E tauturu te utuafare kerisetiano i te feia ruhiruhia
“Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.”—SALAMO 71:9.
1. Mea nafea te feia ruhiruhia ia ravehia i roto e rave rahi mau nunaa?
“TE FAAITE ra te mau titorotororaa e fatata e ono i nia i te hitu (86 %) o te feia ruhiruhia hamani-ino-hia, e na to ratou iho mau fetii e rave ino ra ia ratou,” o ta vea The Wall Street Journal ïa e parau ra. Ua faaite te vea Modern Maturity e: “Te hamani-ino-raa i te feia ruhiruhia, o te peu apî ïa [hamani-ino-raa i roto i te utuafare] o te matara maira e o te hohorahia ra i roto i te mau vea o te nunaa [marite].” Oia mau, i roto e rave rahi mau nunaa te roohia nei te feia ruhiruhia i te hamani-ino-raa hairiiri e te haapao-ore-raa. Te ora mau nei tatou i te hoê tau mea rahi te feia ‘e here noa ia ratou iho, . . . te mauruuru ore, te taiva, e te aroha ore.’—Timoteo 2, 3:1-3.
2. Ia au i te mau Papai Hebera, eaha te manaˈo o Iehova no nia i te feia ruhiruhia?
2 E ere râ mai te reira te tia ia ravehia i nia i te feia ruhiruhia i Iseraela tahito ra. Te na ô ra te Ture e: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito; e e mǎtaˈu hoi oe i to Atua: o vau o Iehova.” Te aˈo maira te buka faauruahia o te mau maseli paari e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” Te faaue ra oia e: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra.” Ua haapii te Ture a Mose i te faatura e te aupuru i te feia ruhiruhia te tane e te vahine. Ma te papu maitai, te hinaaro nei Iehova e ia faaturahia te feia ruhiruhia.—Levitiko 19:32; Maseli 1:8; 23:22.
Te haapaoraa i te feia ruhiruhia i te mau tau bibilia
3. Mea nafea to Iosepha faaiteraa i te hamani maitai no to ˈna metua tane paari?
3 Mea titauhia ia faaite i te faatura eiaha noa na roto i te mau parau oia atoa râ na roto i te mau ohipa hamani maitai. Ua faaite o Iosepha i te aroha rahi no to ˈna metua tane paari. Ua hinaaro oia e ia rave o Iakoba i te hoê tere mai Kanaana mai e tae roa mai i Aiphiti, te hoê atearaa tei hau atu i te 300 kilometera. No reira, ua tono atura o Iosepha na Iakoba “i na asini hoê ahuru ma te mau mea maitatai no Aiphiti i nia iho, e na asini ufa hoê ahuru ma te sitona, e te pane, e te inaˈi atoa i nia iho, na te metua tane ei maa i te eˈatia ra.” I to Iakoba tapaeraa ˈtu i Gosena, ua haere maira o Iosepha ia ˈna ra “ua tauahi atura i nia i tana aˈî, oto noa ihora i nia i tana aˈî, e e vahi maoro aˈera.” Ua farii o Iosepha i to ˈna metua tane ma te here hohonu. Auê ïa hiˈoraa putapû mau no te tapitapiraa no te feia ruhiruhia!—Genese 45:23; 46:5, 29.
