VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/8 api 27-30
  • Nafea te mau kerisetiano ia tauturu i te feia ruhiruhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea te mau kerisetiano ia tauturu i te feia ruhiruhia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tauturu itoito
  • Mea faufaa roa ia faanaho i te mau ohipa
  • Ia ore te pohe e apehia
  • E hopoia na tatou pauroa
  • E tauturu te utuafare kerisetiano i te feia ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ia haapao na tatou i te mau hinaaro o te feia paari
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te haamanaˈo nei Iehova i te feia maˈi e te feia ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/8 api 27-30

Nafea te mau kerisetiano ia tauturu i te feia ruhiruhia

“I ORE ai matou i taiâ ˈi; pohe noâ hoi te taata i rapaˈe au nei, te faa[apî]hia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana. . . . Tatou hoi te haapao nei, eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ: o te mau mea e hiˈohia nei hoi, no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.” O ta aposetolo Paulo ïa i parau i roto i te piti o ta ˈna rata i to Korinetia.—Korinetia 2, 4:16-18.

I te mau tau tahito, ua tiatonu te mau tane e te mau vahine faaroo i nia i te mau mea hiˈo-ore-hia, tei roto atoa hoi te mau mea atoa ta to ratou Atua, o Iehova, i tǎpǔ i te rave i te tau mau ra. I roto i te buka a Hebera, te haapopou ra o Paulo i teie feia, o tei tapea i to ratou faaroo e tae roa ˈtu i te taime o to ratou poheraa—e vetahi o ratou, ua ruau roa ïa. Te faahiti nei oia ia ratou ei mau hiˈoraa no tatou, i te na ôraa e: “I pohe anaˈe atura taua feia ra ma te faaroo, aita i noaa tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite, e ua faˈi hua.”—Hebera 11:13.

I teie mahana, ua piri roa tatou i te tupuraa o teie mau parau tohu. Tera râ, te vai nei i rotopu ia tatou te mau taata maˈi e te feia ruhiruhia o tei ore i papu mai te peu e e ora noâ anei ratou no te ite i te hopea o teie faanahoraa ino. E riro atoa paha vetahi o ratou i te pohe i roto i te faaroo ma te ore e ite i te mau parau tǎpǔ atoa ia tupu i roto i to ratou oraraa. E nehenehe te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 2, 4:16-18 e riro ei faaitoitoraa rahi no teie mau taata.

Te haamanaˈo nei Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore atoa, e tae noa ˈtu te feia maˈi e te feia ruhiruhia. (Hebera 6:10) Te faahitihia ra te feia paari haapao maitai ma te hanahana i roto e rave rahi mau vahi o te Bibilia, e i roto i te Ture a Mose, te faahiti-taa-ê-hia ra te faatura e faataehia ˈtu i te feia ruhiruhia. (Levitiko 19:32; Salamo 92:12-15; Maseli 16:31) I rotopu i te mau kerisetiano matamua, e ravehia na te feia ruhiruhia ma te faatura. (Timoteo 1, 5:1-3; Petero 1, 5:5) Te vai ra i roto i te hoê buka bibilia te hoê faataaraa nehenehe mau o te aupuru î i te here e te manaˈo haapae aroha mau i faaitehia e te hoê vahine apî i nia i to ˈna metua hoovai vahine ruhiruhia. Ma te tano roa, ua topahia teie buka i te iˈoa o taua vahine apî ra, o Ruta.

Te hoê tauturu itoito

E oraraa peapea to te vahine ruhiruhia ra o Naomi. Ua faahepo te oˈe ia ˈna, e to ˈna utuafare iti atoa, ia faarue i to ratou mau hoa e ta ratou tufaa aiˈa i Iuda e ia ora i te pae hitia o te râ o te Anavai Ioridana i te fenua ra o Moabi. I reira, ua pohe ihora te tane a Naomi, ma te vaiiho mai ia ˈna o ˈna anaˈe e ta ˈna e piti tamaiti. I muri aˈe, ua paari maira teie na e piti e ua faaipoipo, tera râ, ua pohe atoa raua. Ua toe noa maira o Naomi e aita e huaai no te haapao ia ˈna.

