VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/8 api 26-30
  • Te haamanaˈo nei Iehova i te feia maˈi e te feia ruhiruhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haamanaˈo nei Iehova i te feia maˈi e te feia ruhiruhia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A tamata i te taa i to ratou huru
  • A faatura ˈtu i te feia maˈi e te feia ruhiruhia
  • Te tauturu ia noaa te puai pae varua
  • Nafea te mau kerisetiano ia tauturu i te feia ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • E tauturu te utuafare kerisetiano i te feia ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ia haapao na tatou i te mau hinaaro o te feia paari
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/8 api 26-30

Te haamanaˈo nei Iehova i te feia maˈi e te feia ruhiruhia

E MEA fifi roa “ia tae i te tau e roohia ˈi e te ati ra.” (Salamo 37:18, 19) E tupu mai teie tau ia ruau te hoê taata e ia roohia oia i te mau paruparu o te paariraa. E farerei vetahi i te tau ati ia faaoromai ratou i te maˈi ino e te maoro. E riro ratou i te manaˈo e te rave ra to ratou maˈi i to ratou oraraa, ma te faateimaha i to ratou mau manaˈo e ta ratou mau ohipa atoa.

Mea tamahanahana râ ia haamanaˈo e tei nia noa te mata o Iehova i ta ˈna mau tavini atoa. E oaoa to ˈna mafatu ia tamau noa anaˈe ta ˈna mau tavini pûpûhia i te faaite i te taiva ore e te paari noa ˈtu te ruhiruhiaraa, te maˈi, aore ra te tahi atu mau tupuraa fifi. (Paraleipomeno 2, 16:9a; Maseli 27:11) Te haapapu maira te Arii ra o Davida e: “Te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna, . . . e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro [no te tauturu].” Oia mau, te ite ra oia i ta ratou aroraa; te haapuai nei oia ia ratou e to ˈna ra varua. “E e faaora hoi [oia] ia ratou.” Te haamanaˈo ra oia ia ratou e te tauturu nei oia ia ratou ia faaoromai. (Salamo 145:18, 19) E o tatou nei? Te haamanaˈo ra anei tatou, mai ia Iehova ra, i te feia maˈi e te feia ruhiruhia?

Ua riro te mau paruparu no roto mai i te maˈi aore ra te ruhiruhiaraa ei mau tupuraa o te oraraa i roto i teie nei faanahoraa. E mau ohipa teie te tia ia tatou ia faaruru e tae roa ˈtu i te taime e faatupu ai Iehova i ta ˈna opuaraa no te fenua e te huitaata nei. I teie mahana, te rahi noa ˈtura te taata o te naeahia nei i te hoê faito matahiti paari, no reira e rave rahi mau taata o te farerei nei i te mau paruparu o te ruauraa. Hau atu, noa ˈtu e mea apî noâ ratou, e rave rahi o te roohia nei i te mau ati aore ra te mau maˈi atâta no te oraraa aore ra o te haaparuparu. E tae roa ˈtu i te taime e mou ai teie nei ao tahito, e tamau noa te maˈi e te ruhiruhiaraa i te riro ei mau haafifiraa rahi.

Auê tatou i te mauruuru i to tatou mau hoa tei maˈihia e te ruhiruhia o te riro noa râ ei mau hiˈoraa “i te haamahuraa i te ino, e te faaoromai”! Oia mau, “te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai.” (Iakobo 5:10, 11) E rave rahi feia ruhiruhia o tei paruparuhia i teie nei, ua rave ratou e mau ahuru matahiti na mua ˈˈe i te ohipa haapiiraa, faaineineraa, e faaaravihiraa i te feia o te rave nei i te upoo i teie nei i roto i te amuiraa. Te oaoa atoa nei vetahi mau taata paari ia ite e ua faaô ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.—Salamo 71:17, 18; Ioane 3, 4.

Oia atoa, te mauruuru nei tatou i te feia i rotopu ia tatou o tei roohia i te maˈi ino mau tera râ, noa ˈtu to ratou mau mauiui, te haa nei ratou no te faaitoito ia tatou na roto i to ratou haapao maitai. Ia horoa ratou i te haapapuraa no to ratou tiaturiraa ma te ore e aueue, e riro te faahopearaa ei faaitoitoraa e ei haapuairaa i te faaroo. Te faaite ra te hau o to ratou feruriraa e to ratou mauruuru i te faaroo tei riro ei hiˈoraa te tia mau ia peehia.