4. No te aha o Ruta i riro ai ei hiˈoraa nehenehe ia pee atu?
4 O Ruta te tahi atu hiˈoraa nehenehe roa ia pee i te pae no te hamani maitai i nia i te feia ruhiruhia. Noa ˈtu e e ere oia i te ati Iuda, ua faaea noa oia i pihai iho i to ˈna metua hoovai vahine ivi ati Iuda, o Naomi. Ua faarue oia i to ˈna iho nunaa e ua rave oia i te maitiraa peneiaˈe e ore e faaipoipo faahou. I to Naomi onoonoraa ˈtu ia ˈna ia hoˈi i roto i to ˈna iho nunaa, ua pahono atura o Ruta na roto i vetahi o te mau parau haviti roa ˈˈe o te Bibilia: “Eiaha oe e parau onoono mai ia ˈu e faarue ia oe, e ia hoˈi au i to ˈu nei peeraa ˈtu ia oe; te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua. E te vahi e pohe ai oe ra, ei reira atoa vau e pohe ai, e ei reira vau e tanuhia ˈi. Ia rave mai â Iehova ia ˈu, e ia rahi atu â ia tǎtaa taua i te tahi mea e, maori râ i te pohe.” (Ruta 1:16, 17) Ua faaite atoa o Ruta i te mau huru maitatai nehenehe roa i to ˈna fariiraa i te faaipoipo i te taata paari ra o Boaza i raro aˈe i te faanahoraa o te faaipoiporaa fetii.—Ruta, mau pene 2 tae atu i te 4.
5. Eaha te mau huru maitatai ta Iesu i faaite i roto i to ˈna mau taairaa e te taata?
5 Ua haamau atoa o Iesu i te hoê â hiˈoraa i roto i to ˈna mau taairaa e te taata. E taata faaoromai oia, te aroha, te maitai, e te tamǎrû. Ua anaanatae taa ê oia i te hoê taata veve o tei hapepa, aita ta ˈna e nehenehe e haere, e 38 matahiti te maoro, e ua faaora ˈtura oia ia ˈna. Ua faaite oia i te faatura no te mau vahine ivi. (Luka 7:11-15; Ioane 5:1-9) E tae noa ˈtu i te mauiuiraa o to ˈna pohe i nia i te pou haamauiuiraa, ua ara oia e ia haapaohia to ˈna metua vahine, peneiaˈe tei naeahia i te 50 matahiti. Taa ê atu i to ˈna mau enemi haavare ra, ua riro o Iesu ei hoa tamahanahana mau no te mau taata atoa. No reira, ua nehenehe oia e parau e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiiha outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe].”—Mataio 9:36; 11:28, 29; Ioane 19:25-27.
O vai te tia ia faaturahia?
6. (a) O vai te tia ia horoahia i te aupuru taa ê? (b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia ui ia tatou iho?
6 I te mea e ua horoa mai te Atua ra o Iehova e ta ˈna ra Tamaiti o Iesu Mesia, i te mau hiˈoraa nehenehe mau i te pae no te aupururaa, e mea tano iho â ïa ia pee te mau kerisetiano i to raua hiˈoraa. I rotopu ia tatou, te vai nei vetahi o tei rohirohi e o tei teiaha i te hopoia e rave rahi mau matahiti te maoro—te mau taeae e te mau tuahine paari o tei naeahia i te mau matahiti o te ruhiruhiaraa. O to tatou paha mau metua aore ra mau metua tupuna. Te haafaufaa ra anei tatou ia ratou? Te faaueue ra anei aore ra te faatere ra anei tatou ia ratou? Aore ra te farii popou ra anei tatou i to ratou aravihi rahi e to ratou paari? Parau mau, mea fifi paha ia faaoromai i te tahi pae ia rave anaˈe ratou i ta ratou mau peu aore ra ia faaite ratou i te mau paruparu matauhia o te ruauraa. Tera râ, a aniani ia outou iho, ‘E taa ê anei au ia naeahia vau i teie faito?’
7. Eaha te mea e faahohoˈa ra i te faufaaraa ia taa i te huru o te feia ruhiruhia?
7 Te vai ra te hoê aamu putapû mau no te pae Hitia o te râ no Ropu no nia i te aroha o te hoê tamahine iti no te feia ruhiruhia. Te tauturu ra te hoê mama ruau i roto i te fare tutu, marua ˈtura te hoê mereiti nehenehe e ua parari roa. Ua peapea roa oia i to ˈna iho mauˈa; ua riri roa râ ta ˈna tamahine. Ua pii atura teie vahine i ta ˈna tamahine iti e ua faaue atura ia ˈna ia haere i te fare toa e hoo mai i te hoê mereiti raau o te ore e parari no te mama ruau. Ua hoˈi maira te tamahine iti e e piti mereiti raau. Ua ani ihora to ˈna metua vahine e: “No te aha oe i hoo mai ai e piti mereiti?” Ua pahono atura teie mootua ma te haamarirau rii e: “Hoê na mama ruau e te tahi na oe ia ruau anaˈe oe.” Oia mau, i roto i teie nei ao, tei mua te ruauraa ia tatou paatoa. Eita anei tatou e mauruuru ia ravehia tatou ma te faaoromai e te maitai?—Salamo 71:9.
8, 9. (a) Eaha to tatou huru i nia i te feia paari i rotopu ia tatou? (b) Eaha te tia i te tahi mau taata o tei riro mai ei kerisetiano aita i maoro aˈenei ia haamanaˈo?
8 Eiaha ia moehia e e rave rahi o to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia, te vai ra i muri ia ratou te hoê oraraa maoro o te haapao maitai i roto i te ohipa kerisetiano. E tia mau â ia tatou ia haapapu e ia faatura ia ratou, ia tauturu atu ma te hamani maitai e ia faaitoito atu. Ua parau te hoê taata paari ma te tano roa e: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” E e tia ia faaturahia taua upoo hinahina ra, e tane anei aore ra e vahine. Te tavini noa nei â vetahi o teie mau tane e mau vahine paari ei mau pionie taiva ore, e e rave rahi mau tane o te tamau noa nei i te tavini ma te haapao maitai ei mau matahiapo i roto i te mau amuiraa; te rave nei vetahi i te ohipa faahiahia roa ei mau tiaau ratere.—Maseli 16:31.
9 Ua aˈo o Paulo ia Timoteo e: “Eiaha e avau atu i te taata paari; e aˈo atu râ mai te mea e e metua, e te mau taata apî ra, ei taeae ïa. E te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai.” (Timoteo 1, 5:1, 2) E tia iho â râ i te feia o tei ô apî mai i roto i te amuiraa kerisetiano mai te ao faatura ore mai, ia pee maite i te mau parau a Paulo, o tei niuhia i nia i te here. E te mau taurearea, eiaha outou e pee i te mau haerea iino o ta outou paha i ite i te fare haapiiraa. Eiaha e riri i te aˈoraa maitai a te mau Ite paari aˈe. (Korinetia 1, 13:4-8; Hebera 12:5, 6, 11) Teie râ, ia titau anaˈe te feia ruhiruhia i te tauturu no te tahi maˈi aore ra te mau fifi i te pae moni, tei ia vai ra te hopoia matamua e tauturu atu ia ratou?
Te tuhaa a te utuafare no te haapaoraa i te feia ruhiruhia
10, 11. (a) Ia au i te Bibilia, na vai e horoa i te hiˈoraa no te haapaoraa i te feia ruhiruhia? (b) No te aha e ere noa i te mea ohie ia haapao i te feia ruhiruhia?
10 I roto i te amuiraa kerisetiano matamua, ua tupu te mau fifi no nia i te haapaoraa i te mau vahine ivi. Mea nafea to te aposetolo Paulo faaiteraa e e tia ia haapaohia teie mau hinaaro? “E ite maitai atu i te mau vahine ivi, i te ivi mau ra. O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra. O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”—Timoteo 1, 5:3, 4, 8.
11 I te tau fifi ra, o te mau melo piri o te utuafare te feia matamua e tauturu atu i te feia ruhiruhia.a Na reira, e nehenehe te mau tamarii tei riro mai ei mau taata paari e faaite i to ratou mauruuru no te mau matahiti o te here, te ohipa, e te aupuru ta to ratou mau metua i horoa mai. E ere paha i te mea ohie. Ia ruau anaˈe te taata, e paruparu mai ratou, e e tae roa vetahi i te hapepa. E nehenehe te tahi pae e titau e ia haapao-noa-hia ratou e e haapahi, peneiaˈe aita paha ratou e taa ra i to ratou haerea. Teie râ, i to tatou nainairaa, aita atoa anei tatou i titau e ia haapao-noa-hia tatou e i haapahi noa? E aita anei to tatou mau metua i ineine i te tauturu ia tatou? I teie nei, ua taui te mau mea i to ratou paariraa. Eaha ïa te titauhia ra? Te aroha e te faaoromai.—A faaau e te Tesalonia 1, 2:7, 8.