Ua ruau roa hoi o ˈna no te haamata apî faahou i te hoê utuafare, e e au ra e mea iti roa te toe ra i roto i to ˈna oraraa. Ma te miimii ore, ua hinaaro oia e tono atu ia Ruta raua o Oraphe, na vahine ivi o ta ˈna mau tamaroa, ia hoˈi atu i te fare o to raua metua vahine ia imi raua i te tane na raua. E hoˈi atu o ˈna anaˈe i to ˈna fenua tumu. I teie atoa mahana, te hepohepo nei vetahi feia ruhiruhia, mai te peu iho â râ e ua pohe te feia i herehia e ratou. Mai ia Naomi, te titau nei paha ratou i te tahi taata no te haapao ia ratou, tera râ, aita ratou e hinaaro ra e riro ei hopoia teimaha.

Area o Ruta ra, aita o ˈna i hinaaro e faarue i to ˈna metua hoovai vahine. Ua here oia i teie vahine paari, e ua here oia ia Iehova, te Atua e haamorihia ra e Naomi. (Ruta 1:16) No reira, ua rave atura raua i te hoê tere no te hoˈi atu i Iuda. I taua fenua ra, te vai ra te hoê faanahoraa aroha i raro aˈe i te Ture a Iehova ia nehenehe te feia veve e ooti, aore ra e haaputu, i te mau toetoea i roto i te mau faaapu ia oti anaˈe te ootiraa. Ua faaau atura o Ruta, e mea apî aˈe hoi oia, e na ˈna e rave i teie ohipa, i te na ôraa e: “E tuu aˈe na oe ia ˈu.” Ua rave ihora oia i te ohipa ma te rohirohi ore no raua toopiti atoa ra.—Ruta 2:2, 17, 18.

Ua riro te haapao maitai e te here o Ruta no Iehova ei faaitoitoraa puai no Naomi, o tei haamata i te feruri ma te hoê manaˈo tano e te haere i mua. Mea faufaa roa to ˈna ite i te Ture e te mau peu o te fenua i teie nei. Ua horoa ˈtura oia i te tahi aˈoraa paari i ta ˈna tauturu itoito ia nehenehe te vahine apî, na roto i te hoê faaipoiporaa fetii, e noaa faahou i te tuhaa aiˈa a te fetii e e fanau i te hoê tamaroa ei huaai. (Ruta, pene 3) Ua riro o Ruta ei hiˈoraa nehenehe mau no te feia o te rave nei i te mau haapaeraa no te haapao i te feia maˈi aore ra te feia ruhiruhia. (Ruta 2:10-12) I roto i te amuiraa i teie mahana, e rave rahi atoa te nehenehe e ravehia no te tauturu i te feia maˈi e te feia ruhiruhia. Nafea?

Mea faufaa roa ia faanaho i te mau ohipa

I roto i te amuiraa kerisetiano matamua, ua tapaohia te hoê tabula o te mau vahine ivi e hinaaro ra i te tahi turu i te pae materia. (Timoteo 1, 5:9, 10) Oia atoa i teie mahana, i roto i te tahi mau tupuraa e nehenehe te mau matahiapo e tapao i te tabula o te feia maˈi e te feia ruhiruhia o te titau nei i te tahi aupururaa taa ê. I roto i te tahi mau amuiraa, ua anihia te hoê matahiapo ia haapao i te reira ei hopoia taa ê na ˈna. I te mea e e rave rahi feia ruhiruhia, mai ia Naomi ra, o te ore e onoono nei no te ani i te tauturu, e tia ïa i teie taeae ia faaite i te aravihi no te tuatapapa i te huru tupuraa e—na roto i te hoê raveraa mǎrû e te paari—e haapapu e te ravehia ra te mau ohipa titauhia. Ei hiˈoraa, e nehenehe oia e ara mai te peu e te vai ra te mau faanahoraa atoa i te Piha no te Basileia no te feia maˈi e te feia ruhiruhia. Mai te peu e e tano, e nehenehe atoa oia e feruri i te mau tuhaa mai te hoê vahi faaheeraa manina no te mau pereoo huira, te mau vahi haumitiraa ohie, te mau taoˈa faaroo no te feia turi, e te hoê vahi no te mau parahiraa taa ê. E nehenehe atoa teie taeae e haapapu e ia noaa i te feia atoa tei ore i tae mai i te Piha no te Basileia i te ripene haruharuhia o te mau putuputuraa aore ra e faaroo i te reira na roto i te hoê ravea niuniu paraparau.