Mea peapea mau ia roo-taue-hia te hoê taata i te mariri ai taata, te hoê maˈi tupu taue, aore ra te tahi atu tupuraa o te taui roa i to ˈna oraraa. E tamataraa fifi atoa no te mau metua ia ite i ta ratou mau tamarii ia maˈihia aore ra ia mauiui i muri aˈe i te hoê ati. Nafea vetahi atu mau taata ia tauturu mai? Ua riro teie mau tau ati ei tamataraa no te taatoaraa o te autaeaeraa kerisetiano. E ravea hoi te reira no te faaite e ‘ua riro te hoê hoa mau ei taeae o tei fanauhia no te tau ati ra.’ (Maseli 17:17) Parau mau, eiaha te mau taata maˈi e te feia ruhiruhia atoa ia tiai e ia haapaohia ratou e te mau melo taitahi atoa o te amuiraa. Teie râ, e haapao Iehova e na roto i to ˈna varua, e turaihia vetahi ia tauturu na roto i te mau ravea huru rau. E e nehenehe te mau matahiapo e ara e ia ore te hoê taata ia moehia.—A hiˈo Exodo 18:17, 18.

A tamata i te taa i to ratou huru

Ia tamata tatou i te tauturu i te hoê taata, mea faufaa roa ia faatupu i te hoê taairaa maitai, e e titau te reira i te taime, te faaoromai, e te taaraa i to vetahi ê ra huru. Ei taata tauturu, e hinaaro iho â ïa outou e ‘faaitoito e te vaha’; a faaroo maitai râ hou outou e paraparau ai aore ra e ohipa ˈi, ahiri aita e riro ïa outou ei ‘aˈo taahoa.’—Ioba 16:2, 5.

I te tahi mau taime, e fifihia te mau taata maˈi e te feia ruhiruhia ia huna i to ratou inoino. E rave rahi o tei atuatu i te tiaturiraa e ora no te ite i te ati rahi, e i teie nei tei roto ratou i te hoê hororaa e te taime, te hoê hororaa e aita i papu e e manuïa anei ratou. Oia atoa, mea pinepine to ratou tupuraa i te faarohirohi e i te haapeapea ia ratou. Ua riro te tapearaa i te hoê faaroo oraora maitai e te puai ei aroraa, mai te peu iho â râ e eita ta te hoê taata e nehenehe faahou e pee i te hinaaro o to ˈna mafatu oia hoi e apiti rahi i roto i te taviniraa kerisetiano. Ua haere atu te hoê matahiapo kerisetiano e farerei i te hoê tuahine ruhiruhia; ia ˈna i pure na muri ia ˈna, ua ani oia e ia faaore mai Iehova i ta tatou mau hara. I muri aˈe i te pure, ua ite atura oia e te taˈi ra te tuahine. Ua faataa ˈtura teie tuahine e te titau ra oia e ia faaore taa ê mai Iehova i ta ˈna hapa no te mea eita ta ˈna e nehenehe faahou e apiti i roto i te pororaa na te mau fare. Parau mau, e nehenehe te manaˈoraa e eita ta ˈna e nehenehe aore ra eita e maraa ia ˈna ia rave i te tahi mea, noa ˈtu e eita e tano, e haapeapea hohonu roa i te hoê taata.

A ara atoa e e nehenehe te hepohepo e te rohirohi e faaino i te aifaitoraa i te pae feruriraa. No te mau paruparu o te ruhiruhiaraa aore ra te hepohepo o te hoê maˈi haaparuparu, e nehenehe te hoê taata e manaˈo e ua faarue Iehova ia ˈna, e peneiaˈe e na ô oia e: “Eaha ta ˈu i rave? No te aha vau e roohia ˈi i te ati?” A haamanaˈo i te mau parau a te Maseli 12:25: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” A imi i te mau parau maitatai o te tamǎrû. E riro atoa paha te feia ruhiruhia o te mauiui nei i te ani, mai ia Ioba ra, e ia pohe ratou. Eiaha râ outou e hitimahuta; a tamata i te taa ia ratou. E ere teie mau parau autâ i te tapao no te tahi ereraa o te faaroo aore ra o te tiaturi. Ua pure o Ioba e ia ‘faatapunihia oia i hade,’ teie râ, ua faaite ta ˈna mau parau i muri iho i to ˈna faaroo papu e e faatia mai Iehova ia ˈna a muri aˈe. Maoti te faaroo puai e nehenehe e faaruru i te mau tau peapea e te hepohepo e e vai fatata noa ia Iehova.—Ioba 14:13-15.

