi tei fanaˈohia e te feia tei tae i te Tairururaa o te mau nunaa atoa no nia i te Haapiiraa no ô mai i te Atua i Kiev, Ukraine, i te avaˈe atete mairi iho nei. Ua ite ratou i te hoê tupuraa aore â i itehia aˈenei, ma te mataitai i te bapetizoraa rahi roa ˈˈe i numerahia i roto i te aamu o te mau kerisetiano mau! Mai tei tohuhia i roto i te Isaia 54:2, 3, te maraa noa ra te nunaa a te Atua na roto i te mau numera aore â i itehia.
5 Teie râ, te tiai ra te mau taata hinaaro mau e auraro i te Basileia o te Atua ia ô atoa ratou i roto i te pǔpǔ himene. I te matahiti i mairi, ua tae mai te hoê rahiraa maere mau e 11 865 765 taata i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu. Te tiaturihia ra e e rave rahi i rotopu ia ratou te faaî i te mau titauraa no te himene i te himene o te Basileia i tera e tera fare i teie nei matahiti taviniraa. Auê ïa Satani te Diabolo, te enemi o te parau mau i te î i te hae rahi e i te mau mea e vai ra i mua!—Apokalupo 12:12, 17.
6, 7. A faataa e mea nafea te hoê tane anaanatae i ora mai i te haafifiraa a te demoni auaa te tauturu no ô mai ia Iehova.
6 E tamata Satani i te tapea i te tahi pae eiaha ratou ia ô atoa i roto i teie pǔpǔ himene rahi. Ei hiˈoraa, te ite ra te feia poro i Thailande e te rahi noa ˈtura te feia e haafifihia ra e te mau demoni. Ua matara mai râ e rave rahi feia aau tae mau auaa te tauturu no ô mai ia Iehova. I muri aˈe i to te hoê tane farereiraa i te hoê tahuˈa no te hiˈo noa, riro atura oia i te mana o te mau demoni e ahuru matahiti te maoro. Ua tamata o ˈna i te tatara ia ˈna i to ratou mana na roto i te tauturu a te hoê upoo faatere haapaoraa, aita râ o ˈna i ite i te hoê noa ˈˈe vahi maitai. Ua haamata te hoê tavini taime taatoa a te mau Ite no Iehova i te hoê haapiiraa Bibilia e teie taata e ua haapii oia ia ˈna na roto i te Bibilia i te ravea hoê roa ia ora mai oia i te mana a te mau demoni—a rave mai i te ite tano no nia i te parau mau, a tiaturi i te Atua ra o Iehova, e a taparu ia ˈna na roto i te pure.—Korinetia 1, 2:5; Philipi 4:6, 7; Timoteo 1, 2:3, 4.
7 I te po i muri iho i teie aparauraa, e moemoeâ ta teie tane i reira te faariaria ra to ˈna metua tane o tei pohe ia ˈna mai te peu e eita o ˈna e rave faahou i te peu tahutahu. Ua haamata to ˈna utuafare i te haamauiuihia. Ma te ore e hinaaro e tauiui noa, ua tamau oia i ta ˈna mau haapiiraa Bibilia e ua haere oia i te mau putuputuraa. I roto i te hoê o taua mau haapiiraa ra, ua faataa te pionie e i te tahi mau taime e nehenehe te mau tauhaa tei ravehia no te mau peu tahutahu e faatia i te mau demoni ia haafifi i te taata o te tamata ra i te tatara ia ˈna i to ratou mana. Ua haamanaˈo ihora teie taata e e monoï ta ˈna i faaohipa ia manuïa o ˈna. Ua taa ihora oia e e tia ia ˈna ia faarue i te reira. Mai reira mai, aita oia i haafifi-faahou-hia e te mau varua iino. (A faaau i te Ephesia 6:13; Iakobo 4:7, 8.) Te haere ra oia e ta ˈna vahine i mua i roto i ta râua haapiiraa e e haere tamau râua i te mau putuputuraa ia haapiihia râua e te Bibilia.