E titau-atoa-hia paha ia faanaho i te faurao no te mau putuputuraa e te mau tairururaa. Ua fifihia te hoê tuahine paari no te mea aita te taata o tei matau i te afai ia ˈna i te mau putuputuraa i vata. Ua titauhia oia ia taniuniu atu e rave rahi mau taata hou oia e ite mai ai i te hoê faurao e no reira, ua manaˈo atura oia e e hopoia teimaha oia. Ahiri e ua ravehia te hoê faanahoraa e te hoê matahiapo e na ˈna e haapao i teie mau tuhaa atoa, e tamǎrûhia ïa to ˈna haama.

E nehenehe atoa teie matahiapo e ani e rave rau mau utuafare mai te peu e e nehenehe anei ratou e faaohu no te haere atu e farerei i te taata ruhiruhia. Na roto i teie ravea, e haapii ïa te mau tamarii e ua riro te haapaoraa i te feia ruhiruhia ei tuhaa no te oraraa kerisetiano. Mea maitai no te mau tamarii ia haapii i te amo i teie hopoia. (Timoteo 1, 5:4) Te na ô ra te hoê tiaau haaati e: “Ia au i ta ˈu iho i ite, mea iti roa te mau tamarii aore ra te mau taurearea o te haere atu e hiˈo i te feia paari aore ra te feia maˈi na nia i to ratou iho hinaaro.” Peneiaˈe aita ratou e manaˈo ra, aore ra peneiaˈe aita ratou e taa ra eaha te rave aore ra te parau; e nehenehe te mau metua e haapii ia ratou i te reira.

A haamanaˈo atoa e mea au na te rahiraa o te feia ruhiruhia ia faaara-atea-hia ratou e e haere mai te hoê hoa. E oaoa ïa ratou i te tiairaa i te hoê taata e haere mai e hiˈo ia ratou. Mai te peu e e afai mai te feia farerei i te tahi amuamu, mai te taofe aore ra te faraoa monamona, e ia tamâ oioi noa ratou i muri iho, e apehia ïa ia horoa ˈtu i te hoê ohipa teimaha na te taata ruhiruhia. Te vai ra te hoê taeae e ta ˈna vahine, mea paari raua tera râ te itoito noa ra, o tei faataa i te hoê mahana tamau i te mau hebedoma atoa i reira raua e tuu ai i te tahi maa i roto i te hoê panie e e haere atu ai e farerei i te feia ruhiruhia o te amuiraa. Mea au-roa-hia ta raua mau tere farereiraa.

No te maitai o te feia ruhiruhia, e rave rahi mau amuiraa o te faanaho nei i te hoê haapiiraa buka i roto i te hora ao. I te hoê vahi, ua anihia te tahi mau utuafare e te mau taata poro taa noa mai te peu e e farii anei ratou e e nehenehe anei ta ratou e turu i teie pǔpǔ, e te faahopearaa, o te hoê ïa pǔpǔ haapiiraa buka i reira te feia ruhiruhia e te feia apî e aupuru ai i te tahi e te tahi.

Eita e tia e na te mau matahiapo anaˈe e rave i te tutavaraa i roto i teie tuhaa. E tia ia tatou paatoa ia ara i te mau titauraa a te feia maˈi e te feia paari. E nehenehe tatou e farii ia ratou i te Piha no te Basileia e e rave i te taime no te paraparau ia ratou. E oaoa ratou ia titau-manihini-hia ratou. Aore ra e nehenehe tatou e ani e ia haere mai ratou na muri ia tatou i te hoê tamaaraa i rapaeau aore ra i te hoê tere faafaaearaa. E rave pinepine te hoê Ite i te feia poro ruhiruhia i roto i to ˈna pereoo ia haere oia i te oire no te tahi mau farereiraa ohipa. Mea faufaa ia tauturu i te feia paari ia ite tamau e e tuhaa atoa ta ratou. Eiaha e vaiiho ia ratou ia faaatea ê, mai ta Naomi i hinaaro i te rave, e faaoioi hoi te reira i te ruhiruhiaraa aore ra te paruparuraa o te ruauraa.