A faatura ˈtu i te feia maˈi e te feia ruhiruhia

Mea faufaa roa ia faaite i te faatura e ia haamaitai i te feia maˈi e te feia ruhiruhia. (Roma 12:10) Mai te peu e eita ratou e ohipa oioi mai i mutaa ihora aore ra mea iti roa te maraa ia ratou, eiaha outou ia erehia i te faaoromai. Eiaha outou e tâpû vave noa e a rave atu ai i te mau faaotiraa no ratou. Noa ˈtu e e manaˈo maitai to outou, mai te peu e e ohipa tatou ma te faahepo aore ra te faaueue, papu maitai e e faaere te reira i te hoê taata i to ˈna faatura ia ˈna iho. I roto i te tatararaa haapiiraa teitei i neneihia i te matahiti 1988, ua faataa te hoê taata maimi, o Jette Ingerslev, eaha ta te hoê pǔpǔ taata e 85 matahiti e manaˈo ra e mea faufaa roa ˈˈe no te maitairaa o to ratou oraraa: “Ua horoa mai ratou e toru tuhaa faufaa roa ˈˈe: te faaearaa i pihai iho i to ratou mau fetii; te oraora-maitai-raa; e te pae hopea e te faufaa atoa râ, te neheneheraa e rave i ta ratou iho mau faaotiraa.” A tapao na e aita te patereareha ra o Iakoba i faaterehia e ta ˈna mau tamaiti i to ˈna ruauraa; ua faaturahia râ to ˈna mau hinaaro.—Genese 47:29, 30; 48:17-20.

E tia atoa ia faaturahia te feia maˈi. Ua erehia te hoê matahiapo i to ˈna aravihi no te paraparau, no te taio, e no te papai i muri aˈe i te hoê hape i roto i te hoê tâpûraa. E tairiraa ino mau teie, teie râ, ua faaoti to ˈna mau hoa matahiapo e imi i te ravea ia ore oia ia manaˈo e aita to ˈna e faufaa faahou. E taio atu ratou i teie nei i te mau rata atoa a te amuiraa ia ˈna ra e e faaô atoa ratou ia ˈna i roto i te faanahoraa o te tahi atu mau ohipa a te amuiraa. I roto i te mau putuputuraa matahiapo, e tamata ratou i te ite e e eaha to ˈna manaˈo. E faaite atu ratou ia ˈna e te faariro noa ra ratou ia ˈna ei hoa matahiapo e mea oaoa na ratou ia tia mai oia i rotopu ia ratou. I roto i te amuiraa kerisetiano, e nehenehe tatou paatoa e rave i te tutavaraa ia ore roa te feia maˈi aore ra te feia ruhiruhia ia manaˈo e ua ‘faaruehia’ ratou aore ra ua tuuhia ratou i te hiti.—Salamo 71:9.

Te tauturu ia noaa te puai pae varua

Te titau nei tatou paatoa i te maa pae varua ia vai ora noa e ia puai noa to tatou faaroo. No reira tatou e faaitoitohia ˈi ia taio i te Bibilia e te mau buka bibilia i te mau mahana atoa e ia apiti ma te itoito i roto i te mau putuputuraa kerisetiano e te mau ohipa pororaa. Mea pinepine, e titau te feia maˈi e te feia ruhiruhia i te tauturu no te rave i te reira, e mea faufaa roa ia rave i te tahi mea papu i roto i to ratou tupuraa taa ê. Mea oaoa hoi i te mea e e rave rahi o te tae mai nei i te mau putuputuraa ia haerehia ˈtu ratou e tii e ia tauturuhia ratou i te Piha no te Basileia. Ua riro to ratou taeraa mai i te mau putuputuraa ei faaitoitoraa rahi no te amuiraa. E haaputapû to ratou faaoromai tamau e e haapuai atoa i te faaroo.

I roto e rave rahi mau tupuraa, e nehenehe atoa te feia maˈi e te ruhiruhia e apiti mai i roto i te taviniraa kerisetiano. E nehenehe vetahi e amuihia mai i roto i te hoê pereoo no te pororaa, e eita e ore e e oaoa ratou ia nehenehe ratou e haere i roto i te tahi mau farereiraa. Mai te peu e eita ta ratou e nehenehe faahou e na reira, e oaoa ratou i te pororaa i te taime faanaho-ore-hia i te feia o ta ratou e farerei noa ˈtu. Ua faaoti te hoê tuahine tei roohia i te mariri ai taata e horoa i te taime e toe ra ia ˈna i roto i te hoê tutavaraa taa ê no te haaparare i te parau apî maitai. Ua riro ta ˈna pororaa itoito ei faaitoitoraa no te taatoaraa. Ua faanaho atoa oia i to ˈna iho hunaraa ia nehenehe te hoê faaiteraa e horoahia i to ˈna mau fetii aita to roto i te parau mau, te mau hoa rave ohipa, e te feia tapiri. Ua riro ïa to ˈna tupuraa hepohepo ei “faatupu i te evanelia nei,” e ua horoa to ˈna hinaaro papu e faaite i te faaroo e te tiaturi i te hoê auraa taa ê no to ˈna mau mahana hopea.—Philipi 1:12-14.