8, 9. Eaha te tahi atu â mau fifi ta te feia poro i te Basileia e haapaiuma?
8 E nehenehe te tahi atu â mau fifi e haamamû i te taˈi o te parau apî maitai. No te tupuraa ahoaho mau i te pae faanavairaa faufaa i Ghana, ua erehia te feia rave ohipa i ta ratou ohipa. Ua maraa roa te moni hoo, a riro ai ei fifi mau ia noaa mai te mau mea hinaarohia no te oraraa. Mea nafea te mau Ite no Iehova i te faarururaa i te reira? Ma te tiaturi ïa ia Iehova, eiaha râ ia ratou iho. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua vaiiho te hoê taata i te hoê vehi rata tapirihia i nia i te iri fariiraa o te piha ohiparaa a te amaa. I roto i te vehi rata te vai ra e 200 dala marite, e toru moni avaˈe haihai roa. Na te hoê taata tei ore i faaite i to ˈna iˈoa teie vehi rata, teie râ e papai to nia iho i te puohu: “Ua erehia vau i ta ˈu ohipa, ua horoa mai râ Iehova i te tahi atu ohipa na ˈu. Te haamauruuru nei au ia ˈna e Ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia. No te tururaa i te haereraa i te rahi te parau apî maitai o te Basileia hou te hopea, teie ïa ta ˈu maa moni tauturu.”—A faaau i te Korinetia 2, 9:11.
9 E tauturu te mau putuputuraa i te faaineine i te feia tei ô atoa mai i roto i teie pǔpǔ himene rahi arueraa ia Iehova. (A faaau i te Salamo 22:22.) I te pae apatoa no Honduras, te vai ra te hoê amuiraa iti piihia El Jordán. Eaha te ohipa taa ê a teie pǔpǔ iti? Te taeraa mai ïa i te mau putuputuraa ma te tamau. I nia e 19 feia poro, e 12 te tia i te haere na roto i te hoê anavai pape aano ia tae ratou i te mau putuputuraa i te hebedoma hoê. E ere i te mea fifi i te tau paˈura, e ououˈa ratou na nia iho i te mau ofai o te anavai. Ia uâ rahi râ, e taui ïa te mau mea. I te matamua e anavai pape rii noa ïa o tei riro mai râ ei pape pue tei tahe puai roa. No te haapaiuma i teie fifi, e tia i te mau taeae e te mau tuahine ia ite maitai i te au. Hou ratou e au ai, e tuu ratou i ta ratou ahu no te putuputuraa i roto i te hoê tina (farii punu) ma te tapoˈi i te pute uraina. E rave te taata au puai i te tina ei poito ma te aratai i te pǔpǔ i te tahi atu pae. I reira e tamarô ratou ia ratou iho, e e faanehenehe, e e tae ratou i te Piha o te Basileia ma te ataata e te mâ maitai!—Salamo 40:9.
Ei pare i reira tatou e faaea ˈi
10. No te aha e nehenehe tatou e fariu i nia ia Iehova i te tau ahoaho?
10 Noa ˈtu e tei raro aˈe oe i te aroraa a te demoni aore ra i te ahoaho rahi no te tahi atu tumu, e nehenehe Iehova e riro mai ei pare etaeta no oe. A tiaoro atu ia ˈna na roto i te pure. E faaroo oia ma te haapao maitai i te mau otoraa paruparu a to ˈna nunaa. Ua ite te papai salamo i te parau mau o te reira e ua papai oia e: “A tuu mai na i to tariˈa ia ˈu nei, ia peepee mai oe i te faaora ia ˈu, ei pare etaeta oe na ˈu, ei fare haapuraa ia ora vau. E pare etaeta hoi oe na ˈu, e e haapuraa hoi oe no ˈu: e no to oe ra iˈoa, e aratai mai oe ia ˈu e e faaite mai ia ˈu. E ume oe ia ˈu i rapae i te upeˈa i hunahia e ratou no ˈu, o oe hoi to ˈu puai.” —Salamo 31:2-4.
