Te parau mau no nia i te haavare
“HAAVARE!” Ua pari-aˈena-hia anei outou i teie parau mauiui mau? Mai te peu e e, ua taa ïa ia outou i te inoino ta teie huru parau e faatupu.
Mai te hoê farii tiare poiherehia o te parari ia taorahia oia i nia i te tahua, hoê â huru, e nehenehe atoa te hoê taairaa poiherehia e ino roa na roto i te haavare. Parau mau, i te roaraa o te tau, e nehenehe paha outou e tataˈi i te ino i ravehia, tera râ, eita taua taairaa ra e riro faahou mai i mutaa ihora.
Te na ô ra te buka ra Haavare—E maitiraa morare i roto i te oraraa huiraatira e te oraraa tataitahi (Beretane) e: “Te feia o te ite atu e ua haavarehia ratou, e farii atâ ratou i te mau tamataraa a te taata haavare no te faahoa faahou. E haamanaˈo hoi ratou i te mau mea e te mau ohipa o ta ratou i tiaturi na, ia au i te mau haavare o ta ratou i haapii iho nei.” Ia ite-anaˈe-hia te haavare, te hoê auhoaraa o tei uˈana na ma te aparauraa huna ore e te tiaturi, e ino roa ïa oia na roto i te tiaturi ore e te manaˈo feaa.
Ia hiˈohia te mau manaˈo au ore roa i taaihia e te haavare, e tano ia aniani tatou e, ‘Mea nafea teie peu hairiiri i te haamataraa mai?’
Te haavare matamua
I to te Atua ra o Iehova poieteraa i na taata matamua, o Adamu raua o Eva, ua tuu oia ia raua i roto i te hoê aua nehenehe mau. Aita ïa e haavare aore ra e peu taviri i roto i teie vahi faaearaa to raua. E paradaiso mau teie!
Tau taime râ i muri aˈe i te poieteraahia o Eva, ua haere maira te Diabolo ra o Satani ia ˈna ra, ma te hoê aniraa faatianiani. Ua parau atura oia ia Eva e, ia amu oia i “to te raau,” o ta te Atua hoi i opani, e ore oia e pohe mai ta te Atua i parau. Area ra, e riro oia “mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” (Genese 2:17; 3:1-5) Ua tiaturi atura o Eva ia Satani. Ua rave maira oia i te maa, ua amu ihora, e i muri iho, ua horoa ˈtura i te tahi na ta ˈna tane. Aita râ hoi raua i riro mai te Atua ra te huru, mai ta Satani i tǎpǔ, ua riro mai râ o Adamu raua o Eva ei feia hara faaroo ore, ei mau tîtî na te ino. (Petero 2, 2:19) E i to ˈna faahitiraa i taua haavare matamua ra, ua riro maira o Satani ei ‘metua no te haavare.’ (Ioane 8:44) E i muri iho, ua ite aˈera na feia hara tootoru e, aita e apî e noaa mai no te taata haavare e no te taata atoa i tiaturi i te haavare.
Te mau faahopearaa haapohe
Ua hinaaro o Iehova e ia ite ta ˈna poieteraa taatoa—to nia i te raˈi e to nia i te fenua nei—e e faautuahia iho â te faaroo ore i opua-mau-hia. Ua ohipa oioi oia na roto i te faautuaraa i te varua orure hau ra, ia ora i te toea o to ˈna oraraa i rapaeau i te faanahonahoraa moˈa a te Atua. Hau atu, e haapao te Atua ra o Iehova e ia haamou-roa-hia o Satani a muri aˈe. E tupu te reira ia rave anaˈe te “huaai” ta te Atua i tǎpǔ e faatupu, i te tairiraa hopea i nia i to ˈna afii.—Genese 3:14, 15; Galatia 3:16.
Area o Adamu raua o Eva ra, ua tiahihia raua i rapaeau i te ô i Edene ra. Ua faautua te Atua ia Adamu, i te na ôraa e: “E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo, no reira mai hoi oe; e repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” A muri aˈe, e pohe raua o Eva, mai ta te Atua iho i tohu.—Genese 3:19.
Ei huaai na Adamu, ua “hoohia” te fetii taata atoa nei “i raro aˈe i te [“hara,” MN].” Ua roohia te mau taata atoa i te huru tia ore o te aratai i te pohe. (Roma 5:12; 6:23; 7:14) Auê ïa mau faahopearaa riaria mau no roto mai i taua haavare matamua ra!—Roma 8:22.