E tia atoa ia haapaohia te feia apî o tei hapepa aore ra o tei maˈihia. Te na ô ra te hoê Ite e toru ta ˈna tamaroa e maˈi to ratou o te ore e ora, e piti hoi o tei pohe ê na, e: “E mea fifi no te hoê amuiraa ia tamau noa i te faaite i te aupuru ia roohia te hoê taata i te hoê maˈi o te tupu maoro. No te aha e ore e ani i te tahi mau taata poro apî e nehenehe e tiaturihia ia tauaparau i te irava mahana e ia taio i te hoê pene o te Bibilia i te mau mahana atoa e to ratou hoa e tarava ra i nia te roˈi? E nehenehe te mau taurearea, e tae noa ˈtu te mau pionie, e faaohu.”

Ia ore te pohe e apehia

Ua faaruru te mau tavini a Iehova i te pohe i te mau taime atoa ma te itoito, i mua anei i te maˈi aore ra i te hamani-ino-raa. Ia haamata anaˈe te feia atihia i te ite e fatata roa ratou i te pohe, mea tano iho â e ia farerei ratou i te mau huru horuhoru taa ê. I muri aˈe i to ratou pohe, e haere atoa to ratou mau fetii na roto i te hoê tau faatanoraa, te oto, e te fariiraa. No reira, e mea pinepine e mea maitai no te taata e maˈihia ra ia paraparau tahaa no nia i te pohe, mai ta Iakoba, Davida, e o Paulo i rave.—Genese, pene 48 e 49; Te mau arii 1, 2:1-10; Timoteo 2, 4:6-8.

Te papai ra te hoê Ite e taote oia e: “E tia ia tatou ia paraparau tahaa no nia i teie tumu parau. Aita vau i ite aˈenei i roto i te roaraa o to ˈu toroa e ua maitaihia te hoê taata maˈi ia huna i te mea e e pohe oia i to ˈna maˈi.” Noa ˈtu râ, e tia ia tatou ia taa e eaha ta te taata maˈi iho e hinaaro ra e ite, e afea oia e hinaaro ai e ite. Te faaite papu nei vetahi mau taata maˈi e ua ite ratou e ua fatata roa mai te pohe, e e tia ia ratou ia tauaparau no nia i to ratou mau manaˈo e to ratou mau huru hohonu. Area vetahi ra, te onoono nei ratou i nia i te tiaturiraa, e e mea maitai ia tiaturi atoa to ratou mau hoa na muri ia ratou.—A faaau e te Roma 12:12-15.

No te rohirohi aore ra te hepohepo o te hoê taata o tei piri roa i te pohe, mea fifi paha no ˈna ia pure. E tamǎrûhia teie taata maˈi i te iteraa ia au i te Roma 8:26, 27 e te taa ra i te Atua “te uuru e ore e tia ia parau.” Ua ite Iehova e i raro aˈe i teie hepohepo rahi e fifihia te hoê taata no te ite i te mau parau e faahiti i roto i ta ˈna pure.

Mai te peu e e nehenehe, mea faufaa ia pure e te hoê taata maˈi. Te faatia ra te hoê taeae e: “I te taime a fatata ˈi to ˈu metua vahine i te pohe e aita to ˈna e puai faahou no te paraparau, ua faaite maira oia na roto i te tapiriraa i to ˈna rima e te hinaaro ra oia e ia pure matou e o ˈna. I muri aˈe i ta matou pure, ua himene matou i te hoê himene o te Basileia, no te mea mea au roa na to ˈu metua vahine i te upaupa. I te omuaraa, ua himenemene mǎrû noa matou i te pehepehe, e i muri iho, ua himene matou ma te hau i te mau parau. Ua oaoa roa oia. Oia mau, e faatupu teie mau himene o ta tatou e faatuati nei e to tatou oraraa ei Ite no Iehova i te mau huru hohonu e mea fifi roa ia faaite na roto i te tahi atu ravea.”