12. Eaha te mau huru maitatai o te titauhia no te haapaoraa i te feia paari—e ia vetahi ê atoa i roto i te amuiraa kerisetiano?
12 Ua horoa te aposetolo Paulo i te aˈoraa papu ia ˈna i papai e: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” Mai te peu e e tia ia tatou ia faaite i teie aroha e teie here i roto i te amuiraa, eita anei e tia ia faaite hau atu â tatou i roto i te utuafare?—Kolosa 3:12-14.
13. O vai, taa ê atu i te mau metua aore ra te mau metua tupuna ruhiruhia, te tia ia tauturuhia?
13 I te tahi mau taime, e titauhia teie huru tauturu eiaha noa e te mau metua aore ra te mau metua tupuna, oia atoa râ e te tahi atu mau fetii paari. Ua tavini vetahi mau taata ruhiruhia aita ta ratou e tamarii e rave rahi mau matahiti i roto i te taviniraa mitionare, te taviniraa ratere, e te tahi atu ohipa ma te taime taatoa. Ua tuu mau â ratou i te Basileia i nia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa. (Mataio 6:33) Eita anei e tano, ia faaite i teie aupuru i nia ia ratou? Papu maitai e e hiˈoraa maitai ta te Taiete Watch Tower e horoa ra na roto i te aupururaa i to ˈna mau melo ruhiruhia o te Betela. I te pu rahi a te Betela i Brooklyn e i roto e rave rahi mau amaa a te Taiete, e rave rahi mau taeae e mau tuahine paari o te haapaohia nei i te mau mahana atoa e te mau melo aravihi o te utuafare o tei faataahia no teie tuhaa. Te oaoa nei ratou i te haapao i teie mau taeae e mau tuahine paari mai te mea e o to ratou iho metua aore ra metua tupuna tera. I te hoê â taime, te haapii rahi nei ratou na roto i te aravihi i noaa mai i teie mau taata paari.—Maseli 22:17.
Te tuhaa a te amuiraa i roto i te haapaoraa
14. Eaha te faanahoraa i ravehia no te feia ruhiruhia i roto i te amuiraa kerisetiano matamua?
14 I roto e rave rahi mau fenua i teie mahana, te vai nei te mau fare ruau e tae noa ˈtu te mau fare utuuturaa a te Hau no te feia ruhiruhia. E nehenehe te mau kerisetiano e faaohipa i teie mau ravea i te vahi e nehenehe ta ratou e fanaˈo. Teie râ, i te senekele matamua, aita taua mau huru faanahoraa ra. No reira, ua rave te amuiraa kerisetiano i te hoê opuaraa papu no te tauturu i te mau vahine ivi i erehia. Ua faaue o Paulo e: “Eiaha ei vahine ivi aore i tae i te ono i te ahuru o to ˈna ra matahiti e maitihia ra [ia tauturuhia e te amuiraa], ei vahine i tahoê na i te tane e tia ˈi, e te roo maitai i te parau maitai ra, e i haapii na i ta ˈna tamarii, e i ite maitai na i te taata ěê, e i horoi na i te avae o te feia moˈa, e i tauturu na i te feia ati ra, e i rave maite na hoi i te mau ohipa maitatai atoa ra.” Ua faaite ïa o Paulo e e tuhaa atoa ta te amuiraa i roto i te tautururaa i te feia ruhiruhia. Ua faaî te mau vahine manaˈo pae varua, aita ta ratou e tamarii i roto i te parau mau, i te mau titauraa no te fanaˈo i teie huru tauturu.—Timoteo 1, 5:9, 10.
15. No te aha e titauhia ˈi te tauturu no te fanaˈo i te turu a te Hau?
15 I te mau fenua te vai ra te mau fare faanahohia e te Hau no te feia ruhiruhia, mea pinepine teie mau vahi i te titau e ia faaîhia te mau papie e e riro paha te reira ei mea hepohepo. I roto i teie mau huru tupuraa, mea tano e ia faanaho te mau tiaau o te amuiraa i te tahi tauturu ia nehenehe te mau taata ruhiruhia e faatae i ta ratou mau aniraa, e haere e tii, aore ra e faarahi atu â i teie turu. I te tahi mau taime, e nehenehe te mau tauiraa o te huru tupuraa e faatupu i te tahi maraaraa o te tino moni a te feia ruhiruhia. Teie râ, e rave rahi atu â mau ohipa faufaa ta te mau tiaau e nehenehe e faanaho ia aupuruhia te feia ruhiruhia. Eaha ïa vetahi o teie mau ohipa?
16, 17. Na roto i teihea mau ravea taa ê e faaite ai tatou i te farii maitai i te feia paari i roto i te amuiraa?
16 Ua riro te farii-maitai-raa i te taata ei peu no ǒ roa mai i te mau tau bibilia ra. Tae roa mai i teie mahana, i roto e rave rahi mau fenua no te pae Hitia o te râ no Ropu, te faaitehia nei te farii maitai i nia i te feia ěê, mai te pûpûraa ˈtu i te tahi aˈua tî aore ra taofe. E ere ïa i te mea maere ia papai o Paulo e: “E horoa ˈtu i te taoˈa i te feia moˈa i to ratou ra ati; e [pee] â i te hamani maitai i te taata ěê ra.” (Roma 12:13) Te auraa mau o te parau Heleni no te farii maitai, o phi·lo·xe·niʹa, oia ïa “here no (auraa, aore ra hamani maitai i nia) i te feia ěê.” Mai te peu e e farii maitai atu te kerisetiano i te feia ěê, eita anei oia e farii hau atu â i te feia o tei taaihia ia ˈna i roto i te faaroo? Mea pinepine te titau-manihini-raa i te hoê tamaaraa i te riro ei tauiraa oaoa i roto i te oraraa matauhia o te hoê taata paari. Mai te peu e te hinaaro ra outou e faaroo i te reo o te paari e te aravihi i roto i ta outou mau haaputuputuraa, a titau atoa ïa i te feia ruhiruhia.—A faaau e te Luka 14:12-14.
17 E rave rahi mau ravea e nehenehe ai te feia paari e faaitoitohia. Mai te peu e e rave tatou i te hoê pǔpǔ i roto i te hoê pereoo no te haere i te Piha no te Basileia aore ra i te hoê tairururaa, te vai ra anei te tahi mau taata paari o te oaoa roa i te haere mai na muri iho ia outou? Eiaha e tiai e ia ani mai ratou. A pûpû atu i te rave ia ratou. Te tahi atu tauturu maitai roa, o te haereraa ïa e hoo mai i ta ratou mau tauihaa. Aore ra mai te peu e e maraa ia ratou, e nehenehe paha outou e afai atoa ia ratou na muri ia outou ia haere anaˈe outou e hoohoo haere? A haapao maitai râ e te vai ra te tahi mau vahi i reira ratou e nehenehe ai e parahirahi e e tamǎrû ia ratou mai te peu e e titauhia. Eita e ore e e titauhia te faaoromai e te hamani maitai, teie râ, e mea oaoa roa te mauruuru haavare ore o te hoê taata ruhiruhia.—Korinetia 2, 1:11.
Te hoê haamaitairaa nehenehe mau no te amuiraa
18. No te aha te feia paari e riro ai ei haamaitairaa i roto i te amuiraa?
18 Auê ïa haamaitairaa ia ite i te tahi mau upoo rouru hinahina e te uouo (e oia atoa te mau upoo ruhiruhia aita e rouru faahou) i roto i te amuiraa! Oia hoi te vai ra i rotopu i te puai e te itoito o te mau taurearea, te mau topata o te paari e te aravihi—e haamaitairaa mau no te amuiraa. Ua riro to ratou ite mai te pape haumǎrû o te hutihia mai mai roto mai i te hoê apoo pape. Mai ta te Maseli 18:4 e na ô ra: “Mai te moana te parau o te vaha taata! e te tumu o te paari ra mai te pape e tahe ra.” Auê te faaitoito no te feia paari ia ite e te hinaarohia ra ratou e te auhia ra ratou!—A faaau e te Salamo 92:14.
19. Mea nafea to vetahi haapaeraa ia ratou no to ratou mau metua paari?
19 Ua ite vetahi i roto i te taviniraa ma te taime taatoa i te faufaaraa ia vaiiho i ta ratou mau hopoia taa ê no te hoˈi atu i te fare e haapao i to ratou mau metua paari tei maˈihia. Ua rave ratou i te hoê haapaeraa no te feia o tei haapae i mutaa ihora no ratou. Ua hoˈi atu te tahi feia faaipoipo, e mitionare raua na mua ˈˈe e tei roto noâ raua i te taviniraa ma te taime taatoa, iǒ raua no te haapao i to raua mau metua ruhiruhia. Hau atu i te 20 matahiti to raua na reiraraa. E maha matahiti i mairi aˈenei, ua titauhia ia tuuhia te metua vahine o te tane i roto i te hoê fare utuuturaa taata paari. Te haere noa nei te tane, e 60 matahiti to ˈna i teie nei, e hiˈo i to ˈna metua vahine e 93 matahiti i te mau mahana atoa. Te faataa ra oia e: “Nafea hoi au e nehenehe ai e faarue ia ˈna? O ˈna to ˈu metua vahine!” I roto i te tahi atu mau tupuraa, ua tia mai te mau amuiraa e te mau taata e ua pûpû ratou i te haapao i te feia ruhiruhia ia nehenehe ta ratou mau tamarii e faaea noa i roto i ta ratou mau tuhaa taviniraa. E tia mau â ia haapopou-rahi-hia teie huru here miimii ore. E tia ia haapaohia te huru tupuraa tataitahi ma te ara maite no te mea eita e tia ia tuuhia te mau taata ruhiruhia i te hiti. A faaite i to outou here no to outou mau metua paari.—Exodo 20:12; Ephesia 6:2, 3.
20. Eaha te hiˈoraa ta Iehova i horoa mai na tatou no te haapao i te feia ruhiruhia?
20 Oia mau, ua riro to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia ei korona nehenehe no te hoê utuafare aore ra te hoê amuiraa. Ua parau o Iehova e: “E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi. Na ˈu i hamani, e maraa outou ia ˈu: na ˈu outou e hopoi, e na ˈu outou e faaora.” Ia faaite tatou i te hoê â faaoromai e te aupuru i nia i to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia i roto i te utuafare fetii kerisetiano, e tia ˈi.—Isaia 46:4; Maseli 16:31.
[Nota i raro i te api]
a No te mau manaˈo hau atu no nia i ta te mau melo utuafare e nehenehe e rave no te tauturu i te feia ruhiruhia, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu 1987, mau api 13-18 (farani).
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau hiˈoraa a te Bibilia no nia i te haapaoraa i te feia ruhiruhia?
◻ Eaha to tatou huru i nia i te feia ruhiruhia?
◻ Nafea te mau melo o te utuafare ia haapao i ta ratou feia ruhiruhia herehia?
◻ Eaha ta te amuiraa e nehenehe e rave no te tauturu i te feia ruhiruhia?
◻ No te aha te feia ruhiruhia e riro ai ei haamaitairaa no tatou paatoa?
[Hohoˈa i te api 23]
Ua faaite o Ruta i te hamani maitai e te faatura i nia i te vahine paari ra o Naomi
[Hohoˈa i te api 24]
Ua riro te feia ruhiruhia ei mau melo faufaa i roto i te amuiraa