E peu i aa hohonu roa
I te mea e aitâ o Satani e te mau melahi o tei pee ia ˈna i roto i ta ˈna patoiraa i te Atua, i haamouhia ˈtura, eiaha ïa tatou e maere ia turai ratou i te taata ia “parau haavare.” (Timoteo 1, 4:1-3) Ei faahopearaa, ua aa hohonu roa te haavare i roto i te totaiete taata nei. Te na ô ra te vea ra Los Angeles Times, e: “Ua riro roa mai te haavare ei peu matauhia, e no reira, aita te totaiete e tâuˈa faahou nei.” E rave rahi taata i teie mahana o te faatuati nei i te ohipa politita e te feia politita, e te haavare, ua ite anei râ outou e, te feia haavare roa ˈˈe, o te mau raatira faaroo ïa?
Ua haaparare te mau enemi faaroo a Iesu i te mau parau haavare no nia ia ˈna, i te tau o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei. (Ioane 8:48, 54, 55) Ua faahapa tahaa oia ia ratou, i te na ôraa e: “O te diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra: . . . Ia parau oia i te parau haavare ra, ua parau ïa i te parau au ia ˈna ihora, e haavare oia, e e metua hoi no te haavare.”—Ioane 8:44.
Te haamanaˈo ra anei outou e eaha te haavare i haapararehia i te iteraahia e, aita e taata faahou i roto i te apoo menema a Iesu, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa? Te na ô ra te Bibilia e, ua “tuu atura [te mau tahuˈa rarahi] i te moni rahi na te faehau, na ô atura, E parau outou e, Na ta ˈna iho mau pǐpǐ i tii mai e i eiâ ia ˈna i te po te taoto ra matou.” Ua parare roa teie nei haavare e mea rahi tei tiaturi. E feia iino mau â taua mau raatira faaroo ra!—Mataio 28:11-15.
E mau haavare i te pae faaroo i teie nei tau
Eaha te haavare rahi e haapiihia ra e te mau raatira faaroo i teie nei tau? Hoê â ïa e te parau o ta Satani i haavare atu ia Eva: “E ore roa orua e pohe.” (Genese 3:4) Ua pohe râ o Eva, e ua hoˈi atu oia i te fenua ra, i te repo no reira mai oia.
E au noa râ anei e, ua pohe oia tera râ, ua ora noâ oia i roto i te tahi huru taa ê? Ua riro anei te pohe mai te hoê uputa e matara tia ˈtu i nia i te tahi atu oraraa? Aita te Bibilia e na ô ra e, ua ora noâ te tahi tuhaa o te hiroa o Eva. Aita to ˈna nephe i ora noâ. Na roto i to ˈna faaroo-ore-raa i te Atua, ua hara oia, e te na ô ra te Bibilia e: “O te varua [“nephe,” MN] tei hara, oia iho te pohe.” (Ezekiela 18:4, V.C.J.S.) Mai ta ˈna atoa tane, ua poietehia o Eva e nephe ora, e ua faaea to ˈna oraraa ei nephe ora. (Genese 2:7) Te na ô ra te Bibilia no nia i te huru o te feia pohe e: “Aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Eaha râ ta te mau ekalesia e haapii nei?
Mea pinepine te mau ekalesia i te haapii e, e nephe pohe ore to te mau taata, e na te pohe e faatiamâ i te nephe, ia fanaˈo atu oia i te tahi atu oraraa—e oraraa oaoa anei aore ra e oraraa haamauiuiraa. Ei hiˈoraa, te na ô ra Te Buka parau paari Katolika (Beretane) e: “Te haapii papu nei te Ekalesia i te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi, ei parau mau tumu a te faaroo, e ia faahapa noa ˈtu aore ra ia patoitoi noa ˈtu te hoê taata, e riro ïa oia ei hairesi.”—Buka 7, api 209, neneiraa no 1913.
E mea taa ê roa ïa teie haapiiraa e te parau ta te Bibilia e faaite papu ra! Te haapii ra te Bibilia e, ia pohe anaˈe te hoê taata, “te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” (Salamo 146:4) No reira, ia au i te Bibilia, eita te feia pohe e nehenehe e ite i te mauiui, no te mea ua aramoina ratou i te mau mea atoa. No reira te Bibilia e faaue ai e: “O tei itea ia oe ta to rima e rave ra, a rave ma to puai atoa ra; aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari, i te apoo [matauhia no te huitaata nei] ta oe e haere na.”—Koheleta 9:10.