E titau te paraparauraa e te hoê taata e pohe ra, i te here, te faatanoraa i te parau, e te huru hohonu. E nehenehe te hoê taata farerei e faaineine i te tahi tumu parau faaitoito o te haapuai i te faaroo, e e ara oia i te ape i te paraparauraa tano ore no nia i te tahi atu mau taata e to ratou mau fifi. Oia atoa, e tia ia faatanohia te maoro o te tere ma te tano e te au. Mai te peu e e au ra e ua moe te hiroa o te hoê taata, mea maitai ia haamanaˈo e e nehenehe â ta ˈna e faaroo i te mea e parauhia ra. No reira, a ara i te mea o ta outou e parau ra.

E hopoia na tatou pauroa

E hopoia teimaha te haapaoraa i te feia maˈi e te feia ruhiruhia. No te feia piri roa ˈˈe i te taata maˈi, e mea rohirohi, i te pae tino e i te pae no te mau huru horuhoru. Te titau nei ratou e e tia iho â ia faaite atu te toea o te amuiraa e te taahia ra ratou e ia tauturu ia ratou. Te rave ra te feia e haapao ra i te mau fetii tei maˈihia aore ra te mau hoa faaroo i te mea tia, noa ˈtu e e titau te reira e ia mairi ratou i te tahi mau putuputuraa aore ra e iti ta ratou tuhaa i roto i te taviniraa no te hoê tau. (A faaau e te Timoteo 1, 5:8.) E haapuaihia ratou e te haerea o te amuiraa o te taa i to ratou huru. I te tahi mau taime, e nehenehe te hoê taeae aore ra te hoê tuahine e mono no te hoê taime, ia nehenehe te taata haapao tamau e tae i te hoê putuputuraa aore ra e fanaˈo i te tahi mau hora oaoa i roto i te ohipa pororaa.

Parau mau, mai te peu e o outou te taata e fifihia ra, e nehenehe atoa outou e rave i te tahi mea. E nehenehe te tiaturi ore e te manaˈoraa e aita e ravea faahou no nia i to outou hapepa e faataiâ roa ˈtu â ia outou, tera râ, e faaatea ê te taiâ i te hoê taata e e tiahi oia ia vetahi ê. E nehenehe râ outou e tamata i te faaite i to outou mauruuru e e tauturu atu. (Tesalonia 1, 5:18) A pure no vetahi ê e mauiui ra. (Kolosa 4:12) E feruri hohonu i nia i te mau parau mau faahiahia a te Bibilia, e a paraparau atu i te reira e te feia farerei. (Salamo 71:17, 18) A tutava i te pee maite i te haereraa i mua o te haapuai i te faaroo o te nunaa a te Atua. (Salamo 48:12-14) A haamauruuru ia Iehova no teie mau tupuraa oaoa. E nehenehe te feruri-hohonu-raa i teie mau ohipa, mai te toparaa mahana o te pûpû i te maramarama purapura aˈe e te mahanahana aˈe i te mahana o te avatea, e horoa mai i te mau hora hopea o to tatou oraraa i te unauna taa ê.

E tia ia tatou paatoa ia aro no te tapea i te tiaturiraa, i te mau tau fifi iho â râ, o te paruru i to tatou feruriraa mai te hoê taupoo auri. (Tesalonia 1, 5:8) Mea maitai ia feruri hohonu i nia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e to ˈna niu papu. E nehenehe tatou e hiˈo i mua ma te papu e te tiairaa ru i te mahana i reira e ore roa te maˈi e te paruparu o te ruhiruhiaraa. I reira, e maitai te mau taata atoa. E hoˈi atoa mai te feia pohe. (Ioane 5:28, 29) Te ite nei tatou i teie mau “mea hiˈo-ore-hia” e te mata o to tatou faaroo e to tatou mafatu. Eiaha outou e haamoe i te reira.—Isaia 25:8; 33:24; Apokalupo 21:3, 4.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono