No te aha e mea ohie roa ia haavare?
EITA tatou e au e ia haavarehia mai tatou. Teie râ, te haavare nei te taata na te ao atoa nei te tahi i te tahi no te mau tumu huru rau. Ua faaite te hoê fafaraa manaˈo i matara mai i roto i te buka Te mahana o Marite i faaite ai i te parau mau (beretane), a James Patterson raua o Peter Kim, e e 91 % o te feia Marite o te haavare tamau nei. Te na ô ra na feia papai e: “Mea fifi roa no te rahiraa o tatou nei ia mairi i te hoê hebedoma ma te ore e haavare. Hoê taata i nia i te pae o te ore e naeahia i te hoê noa mahana ma te ore e haavare—e te faahiti nei matou i te haavare ma te opua maite e te hinaaro-mau-hia.”
Ua riro te haavareraa ei peu matauhia i roto fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa no teie nei tau. Te haavare nei te mau tia politita i to ratou mau taata e ratou ratou iho. Mea pinepine, ua tia mai ratou na roto i te afata teata no te faaite e aita ta ratou e tuhaa i roto i te mau ohipa hairiiri, i te parau mau râ, e tuhaa rahi ta ratou i roto. Te faaite ra o Sissela Bok, i roto i ta ˈna buka Te haavareraa—E maitiraa morare i roto i te oraraa huiraatira e te oraraa taitahi (beretane), e: “I roto i te toroa i te pae no te ture e te papairaa vea, i roto i te hau faatere e i te pae tuatapaparaa i te oraraa totiale, te farii-noa-hia nei te haavare mai te peu e e manaˈo te feia o te haavare nei e o te tamata atoa nei i te aratai i te mau ohipa e, e ere i te mea ino ia na reira.”
No nia i te haavareraa i roto i te toroa politita i te mau Hau amui no Marite, te na ô ra te vea Common Cause Magazine no me/tiunu 1989 e: “Ua aifaito noa te mau ohipa no Watergate e te tamaˈi no Vietnam i te hooraa mauhaa no Iran-contra i roto i te tuhaa no te haavareraa a te hau faatere e te tiaturi ore o te huiraatira. Eaha te taa-ê-raa e te mau matahiti peretiteniraa a Reagan Tane? E rave rahi o tei haavare, mea iti râ o tei tatarahapa.” Ua tano ïa te huiraatira i te ore e tiaturi faahou i to ratou mau tia politita.
I roto i te mau auraa i rotopu i te mau hau o te ao nei, mea fifi roa na teie mau tia ia tiaturi te tahi e te tahi. Teie ta te philosopho ra o Platon i parau: “E faatiahia te feia faatere a te Hau . . . ia haavare no te maitai o te Hau.” I roto i te mau auraa i rotopu i te mau hau o te ao nei, ua tano ïa te parau tohu a te Bibilia i roto i te Daniela 11:27, e na ô ra e: “E parau hoi ratou i te parau haavare i te amuraa-maa hoê ra.”
I roto i te ao o te tapihooraa, ua riro te haavareraa no nia i te mau tauihaa e te mau ohipa ei peu tei parare roa. E tia i te feia hoo ia farii i te mau parau faaau ma te ara maitai, ma te haapapu i te taio maitai i te mau tuhaa parau fifi. Te vai ra ta vetahi mau fenua te tahi mau taatiraa araraa i roto i te faatereraa no te paruru i te taata i te poroi faatianiani haavare, i te mau tauihaa ino o te faaiteitehia ra mai te taoˈa maitai e te ino ore, e i te peu taviri. Noa ˈtu teie mau tutavaraa atoa, te tamau noa nei te taata i te fifihia i te pae moni na roto i te haavare o te feia hoo taoˈa.
Mea ohie roa na vetahi mau taata ia haavare, e ua riro roa mai ei peu matauhia. Te vai ra vetahi, e feia parau-tia iho â ratou, teie râ, ia roohia ratou i te fifi, i reira ïa ratou e haavare ai. Mea iti roa o te patoi nei i te haavare i roto i teie mau huru tupuraa.
Teie te tatararaa o te haavare, “1. te hoê faaiteraa aore ra te hoê ohipa hape, e ravehia e te hoê taata e opua mau ra e haavare . . . 2. te tahi mea o te horoa aore ra e ravehia no te horoa i te hoê hiˈoraa hape.” Te opuahia ra e turai ia vetahi ê ia tiaturi i te hoê mea tei itehia e te taata haavare e e ere i te parau mau. Na roto i te mau haavare aore ra te hunaraa i te hoê pae o te parau mau, te tamata ra oia i te faahema i te feia o te tia ia ite i te parau mau.
Te mau tumu o te haavare
Te haavare nei te taata no te mau tumu huru rau. Te manaˈo nei vetahi e te faahepohia ra ratou ia haavare no nia i to ratou mau aravihi ia nehenehe ratou e manuïa i roto i teie ao o te tataˈuraa. Te tamata nei vetahi i te huna i ta ratou mau hape aore ra te manaˈo faahapa na roto i te haavare. Te taui nei vetahi i te mau parau ia manaˈohia e ua rave ratou i te hoê ohipa o ta ratou hoi i ore i rave. E te vai atoa ra te feia o te haavare nei no te faaino i te roo o vetahi ê, no te ape i te haama, no te huna i te mau haavare na mua ˈtu, aore ra no te eiâ i te moni.
Te parau-pinepine-hia ra e e nehenehe te haavare e faatiahia no te paruru i te tahi atu taata. Te parau nei vetahi e e haavare hara ore teie, no te mea te manaˈo nei ratou e eita teie huru haavare e haamauiui i te taata. Eita mau râ anei teie mau haavare hara ore e faatupu i te mau faahopearaa iino?
A hiˈopoa i te mau faahopearaa
E nehenehe te mau haavare hara ore e faaineine i te eˈa o te aratai i te haavareraa i roto i te mau ohipa ino atu â. Te faataa ra o Sissela Bok e: “Eita te mau haavare atoa e parauhia ra e ‘mea hara ore’ e nehenehe e faaore-ohie-noa-hia. A tahi, eita e nehenehe e parau e eita te haavare e haamauiui. Te mea ta te taata haavare e hiˈo ra ei mea ino ore aore ra ei mea maitai, e ere ïa hoê â huru i te hiˈoraa o te taata e haavarehia ra.”
Ua riro te haavare, noa ˈtu to ratou hiˈoraa ino ore, ei peu o te vavahi i te mau auraa maitatai i rotopu i te mau taata. E ore te taata haavare e tiaturi-faahou-hia, e peneiaˈe, eita te tiaturi e tupu faahou mai. Ua papai te taata papai tuiroo ra o Ralph Waldo Emerson e: “Te ofatiraa i te parau mau, e ere noa ïa te tahi haapoheraa i te taata haavare iho, o te hoê râ tairiraa i te maitairaa o te totaiete taata nei.”
Mea ohie no te taata haavare ia faahiti i te hoê parau haavare no nia i te tahi atu taata. Noa ˈtu e aita ta ˈna e haapapuraa, e faatupu ta ˈna haavare i te mau feaaraa, e e rave rahi o te tiaturi ia ˈna ma te ore e maimi mai te peu e e parau mau anei ta ˈna. No reira, e ino roa te roo o te taata hapa ore, e e tia ia ˈna ia faaruru i te hopoia teimaha e haapapu i to ˈna parau-tia. Mea au ore roa ia tiaturi anaˈe te taata i te taata haavare maoti hoi i te taata hapa ore, e e faaino roa te reira i te taairaa i rotopu i te taata hapa ore e te taata haavare.
E faatupu ohie noa te taata haavare i te peu o te haavareraa. Mea pinepine te hoê haavare i te aratai i te hoê haavare apî. Ua parau o Thomas Jefferson, te hoê tia a te hau tahito no Marite, e: “Aita ˈtu peu tei hau aˈe i te ino, i te haama, i te vahavaha; e te taata o te haavare i te hoê noa taime, e ohie ïa oia i te haavare i te piti e te toru o te taime, e i te pae hopea, e riro roa mai ei peu matauhia e ana.” O te eˈa ïa e aratai i te toparaa i te pae morare.
Te tumu no reira e mea ohie roa ia haavare
Ua haamata te haavareraa i te taime a haavare ai te hoê melahi orure hau i te vahine matamua, ma te parau atu e e ore oia e pohe mai te peu e e faaroo ore oia i to ˈna Poiete. Ua faatupu te reira i te ino faito ore i nia i te fetii taata atoa nei, ma te horoa mai i te tia-ore-raa, te maˈi, e te pohe no te mau taata atoa.—Genese 3:1-4; Roma 5:12.
Mai te tau o te faaroo-ore-raa o Adamu raua o Eva, ua faatupu te mana huna o teie metua o te haavare i te hoê huru tupuraa i roto i te ao o te huitaata nei o te faaitoito i te haavareraa. (Ioane 8:44) E ao ino teie i reira mea papu ore roa te parau mau. Te faaite ra te vea The Saturday Evening Post no setepa 1986 e “ua parare” te fifi o te haavareraa “i roto i te tapihooraa, te faatereraa, te haapiiraa, te faaanaanataeraa manaˈo, e te mau auraa i rotopu i te mau taata e te feia tapiri i te mau mahana atoa. . . . Ua farii tatou i te papu-ore-raa o te mau mea, te haavare rahi hoê roa e na ô ra e aita e parau mau tia roa.”
O te manaˈo ïa o te feia tei matau i te haavare, o te ore roa e aroha i te feia o ta ratou e haavare ra. Mea ohie roa no ratou ia haavare. O to ratou ïa huru oraraa. Teie râ, e nehenehe vetahi o tei ore hoi i matau i te haavare, e haavare ma te ore e haamarirau no to ratou mǎtaˈu—te mǎtaˈu ia ite-tahaa-hia ratou, te mǎtaˈu i te utua, e te vai aturâ. E paruparu teie no te tino tia ore. Nafea teie haerea e nehenehe ai e monohia e te hinaaro papu e faaite i te parau mau?
No te aha e faaite ai i te parau mau?
Ua riro te parau mau ei ture ta to tatou Poiete rahi i haamau no tatou paatoa. Te na ô ra ta ˈna Parau papaihia, te Bibilia, i roto i te Hebera 6:18 e e “ore e tia i te Atua ia haavare.” Ua turu atoa ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, i teie ture, o ˈna hoi te tia o te Atua i nia i te fenua nei. Ua parau atu o Iesu i te mau raatira faaroo ati Iuda o tei imi i te haapohe ia ˈna e: “Te titau mai nei outou ia ˈu e taparahi, te taata i faaite atu ia outou i te parau mau i ta ˈu i ite i te Atua ra. . . . Ahiri au e na ô na e, Aore au i ite ia ˈna, ua riro vau ei haavare mai ia outou atoa na.” (Ioane 8:40, 55) Ua vaiiho mai oia i te hoê hiˈoraa no tatou nei i te mea e aore “roa i rave i te hara, e aore roa e haavare i itea i to ˈna vaha.”—Petero 1, 2:21, 22.
Mea riri roa na to tatou Poiete, o Iehova to ˈna iˈoa, i te haavare, mai ta te Maseli 6:16-19 e faaite papu ra: “Teie na parau e ono ra ta Iehova e riri nei, e te hitu hoi e mea faufau atoa ïa na ˈna: o te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare, e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.”
Te titau ra teie Atua parau mau e ia ora tatou ia au i ta ˈna mau ture ia fanaˈo tatou i to ˈna farii maitai. Te faaue maira ta ˈna Parau i faaruahia e: ‘Eiaha e haavare te tahi i te tahi, a haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau peu.’ (Kolosa 3:9) Eita o ˈna e farii i te feia o te ore e hinaaro e faarue i te peu o te haavare; eita ratou e fanaˈo i ta ˈna ô o te ora. Inaha, te faaite ra te Salamo 5:6 ma te ore e huna i te parau e ‘e haamou [te Atua] i te feia haavare atoa.’ Te na ô râ te Apokalupo 21:8 e te tufaa a “te feia haavare e hope roa ˈˈe,” tei “te piti o te pohe” ïa, oia hoi te haamouraa mure ore. No reira, ia farii tatou i te manaˈo o te Atua no nia i te haavare, e tumu puai mau ïa te reira no te turai ia tatou ia faaite i te parau mau.
Eaha râ te tia ia rave i roto i te hoê tupuraa i reira e riro te parau mau i te faatupu i te hoê huru tupuraa haama aore ra te mau manaˈo inoino? E ere te haavare i te ravea, i te tahi râ taime, mea au aˈe ia mamû noa. No te aha outou e haavare ai inaha e faaino te reira i te tiaturiraa i tuuhia i roto ia outou e e au-ore-hia mai outou e te Atua?
No to ˈna mǎtaˈu e te paruparu taata nei, e hinaaro paha te hoê taata e paruru ia ˈna na roto i te hoê haavare. O te ravea ohie aˈe ïa aore ra e hamani maitai hape. Ua hema te aposetolo Petero i taua hinaaro ra i to ˈna hunaraa e toru taime e ua matau oia ia Iesu Mesia. I muri iho, ua mauiui roa to ˈna mafatu i to ˈna haavareraa. (Luka 22:54-62) Ua turai to ˈna tatarahapa haavare ore i te Atua ia faaore i ta ˈna hapa, mai tei haapapuhia i te mea e ua fanaˈo oia i muri iho e rave rahi mau hopoia no te taviniraa. Ua riro te tatarahaparaa ma te opua papu e ore e haavare faahou ei haerea e faaore mai ai te Atua i to tatou raveraa i te mea ta te Atua e riri ra.
Maoti râ i te tatarahapa i muri aˈe i te haavareraa, a faaherehere i te mau taairaa maitatai e to outou Poiete e a paruru i te tiaturiraa o vetahi ê ia outou na roto i te faaiteraa i te parau mau. A haamanaˈo na i te parau a te Salamo 15:1, 2: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra? O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.”