Mea maitai ia tauturu i te feia maˈi e te feia ruhiruhia ia haapuaihia i te pae varua. E nehenehe te mau utuafare e titau manihini ia ratou i te hoê tamaaraa i te hoê po, aore ra e nehenehe te hoê tuhaa o ta ratou haapiiraa utuafare e afaihia i te fare o te hoê taata o te ore e nehenehe e haere i rapae. Ua afai atu te hoê metua vahine i ta ˈna e piti tamarii nainai i te fare o te hoê tuahine ruhiruhia ia nehenehe ratou e taio amui i te buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. Ua oaoa roa teie tuahine paari, e ua mauruuru roa te mau tamarii i to ˈna haapaoraa ia raua.

Te vai nei râ te taime i reira eita e tia ia faahuehuehia te hoê taata hapepa, e mea maitai aˈe ia taio haapuai atu ia ratou i te tahi papai i te tahi noa mau taime. A haamanaˈo râ e mai te peu e mea paruparu roa te hoê taata no te tauaparau, e titau noâ oia e te hinaaro ra paha oia i te tahi mau amuimuiraa pae varua. E nehenehe tatou e pure e teie mau taata, e taio atu na ratou, aore ra e faatia ˈtu i te tahi mau aamu; teie râ, eiaha tatou ia faaea maoro hau atu i te maraa ia ratou.

Te vai nei te hoê taviniraa moˈa ta te rahiraa o te mau taata maˈi e te feia ruhiruhia e nehenehe e rave: te pureraa no vetahi ê. Ua haafaufaa rahi te mau pǐpǐ matamua i teie taviniraa. I te hoê taime, ua opere ratou i te hopoia i roto i te amuiraa ia nehenehe te mau aposetolo e haapao noa i te pure. Te faahitihia ra te taata haapao maitai ra o Epaphera i te ‘tautoo-maite-raa i te pure ia vetahi ê aita e faaea.’ (Kolosa 4:12; Ohipa 6:4) Mea faufaa roa e mea maitai roa teie mau huru pure.—Luka 2:36-38; Iakobo 5:16.

Te haamanaˈo nei Iehova i te feia maˈi e te feia ruhiruhia e te haapao nei oia ia ratou i to ratou tau ati ra. Te tiaturi nei oia e e haapao atoa tatou i te mea o ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu e no te faaitoito ia ratou. E faaite to tatou tapitapiraa i to tatou hinaaro papu e tapea noa i to tatou iho haapao maitai. E te oaoa nei tatou i te haamanaˈoraa i te mau parau a te Arii ra o Davida e: “E ite mai Iehova i te mau mahana o te feia parau-tia, e ta ratou tufaa, e tia ïa i te vai-maite-raa.”—Salamo 37:18.

[Tumu parau tarenihia i te api 28, 29]

Te horoaraa i te tauturu e tano ma te taa ia vetahi ê

E TIA i te mau hoa e te mau fetii ia noaa i te tahi ite e tano no nia i te huru raveraa i te feia maˈi e te feia ruhiruhia. Te mea hau roa ˈtu â, e nehenehe ratou e faaitoitohia ia tapea noa i te hoê hiˈoraa tano no nia i te ora, ia ite ratou e te titauhia ra e te auhia ra ratou, e ia ite atoa ratou e e faufaa to ratou. E vai noa ïa te huru o to ratou oraraa i nia i te hoê faito o te paruru i to ratou oaoa i roto ia Iehova, noa ˈtu to ratou mau mauiui. Ua itehia e e rave rahi mau Ite no Iehova o te naeahia i te hoê faito matahiti paari roa. Te hoê tumu puai roa, o to ratou ïa anaanatae oraora maitai i roto i te tiaturiraa i mua nei, te oaoa o to ratou feruriraa, e to ratou apitiraa i roto i te ohipa a te Basileia i roto i te tuhaa rahi roa ˈˈe. Ua riro te peretiteni tahito a te Taiete Watch Tower o Frederick W. Franz, o tei pohe ma te hau i roto i te 100raa o to ˈna matahiti i muri aˈe i te hoê oraraa oaoa e te hotu mau, ei hiˈoraa nehenehe roa.—A faaau e te Paraleipomeno 1, 29:28.