E tia ia vai ara
Mai te feia e rave rahi o tei tiaturi i te mau haavare a te mau tahuˈa i te tau o Iesu ra, te vai atoa ra te atâtaraa ia vare tatou i te mau haapiiraa hape a te mau raatira faaroo no teie nei tau. Ua “ruri ê” teie mau taata “i te parau mau no te Atua ra ei haavare,” e te turu nei ratou i te mau haapiiraa hape, mai te pohe-ore-raa o te nephe taata nei e te manaˈo ra e e haamauiuihia te mau nephe taata nei i roto i te hoê po auahi.—Roma 1:25.
Taa ê atu i te reira, te tuu nei te mau haapaoraa o teie nei tau, i te mau peu tutuu a te taata e te haapiiraa philosopho, i nia i te hoê â faito e te parau mau a te Bibilia. (Kolosa 2:8) No reira, te parau-noa-hia nei e, te mau ture a te Atua no nia i te haerea morare—e tae noa ˈtu te mau ture no nia i te haerea tia e te mau taatiraa i te pae tino—tei te huru ïa, e ere râ i te ture papu. E teie te faahopearaa i noaa mai, ia au i te vea ra Time: “Te uˈana nei te haavare i roto i te papu-ore-raa o te totaiete, ia ore anaˈe te taata e taa faahou, aore ra e afaro, i te mau ture e faatere nei i to ratou haerea te tahi i nia i te tahi.”—A faaau e te Isaia 59:14, 15; Ieremia 9:5.
Ia ora te taata i te hoê vahi i reira eita te parau mau e tâuˈahia, e mea fifi roa ˈtura ia pee i te aˈoraa a te Atua eiaha e haavare. Eaha te mea e nehenehe e tauturu ia tatou ia faaite i te parau mau i te mau taime atoa?
Te tururaa i te parau mau
O to tatou hinaaro e faahanahana i to tatou Poiete, te tumu maitai roa ˈˈe e turai ia tatou ia faaite noa i te parau mau. Ma te tano roa, te pii ra te Bibilia ia ˈna “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) No reira, mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaoaoa i to tatou Poiete, mea riri roa hoi na ˈna “te arero haavare,” e turaihia ïa tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa. (Maseli 6:17) Nafea tatou ia na reira?
Na te haapiiraa i te Parau a te Atua ma te aau tae mau, e horoa mai i te puai no te faaite i ‘te parau mau te tahi i te tahi.’ (Ephesia 4:25) Teie râ, eita e navai ia ite e eaha ta te Atua e titau ra ia tatou. Mai te peu e, mai te rahiraa i roto i te ao nei i teie tau, aita tatou i matau i te faaite i te parau mau i te mau taime atoa, e titauhia ïa ia rave tatou i te mau tutavaraa puai no te na reira. E titauhia paha ia pee tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo, e ia haavî tatou ia tatou iho. Ua papai hoi o Paulo e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi.”—Korinetia 1, 9:27.
Te tahi atu tauturu i roto i te aroraa no te faaiteraa i te parau mau i te mau taime atoa, o te pure ïa. Na roto i te taparuraa ia Iehova ia turu mai ia tatou, e nehenehe e noaa ia tatou “te puai i hau aˈe i tei matauhia ra.” (Korinetia 2, 4:7, MN) Oia mau, e riro te tapea-noa-raa i “te vaha parau mau” e te haapaeraa i “te arero haavare,” ei aroraa. (Maseli 12:19) Tera râ, na roto i te tauturu a Iehova, e nehenehe e upootia.—Philipi 4:13.
A haamanaˈo noa e, na te Diabolo ra o Satani e rave nei e ia manaˈohia e, e mea tano ia haavare. Ua hema te vahine matamua ra o Eva ia Satani, i to ˈna haavarevareraa ia ˈna. Teie râ, ua ite maitai tatou i te mau faahopearaa iino mau o te mau raveraa haavare a Satani. Ua tairi te mauiui aita e faaauraa i te fetii taata nei, no te hoê anaˈe haavare miimii e e toru atoa taata miimii—o Adamu, o Eva, e o Satani.
E, te parau mau no nia i te haavare, oia ïa, e au oia i te hoê taero haapohe. Auaa râ, e ravea arairaa ta tatou. E nehenehe tatou e faaea i te peu haavare, e e fanaˈo i te farii maitai o Iehova e a muri noa ˈtu, oia hoi te Atua “maitai rahi, e te parau mau.”—Exodo 34:6.
[Parau iti faaôhia i te api 17]
E au te haavare i te hoê taero haapohe
[Hohoˈa i te api 15]
E au te mau faahopearaa o te haavare i te parariraa te hoê farii tiare