11. A faataa e no te aha e ere te pare etaeta a Iehova i te hoê vahi haapuraa taime poto noa.
11 E horoa Iehova eiaha noa i te hoê vahi haapuraa taime poto noa e pare râ o tei ore roa e haaatihia i reira tatou e faaea hau ai. Eita to ˈna nunaa e hiˈa i ta ˈna faatereraa e ta ˈna aratairaa. E faariro te puai o te Atua i te mau faahemaraa atoa a Satani e a to ˈna huaai e mea faufaa ore. (Ephesia 6:10, 11) Ia tiaturi taatoa anaˈe tatou ia Iehova, e ume mai oia ia tatou i rapae au i te marei a Satani. (Petero 2, 2:9) I na maha matahiti i mairi, e 27 fenua tei fariihia e te ture te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova. I te mau vahi atoa o te ao i reira te mau tupuraa totiale, faanavairaa faufaa aore ra politita i te faataupupu i te parau apî maitai, ua reva te feia mai te mamoe te huru i te mau vahi i reira ratou e farerei-ohie-aˈe-hia. Ua riro te fenua Tapone ei vahi mai te reira te huru.
12. E mea nafea te hoê pionie i Tapone i te faariroraa ia Iehova ei pare etaeta no ˈna?
12 I Tapone e rave rahi feia ěê rave ohipa tei tae mai na te mau fenua ěê, e ua haamauhia i reira e rave rahi amuiraa reo ěê. Te faaite ra te ohipa i tupu i nia i te hoê taeae i roto i te hoê amuiraa tapone i te hotu rahi e itehia i roto i teie tuhaa pororaa reo ěê. Ua opua oia e haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. E te faatere ra hoi oia hoê ahuru haapiiraa Bibilia i to ˈna iho vahi. Ua parau mai te hoê o to ˈna mau hoa ma te hoata e: “Ahiri e reva oe i te hoê vahi hinaaro-rahi-hia te tauturu, e 20 ïa haapiiraa Bibilia ta oe e faatere!” Ua noaa ia ˈna ta ˈna tuhaa fenua e ua reva oia i Hiroshima. E maha avaˈe i muri iho, hoê noa ïa ta ˈna haapiiraa Bibilia. I te hoê mahana, ua farerei oia i te hoê tane no Beresilia tei parau i te reo Potiti. I te mea e aita te taeae i nehenehe e aparau i teie taata, ua hoo oia i te hoê buka no te haapii i te reo Potiti. I muri aˈe i to ˈna iteraa maa parau rii, ua hoˈi e farerei faahou i teie taata. I to te taeae aroharaa ˈtu ia ˈna na roto i te reo Potiti, ua maere roa teie taata e, ma te mata ataata, ua iriti i te uputa ma te titau ia ˈna e tomo mai i roto. Ua haamatahia te hoê haapiiraa Bibilia. Aita i maoro roa e 22 ïa haapiiraa Bibilia ta teie taeae e faatere ra, e 14 na roto i te reo Potiti, e 6 na roto i te reo Paniora, e e 2 na roto i te reo Tapone!
Te pororaa ma te tiaturi
13. No te aha eiaha roa ˈtu te hoê taata e faahaamâ ia tatou i to tatou taviniraa ia Iehova?
13 Te himene papu ra te nunaa a Iehova i te himene o te Basileia ma te tiaturi mau e o Iehova to ratou haapuraa. (Salamo 31:14) Eita ratou e haama—eita o Iehova e faahaehaa ia ratou, no te mea e faatupu o ˈna i ta ˈna parau. (Salamo 31:17) O te Diabolo râ e ta ˈna pûpû demoni o tei haama. I te mea e ua faauehia te nunaa a Iehova ia poro i te hoê poroi haama ore, eita ïa ratou e faahaamahia e te tahi atu mau taata i roto i te pororaa. E ere te reira te ravea ta Iehova, e aore ra ta ta ˈna Tamaiti, e rave no te turai i to ˈna nunaa ia haamori Ia ˈna. Ia î te mafatu o te taata i te tiaturiraa e te haamauruuru i te maitai e te hamani maitai o Iehova, no te huru maitai ïa a to ratou mafatu e parau ai to ratou vaha. (Luka 6:45) Noa ˈtu te iti o te hora ta tatou e horoa i roto i te taviniraa i te avaˈe hoê, mai te peu iho â râ e taime maitai roa ˈˈe tei maraa ia tatou, e mea maitai ïa, eiaha roa tatou ia haama. Aita anei râ te moni haihai roa a te vahine ivi i farii-maitai-hia e Iesu e to ˈna Metua?—Luka 21:1-4.
14. Eaha te mau parau o ta outou e nehenehe e faaite no nia i te ohipa a te mau pionie? (A hiˈo atoa i te tabula)
14 No te hoê rahiraa feia poro e maraa noa ra, te haamoriraa ma to mafatu taatoa o te raveraa ïa i te taviniraa pionie—e 890 231 te feia poro o te avaˈe i te matahiti i mairi aˈenei! E maraaraa teie e 1 000 000 i nia i te matahiti i mairi. Te faaite ra te ohipa i tupu e mea nafea te hoê tuahine i Nigeria i te ôraa ˈtu i rotopu i te mau pionie. Ua papai oia: “Ua fatata vau i te faaoti i ta ˈu haapiiraa tuarua, ua haere au e tauturu no te tunu i te maa no te feia i tae i te haapiiraa pionie a te mau Ite no Iehova. Ua farerei au e piti na tuahine i reira e mea paari aˈe râua i to ˈu iho mama ruau. I to ˈu iteraa e mau pionie tei tae i te haapiiraa, ua manaˈo vau, ‘Mai te peu ua rave teie e piti i te taviniraa pionie, na te aha e tapea ra ia ˈu?’ I te otiraa ta ˈu tau haapiiraa, ua riro atoa ïa vau ei pionie tauturu.”
15. Mea nafea te pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa e faariro ai ia Iehova ei haapuraa no te tahi atu mau taata?
15 E ere te taatoaraa tei nehenehe e rave i te taviniraa pionie, e nehenehe râ ratou e poro. I Beletita te hoo ra te hoê tuahine ruhiruhia e 82 matahiti i te iˈo puaatoro. Ua tapao oia e ua peapea roa te vahine o te taata tupai puaatoro i te arepurepuraa politita no tupu noa iho nei. Ua tuu atu te tuahine i te api parau iti Eaha te tiaturiraa a te mau Ite no Iehova? na roto i te moni parau i to ˈna aufauraa ˈtu. I to te tuahine hoˈiraa ˈtu i te fare toa, ua ui papu te vahine o te taata tupai puaatoro, eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te toru o te tamaˈi rahi o te ao nei. Ua hopoi mai te tuahine i te buka Te hau e te ino ore mau—Nohea mai ïa? Maa mahana i muri iho, i te tomoraa te tuahine ruhiruhia i roto i te fare toa, e rave rahi atu â mau uiraa ta te vahine o te taata tupai puaatoro. Ua au rahi teie tuahine i teie vahine, e e tia iho â ia ˈna ia pûpû i te hoê haapiiraa Bibilia na ˈna, e ua fariihia te reira. I teie nei e hinaaro te vahine o te taata tupai puaatoro e bapetizo ia ˈna. E te taata tupai puaatoro? Ua taio oia i te api parau iti e te haapii atoa ra oia i te Bibilia.