Mea pinepine, e faufaa rahi to te haapaoraa i te mau ohipa ohie roa o te mau mahana atoa: te vai-mâ-raa, te tamaaraa ma te tano, ia navai te mau pape e te miti papaa, te faaetaetaraa tino i te faito e au, te hahaereraa na rapae e huti i te mataˈi apî, te taurumiraa mǎrû, e te mau aparauraa anaanatae. E nehenehe te tamaaraa ma te tano e tauturu ia maitai aˈe te faarooraa, te mata, te feruriraa, e te oraora maitai o te tino, e tae noa ˈtu te parururaa rahi aˈe i mua i te maˈi. No te feia ruhiruhia, e riro te tanoraa o te maa e te inu-rahi-raa i te pape i te faataa i rotopu i to ratou maitairaa aore ra to ratou paruparuraa. E titauhia ia feruri eaha te huru faaetaetaraa tino e tano i te taata taitahi. E haamata e e faaoti te hoê tuahine o te haere mai e taio no te hoê tuahine ruhiruhia fatata roa i te matapo, i ta ˈna tere hebedoma tataitahi ma te ori mǎrû noa e te tuahine i roto i te piha. E ineine noa te matini faataˈi ripene e te upaupa i maitihia, e e oaoa roa raua toopiti atoa i teie “faaetaetaraa tino.”

I roto e rave rahi mau fenua, e nehenehe te mau taatiraa tauturu e horoa mai i te tauturu maitai roa e te mau haamaramaramaraa e e faataa mai i te tahi mau manaˈo no nia i te tahi mau huru tupuraa taa ê e nafea ia faaruru atu. (Parau mau, e tia i te hoê kerisetiano ia vai ara noa ia ore oia ia faaô rahi roa i roto i te mau ohipa o te faaatea ê ia ˈna i te taviniraa kerisetiano mau.) I te tahi mau taime, e horoahia mai te tauturu na roto i te horoaraahia mai te hoê roi no te taata maˈi, te mau turu no te haere, te mau turu tootoo, te parahiraa huira, te mau taoˈa no te turi, e vetahi atu â. I te mea e e rave rahi feia ruhiruhia o te manaˈo e aita ratou e titau ra i te hoê mea aore ra e ere i te mea faufaa ia rave mai i teie mau taoˈa apî, mea pinepine e titauhia te mau fetii ia horoa ˈtu i te mau aˈoraa aore ra ia onoono no te faataui i to ratou manaˈo. E riro te hoê tapea ohie ia faaohipa no te opani o te fare haumitiraa i te faaoaoa hau atu â i te hoê pupa tiare.

E nehenehe te haapaoraa i te feia ruhiruhia e faatupu i te tahi rohirohi o te feruriraa, mai te peu iho â râ e e topa te hoê taata i roto i te ahoaho o te ruauraa. Mea pinepine te ahoaho o te ruauraa i te tupu huna noa. E nehenehe e tamata i te aro atu i te reira na roto i te araraa ia ore te taata ruhiruhia ia vai ohipa ore noa. E nehenehe te hoê taata ruau e iria i te hoê taata o ta ˈna hoi i here rahi na mua ˈˈe. E tia i te mau fetii ia taa e e nehenehe e moe-roa-hia i te hoê taata ruhiruhia te mau mea atoa i taaihia i te parau mau—e faahopearaa peapea hoi teie o te toparaa i te pae tino, eiaha râ ei tapao no te ereraa i te faaroo.

Mai te peu e tei roto te taata ruhiruhia i te hoê fare maˈi aore ra te hoê fare utuuturaa maˈi, mea titauhia ia faatupu i te mau taairaa maitatai e te feia rave ohipa ia taa i te feia utuutu maˈi eaha te tia ia rave e te mau oroa mahana fanauraa, te Noele, aore ra te tahi atu mau oroa a to teie nei ao. Mai te peu e e titauhia te hoê tâpûraa, e nehenehe te mau fetii e faataa ˈtu e e horoa ˈtu i te mau parau haapapuraa o te mau tiaturiraa tei faatupuhia e te taata maˈi no nia i te pâmuraa toto.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono