Te manuïaraa i te aroraa i te inu-hua-raa i te ava
“I ta ˈu vahi raveraa ohipa, ia tae i te hora ahuru i te poipoi, e haamata vau i te manaˈonaˈo i te inu. I te hora 12, e haere au i rapae no te inu hoê aore ra e piti hapaina ava. Ia tae i te hora toru, e ruru noa vau. E faaoromai noa ïa vau ia tae te hora faaotiraa ia nehenehe au e inu faahou. E pinepine, e inu atoa vau i nia i te tere no te hoˈi atu i te fare. Ia tae i te hora hitu, e tupu faahou te hiaai e inu. E inu ïa vau, e marua vau mai nia mai i te parahiraa ma te taa ore, e omaha vau i roto i to ˈu piripou, e e tarava noa vau i roto i to ˈu omaha e poipoi noa ˈtu. A rave i te reira e a tatai e 7 mahana i te hebedoma; a tatai i te reira e 52 hebedoma i te matahiti; a tatai i te reira e 29 matahiti.”
E TAATA inu hua i te ava teie. E ere o ˈna anaˈe. E mau mirioni taata na te ao nei o te fifihia nei e teie huru tupuraa riaria mau e, ia au i te taata ite i te pae faaroo o Vernon E. Johnson, “e ohipa te reira i nia i te taata taatoa: to ˈna tino, to ˈna mau manaˈo, to ˈna feruriraa, e to ˈna pae varua.”a
E rave rahi mau taata aravihi o te parau nei e eita te inu-hua-raa i te ava e nehenehe e rapaauhia teie râ e nehenehe e faaea na roto i te hoê porotarama haapaeraa i te inu i roto i to ˈna oraraa taatoa. E ere teie i te hoê titauraa aifaito ore, inaha e ere te ava i te hoê taoˈa titauhia no te ora. I te parau mau, e faatupu te faaohipa-hape-raa i te ava i te mauruuru ore o te Atua. (Korinetia 1, 6:9, 10) Mea au aˈe ia ô atu i roto i te ao apî a te Atua ma te haapae i te ava maoti i te hema i te hiaai no te ava e ia erehia i te ora mure ore.—Mataio 5:29, 30.
Mea pinepine te haapaeraa—e te tamau-noa-raa—i te ava i te riro ei tutavaraa fifi. (A faaau e te Roma 7:21-24.) Eaha te tauturu ia outou? E faataa ˈtu matou i te tahi mau aˈoraa huna ore. Noa ˈtu e aita roa ˈtu outou e inu ra i te ava, e riro teie mau aˈoraa ei haamaramaramaraa ta outou e nehenehe e faaohipa no te tauturu i te tahi hoa aore ra te hoê fetii o te fifihia ra e te inu-hua-raa i te ava.
A hiˈopoa ia outou ma te haavare ore
Hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe te tia ia haapaiuma, o te farii-ore-raa ïa i te mea e e taata inu hua outou i te ava. Te farii-ore-raa, mai te haavareraa ïa ia ˈna iho. O te faaitiraa ïa i te mau ohipa no te hoê tumu: e paruru i to outou tiamâraa ia inu. ‘E ere to ˈu fifi i te mea ino roa,’ o ta outou paha e feruri. ‘Te vai noa nei to ˈu utuafare. Te vai noa nei ta ˈu ohipa.’ Te mea faufaa roa ˈtu â, te vai noa nei ta outou ava.
E nehenehe te farii-ore-raa i to outou fifi e tapea ia outou ia faaroo atu i te mau hoa o te hinaaro ra e tauturu ia outou. Ua ite o Robert e ua faatupu te metua tane apî a ta ˈna vahine i te mau peu au ore i te pae no te inuraa e te hoê haerea iria. “Tau mahana i muri iho, ua haere atura vau e paraparau ia ˈna,” o ta Robert ïa e faaite ra, “e ua ani atu vau ia ˈna mai te peu e o ta ˈna inuraa anei te tumu o to ˈna haerea.” Eaha te faahopearaa? “Aita roa ˈtu o ˈna i farii mai, e ua parau mai oia e, ‘Aita ta oe e haapapuraa’ e, ‘Aita oe i ite i to ˈu nei huru.’”
Mai te peu e e haere mai te hoê fetii aore ra te hoê hoa o te haapeapea ra no ta outou huru inu, a feruri, a hiˈopoa ia outou iho ma te haavare ore. (Maseli 8:33) E nehenehe anei outou e ora ma te ore e inu i te ava i te hoê hebedoma taatoa, te hoê avaˈe taatoa, aore ra e rave rahi mau avaˈe? Mai te peu e aita, eaha ïa te tumu? Eiaha outou e riro mai te taata o tei haavare ia ˈna iho e te tahi haaferuriraa hape. Te na ô ra o Iakobo e: “E au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aramoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra.”—Iakobo 1:22-25.
E tae noa ˈtu i muri aˈe i te haamataraa o te rapaauraa, e tia â ia outou ia ara noa i te huru farii ore. Te faataa ra te buka Eita te puai o te hinaaro e navai (beretane) e: “E nehenehe te taata haapae apî e tiaturi hape e no te mea e ua nehenehe oia e faaea i te inu no te tahi taime—peneiaˈe no te taime matamua—ua ora ïa o ˈna i teie nei.” O te feruriraa faatîtî puai roa ˈˈe ïa te reira, e o te taahiraa avae matamua no te topa faahou. Mai te peu e te hinaaro ra outou e patoi atu i teie huru farii-ore-raa, eiaha e aro o outou anaˈe.
A imi i te tauturu
Ma te ite e eita ta ˈna e nehenehe e aro i te inu-hua-raa i te ava o ˈna anaˈe, ua imi te hoê taata, o ta matou e pii e Leo, i te tauturu i pihai iho i te mau taata aravihi. I muri aˈe i te hoê area taime rapaauraa tuutuu ore, tei nia ˈtura oia i te eˈa o te oraraa mai. Te manaˈo nei o Leo e e tia ia feruri maite i te faufaaraa o te tauturu a te feia aravihi.b Mai te peu e te vai ra teie huru tauturu i to outou vahi, e nehenehe outou e faaoti e faaohipa i te reira.
E tia râ ia outou ia ite e te rapaauraa e ere noa ïa te haapaeraa. I muri mai i te inu-hua-raa i te ava, te vai ra te mau tuhaa hohonu aˈe te tia ia outou ia faaruru. Mea atâta roa ia ore e haapao i teie mau tuhaa. Te papai ra te taote vahine ra o Charlotte Davis Kasl e: “Ua uiui au i te mau taata o tei rapaau ia ratou no te rave-hua-raa i te taoˈa taero e tae roa ˈtu e ahuru ma maha taime no te mea aita te mau fifi hohonu o te rave-hua-raa, te faatîtîraa, e te haapao ore i faatitiaifarohia.”
Ua ite o Dennis e e parau mau teie. “E taata inu vau o tei haapae, tera râ, mea rahi â to ˈu mau fifi,” o ta ˈna ïa e papai ra. “Aita i navai e ia faaea vau i te inu. E tia atoa ia ˈu ia hiˈo i muri, ia hiˈopoa i te mau haapiiraa no roto mai i to ˈu tamariiriiraa, ia ite e mea nafea te reira i te ohiparaa i nia ia ˈu, e ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i to ˈu haerea.”
Oia atoa, ua titauhia o Leo ia hiˈo hohonu i roto ia ˈna iho no te haere i mua i roto i ta ˈna rapaauraa. “E taata pohehae roa vau, e te haavî uˈana,” o ta ˈna ïa e parau ra. “E tauiui noa vau i rotopu i te mau tau i reira vau e haafaufaa ore ai ia ˈu iho e te tau moemoeâ faateitei.” Ua faaohipa Leo i te aˈoraa a te Bibilia i roto i te Ephesia 4:22: “E haapae outou i ta outou [huru taata] i mutaa ihora, i te [haerea] tahito.” Oia, ua faatupu to outou ‘haerea tahito’ i te hoê mana puai i nia i to outou huru taata. Mai te hoê taata faarapu tima e faaau i te hoê hohoˈa, oia atoa to outou huru taata, ua taraihia ïa e to outou haerea tahito. Ia tatarahia te haerea ino, eaha ïa te toe mai? Te hoê huru taata o tei taraihia i roto i te roaraa o te mau matahiti. No reira, i roto i te rapaauraa, e tia atoa ia amuihia mai te tauiraa i te huru taata tahito o tei pee na i to outou haerea tahito.
Te haamauraa i te mau taairaa e te Atua
Ua titau atoa te rapaauraa a Leo e ia faatupu oia i te mau taairaa tataitahi e te Atua. “Ua taui roa to ˈu haapiiraa i te turui i nia ia Iehova i to ˈu haerea, to ˈu huru, e to ˈu hiˈoraa,” o ta ˈna ïa e parau ra.
Teie râ, e tia ia ara. E titau te mau taairaa atoa—e te taata aore ra e te Atua—i te hohoraraa i to ˈna mau manaˈo, te haavare ore, e te tiaturi. O te mau huru maitatai ïa ta te inu-hua-raa i te ava e haaparuparu nei. E nehenehe e faatupuhia, teie râ, e titauhia te taime.
Ei taata inu hua i te ava, aita paha outou i ite e eaha te huru o te hoê taairaa piri roa. Peneiaˈe aita outou i ite aˈenei i te reira. No reira, a faaoromai. Eiaha e ru noa i roto i teie taahiraa avae, ma te tiaturi e e tupu taue noa mai te taairaa e te Atua mai te hoê hotu tupu ohie na roto i te haapaeraa i te ava. A tutava no te taa i te Atua e to ˈna mau huru maitatai. A feruri hohonu ma te tamau, peneiaˈe ma te taio maite i te mau salamo a te Bibilia o te faaite ra i te mau huru hohonu, e te mauruuru no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa.c
‘Te puai tei hau aˈe i tei matauhia’
E nehenehe te mau taairaa tiaturi e te huna ore e te Atua e faatupu i te hoê mana puai i nia ia outou. E turu Iehova i ta outou mau tutavaraa ia ora mai outou. (A faaau e te Salamo 51:10-12; 145:14.) E nehenehe outou e haafatata ˈtu ia ˈna i roto i te pure hohonu i te mau taime atoa, ma te tiaturi e e horoa mai oia i ‘te puai tei hau aˈe i tei matauhia.’—Korinetia 2, 4:7; Philipi 4:6, 7.
Ua ite te Poiete i to outou huru hau aˈe i te tahi atu taata. (Salamo 103:14) E nehenehe te mau taata aˈo, o te pee nei i te paari taata nei, e tauturu; teie râ, e rahi atu te tauturu a te Poiete i roto i teie aroraa! (Isaia 41:10; 48:17, 18) Ua horoa mai oia i te turu î i te here i roto i te amuiraa kerisetiano.
Te hoê faanahoraa tauturu
E nehenehe te mau matahiapo paari i te pae varua i roto i te amuiraa e riro ei tauturu rahi. Mea iti roa o te parau mai e mea aravihi ratou i te pae no te toroa rapaauraa aore ra te oraora-maitai-raa o te feruriraa, teie râ ua ite ratou e te tiaturi nei ratou i te Parau e te mau faaueraa a te Atua. E riro hoi ratou “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrǔ o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:2) A huti i te faufaa rahi i ta ratou tauturu.d
Parau mau, eita te mau matahiapo kerisetiano, e tae noa ˈtu te mau fetii aore ra te mau hoa, e paruru ia outou i te mau faahopearaa o ta outou iho mau ohipa. Te faataa ra te buka Te tiamâraa mai i te inu (beretane) e: “Te vahi faufaa roa i roto i te rapaauraa i te feia inu hua i te ava, o te tuuraa ïa ia ratou i mua i te mau faahopearaa iino o to ratou tîtîraa e te turairaa ia ratou ia amo i te hopoia o to ratou iho haerea.” No reira, e faaite ratou i te mǎrû e te papu atoa râ, ma te faaitoito ia outou ia faaruru i te tupuraa mau e ia pee i te ravea rapaauraa e te haerea e titauhia no te upootia i ta outou aroraa i te ava.
Te oraraa mai, o ta outou ïa hopoia
Noa ˈtu e e fanaˈo outou i te turu a vetahi ê, e tia ia outou ia ite e aita te hoê taata aore ra te hoê varua e nehenehe e faahepo ia outou ia ora mai. Tei ia outou ra te maitiraa. To outou oraraa mai, o ta outou ïa hopoia. (A faaau e te Genese 4:7; Deuteronomi 30:19, 20; Philipi 2:12.) A farii i teie hopoia, e e haamaitai mai Iehova ia outou. Te haapapuhia ra tatou i roto i te Korinetia 1, 10:13 e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” No reira, a faaitoito—e nehenehe outou e manuïa i te aroraa ˈtu i te inu-hua-raa i te ava.
[Nota i raro i te api]
a Noa ˈtu e e faahiti matou i te tane inu hua i te ava, e tano atoa teie mau manaˈo no te hoê vahine inu hua i te ava.
b E rave rahi mau pu rapaauraa, mau fare maˈi e mau porotarama rapaauraa o te nehenehe e tauturu mai. Aita Te Pare Tiairaa e turu nei i te hoê ravea rapaauraa taa ê. E tia ia ara ia ore te hoê taata ia faaô i roto i te mau ohipa o te nehenehe e ofati i te mau faaueraa tumu a te mau Papai. I te pae hopea râ, na te taata taitahi e faaoti no ˈna iho eaha te ravea rapaauraa e titauhia ra.
c Teie vetahi mau hiˈoraa, Salamo 8, 9, 18, 19, 24, 51, 55, 63, 66, 73, 77, 84, 86, 90, 103, 130, 135, 139, 145.
d E itehia te mau aratairaa o te tauturu i te mau matahiapo i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 1 no atete 1983, api 8-11.
[Tumu parau tarenihia i te api 24]
Peneiaˈe te faaoromai ra outou i te paruparuraa e te oto ta te inu-hua-raa i te ava e faatupu. Mai te peu e e, eiaha e faarue i te tiaturiraa. Te vai nei te tauturu.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
IA TOPA NOA ˈTU OUTOU
“Te faaineineraa no te hoê toparaa, mai te faaineineraa ïa no te aro i te hoê auahi,” o ta te buka Eita te puai o te hinaaro e navai (beretane) ïa e parau ra. “E ere te auraa e e tupu mau iho â te hoê auahi, tera râ, ua ineine outou i te rave i te ohipa e titauhia ia tupu noa ˈtu te tahi.” Ia topa noa ˈtu outou:
□ A pure ia Iehova. Ia papu ia outou e te taa ra ia ˈna to outou fifi e te hinaaro ra oia e tauturu ia outou.—Salamo 103:14; Isaia 41:10.
□ A paraparau atu i te hoê matahiapo kerisetiano, i to outou faaotiraa na mua o vai ta outou e pii atu ia titau-anaˈe-hia. A faaite tahaa i te ohipa i tupu, e a faaroo maitai i ta ˈna aˈoraa ia au i te mau Papai.
□ A ara i te hepohepo. E turai noa te au-ore-raa ia ˈna iho ia tapiri atu i te topa-roa-raa, no reira, a hiˈo i ta outou hapa ma te aifaito. Ia pau ia outou te hoê aroraa, e ere ïa te auraa e ua pau ia outou te tamaˈi taatoa. Ia topa anaˈe te hoê taata horo, eita o ˈna e hoˈi faahou i te reni haamataraa; e tia mai o ˈna i nia e e horo faahou â o ˈna. A na reira atoa e to outou rapaauraa. Tei nia noâ outou i te purumu. Aita te mau hebedoma, te mau avaˈe, te mau matahiti o to outou haapae-noa-raa i faaorehia.
[Hohoˈa i te api 25]
A patoi i te manaˈo farii ore na roto i te hoê hiˈopoaraa hohonu e te haavare ore ia outou iho