‘Te pueraa taoˈa o te mau mea maitatai’
16. Mea nafea Iehova i te faaineineraa i te pueraa taoˈa o te mau mea maitatai no ta ˈna nunaa?
16 I roto i teie mau mahana hopea ahoaho, aita anei o Iehova i “faaite mai i to ˈna hamani maitai rahi” i tei tiaturi ia ˈna? Mai te hoê metua tane here e te paruru, ua faaineine o Iehova i te pueraa taoˈa o te mau mea maitatai no ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei. Ua ninii mai oia i te oaoa i nia ia ratou i mua i te aro o te feia atoa e hiˈo ra, mai ta te taata papai salamo e parau ra: “I te rahi hoi o te mau mea maitatai na oe, i tei vaiihohia e oe no te feia i mǎtaˈu ia oe ra! i tei haapaohia e oe no te feia i tiaturi ia oe i mua i te aro o te tamarii a te taata nei!”—Salamo 31:19, 21.
17-19. I Ghana, eaha te ohipa maitai i roaahia mai i to te hoê tane ruhiruhia aniraa ia haamanahia e te ture ta ˈna faaipoiporaa?
17 No reira, e riro te feia o te ao nei ei ite no te haerea tia o te feia haamori ia Iehova, e e maere rahi ratou. Ei hiˈoraa, i Ghana ua haere te hoê tane ruhiruhia e 96 matahiti i te piha faaipoiporaa ma te ani ia haamanahia e te ture ta ˈna faaipoiporaa e 70 matahiti te maoro. Ua huru-ê-roa-hia te taata a te hau e ua ui e: “Ua papu ia oe e tera iho â ta oe e hinaaro ra? I to oe faito matahiti?”
18 Ua faataa teie tane: “E hinaaro vau e riro ei Ite no Iehova e e rave atoa i te ohipa faufaa roa ˈˈe hou te hopea o te ao nei—te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. E aratai teie ohipa i te ora mure ore. E auraro te mau Ite no Iehova i te mau ture a te hau, e tae noa ˈtu i te ture no te haamanaraa i te faaipoiporaa. No reira a haamana i te reira no ˈu.” Ua vai mamû te taata a te hau ma te maere rahi. Ua haamana oia i te reira, e ua reva te tane ruhiruhia ma te oaoa no te mea ua haamanahia e te ture ta ˈna faaipoiporaa.—A faaau i te Roma 12:2.
19 I muri aˈe, ua manaˈonaˈo noa te taata a te hau no nia i te mau mea ta ˈna i faaroo. “Te mau Ite no Iehova . . . te ohipa faufaa roa ˈˈe . . . te hopea o te ao nei . . . te Basileia o te Atua . . . te ora mure ore.” Ma te maere rahi i te auraa o teie mau mea atoa i roto i te oraraa o te hoê tane ruhiruhia e 96 matahiti, ua faaoti oia e imi i te mau Ite no te tuatapapa hau atu â i te reira. Ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia i te fare e ua haere oioi oia i mua. I teie nei mahana, e Ite bapetizohia teie taata a te hau. Ia auraro tatou ia Iehova i te mau mea ta vera e manaˈo ra e mea faufaa ore, e maitai rahi tei itehia mai no tatou iho e no tei ite mai i to tatou haerea.—A faaau i te Petero 1, 2:12.
20. I Myanmar, mea nafea te haerea tia a te hoê tuahine apî i te riroraa mai ei faaiteraa maitai?
20 Te horoa ra te feia ruhiruhia tei vaiiho i te parau mau ia taui ia ratou e ia riro mai ei taata tia i te hoê hiˈoraa maitai no te feia apî i roto i teie nei ao parau-tia ore. I Myanmar te ora ra te hoê tuahine apî mai te reira te huru. No roto mai o ˈna i te hoê utuafare veve e te haehaa e ahuru tamarii. Te metua tane, e moni tufaa ta ˈna, e pionie tamau oia. I te hoê mahana i te fare haapiiraa, ua itehia e te tuahine te hoê tapea rima taiamani, ua hopoi oioi oia i te orometua haapii tamarii. I te mahana i muri iho, putuputu ihora te pǔpǔ tamarii haere haapiiraa, e ua faaite te orometua e mea nafea te tapea rima i te iteraahia e te hopoiraahia mai no te faahoˈi i te reira i te vahine no ˈna te tapea rima. E ua anihia i te tuahine apî ia tia mai i mua i te mau tamarii e ia faataa no te aha o ˈna i na reira ˈi, ma te ite hoi e e tapea paha te tahi atu mau tamarii i te reira. Ua faataa te tuahine e e Ite no Iehova oia e eita to ˈna Atua e au i te eiâ e aore ra i te tahi noa haerea tia ore. Ua faaroo te fare haapiiraa taatoa i te reira, ma te horoa i teie tuahine apî te hoê ravea maitai no te pororaa i te mau orometua e te mau tamarii haere haapiiraa atoa.
21. Ia tiaturi anaˈe te feia apî ia Iehova, e mea nafea ïa to ratou haerea e faaite ai i to Iehova huru?
21 I Beletita e parau anaanatae mau ta te hoê orometua haapii tamarii i parau i te fare haapiiraa no nia i te mau Ite no Iehova. Ua hiˈopoa oia i te haerea o te hoê o ta ˈna tamarii haere haapiiraa, e tuahine apî atoa hoi, e ua parau oia e: “Ua taui au i teie nei i to ˈu manaˈo no nia i te mau Ite no Iehova. Ua aratai te manaˈo pae tahi ia ˈu ia manaˈo e e feia ratou o te ore roa e farii i to vetahi ê mau manaˈo. Ua ite-papu-hia e au e e feia farii roa ratou i to vetahi ê manaˈo, ma te ore roa e tuu i te hiti ta ratou iho mau faaueraa tumu.” I te matahiti hoê e horoa te mau orometua haapii i te mau re na te tamarii maitai roa ˈˈe. I rotopu i te reira te vai ra te re no nia i te haerea morare. E toru matahiti te tahi i muri iho i te tahi, na re matamua e toru ua horoahia e teie orometua haapii no te mau tamarii Ite no Iehova. E pinepine i te tupu mai te reira te huru no tei tiaturi mau ia Iehova.—Salamo 31:23.
22. Eaha te faaotiraa hanahana a te Salamo 31, e mea nafea te reira i te tautururaa ia tatou i teie tau hopea o teie amuiraa o te mau mea nei?
22 E faaotiraa hanahana mau to te Salamo 31: “Ia etaeta, e na ˈna e faaitoito mai i to outou aau, outou atoa, e te feia e tiaturi ia Iehova ra.” (Salamo 31:24) No reira, a faaruru ai tatou i te mau mahana hopea o te amuiraa ino a Satani, eita roa ˈtu Iehova e faaatea ê ia tatou, e haafatata mai râ ia tatou e e tuu mau oia i to ˈna iho puai i nia ia tatou. E tia ia tiaturi tatou ia Iehova e e manuïa oia. O oia to tatou haapuraa, to tatou pare.—Maseli 18:10.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha e nehenehe mau tatou e faariro ia Iehova ei haapuraa?
◻ Eaha te haapapuraa e te arue ra te hoê pǔpǔ himene rahi i te Basileia ma te itoito?
◻ No te aha e nehenehe tatou e tiaturi e eita te upeˈa a Satani e haru i te nunaa a Iehova i roto i te marei?
◻ Eaha te pueraa taoˈa ta Iehova i faaineine no tei faariro ia ˈna ei haapuraa no ratou?
[Tapura i te api 12-15]
TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1993 A TE MAU ITE NO IEHOVA NA TE ARA
(Hiˈo i te papai)
[Hohoˈa i te api 16, 17]
Te feia e o Iehova to ratou haapuraa e riro mai ïa ei pǔpǔ himene rahi—4 709 889 feia poro itoito i te Basileia!
1. Senegal
2. Beresilia
3. Chili
4. Bolivia