VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/10 api 10-12
  • E mea ino mau anei ia haavare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea ino mau anei ia haavare?
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te haavare
  • No te aha hoi te haavare e faatupu ai i te mauiui?
  • Te haavare e to outou haava manaˈo
  • Ei “haava manaˈo tia” to tatou
  • No te aha e mea ohie roa ia haavare?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A faaite i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Te parau mau no nia i te haavare
    A ara mai na! 1997
  • Ia haavare to tamarii
    A ara mai na! 2015
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/10 api 10-12

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E mea ino mau anei ia haavare?

Ua ite o Michèle e e riri roa ta ˈna nau metua ia ite raua e ua parari roa ia ˈna te taoˈa faanehenehe-au-roa-hia e raua. Aita roa râ oia e hinaaro ra ia faautuahia aore ra ia tamaˈihia oia. Ua itehia maira ia ˈna i te hoê ravea ohie roa ia huri i te riri o to ˈna ra metua i nia ia vetahi ê: ua pari oia i to ˈna teina iti.

NO TE rahiraa o te mau taurearea, e nehenehe ratou e haavare i te tahi taime. Te parau nei te tahi pae e ua ineine ratou i te haavare ia ore te ohipa taparahiraa taata ia tupu, no te paruru i te hoê taata tei ore i rave i te ohipa ino aore ra no te faaora i te hoê taata. I roto râ i te oraraa mau iho, mea varavara tatou i te farerei i teie mau huru tupuraa. E mea pinepine râ te mau taurearea i te haavare mai ia Michèle, oia hoi: ia ore ratou ia faautuahia aore ra no te aperaa i te mau tupuraa au ore.

Ua haapapu atu o Daniel i to ˈna metua vahine e ua faanaho oia i to ˈna piha taotoraa, teie râ hoi, ua patia noa ˈtu oia i te mau mea atoa i raro aˈe i to ˈna roˈi. Ua faataa maite atoa ˈtu o Richard i to ˈna nau metua e te tumu o te ino o ta ˈna nota, e ere ïa no te mea e aita oia i rave i ta ˈna ohipa, no te mea râ ‘aita oia e afaro ra e ta ˈna orometua haapii’. Mea fifi roa râ ia tiaturi.

Ua manaˈo paha outou e aita taua mau haavare ra i faatupu noa ˈˈe i te ino no te mea e mau haavare rii nainai noa. E te parau ra outou e: ‘Eaha hoi te ino o te hoê haavare nainai noa?’ Inaha, i te mea hoi e, ia au i te hoê titionare, te hoê haavare nainai noa, o te hoê ïa “haavare no te faaoaoa i te hoê taata aore ra e ere teie haavare i te mea ino”, peneiaˈe paha aita outou e manaˈo ra e e mea ino mau te reira.

Te faahiti ra te buka ra Te faufaa o te haavare (beretane) i te parau a H. Mencken o te horoa mai nei i te tahi atu tumu e haavare ai te tahi pae: “Te vahi fifi i te parau mau, te mea ïa e e faahaama roa te reira i te taata, e e mea haumani roa. E hinaaro te feruriraa o te taata i te tahi mea arearea aˈe e te au.” Eiaha ïa tatou ia maere e e pinepine te mau taata i te ore e hinaaro e faaroo i te parau mau, mea au aˈe râ na ratou ia ‘anoenoe to ratou taria’. (Timoteo 2, 4:3.) Ua haapapuhia mai hoi taua tupuraa ra e te orometua rahi roa ˈˈe tei ore â e itehia aˈenei, o Iesu Mesia. “E e parau mau ta ˈu ra, eaha outou i ore i faaroo mai ai ia ˈu?”, o ta ˈna ïa i ani atu i te mau taata o to ˈna ra tau (Ioane 8:46). Auê i te ohie e, i te tahi taime, ia imi i te hoê haavare auhia mai e te taata eiaha râ ia faaite i te parau mau ta te taata e ore e au!

E nehenehe anei te hoê haavare e fariihia no te mea noa e e mea au te reira, e ere i te mea ino roa aore ra e rave tatou i te reira ma te manaˈo maitai?

Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te haavare

I te tau i papaihia ˈi te Bibilia, e peu matauhia hoi na te taata i te haavare. Ua papai te papai Salamo e: “E parau faufaa ore ta ratou e parau nei, i te tahi e te tahi; o te parau haapaia, e te aau piti ta ratou e parau nei.” Te feia i parau na i teie huru haavare, e mau taata teoteo ïa. I parau na hoi ratou e: “E tupu ta to tatou arero e parau nei, no tatou iho to tatou vaha [haavare], o vai tei hau i nia ia tatou nei?” A hiˈo na râ eaha te manaˈo o te Atua no nia i ta ratou haavare: “E faaore Iehova i te parau hapaia; e te arero e parau i te parau teoteo ra.” — Salamo 12:2-4.

Mai te tau mai â, e mea ‘faufau na Iehova’ “te hoê arero haavare” e tae roa mai i teie nei mahana (Maseli 6:16, 17.) Inaha, o te Diabolo ra o Satani iho te “metua no te haavare”. (Ioane 8:44.) E tia ˈtura ïa i teie nei ia tapao e aita te Bibilia e faatupu ra i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê haavare e te hoê ‘haavare rii nainai noa’. Te haapapu noa mai nei oia e: “E ere te parau haavare i to roto i te parau mau.” (Ioane 1, 2:21). No reira, “e mea faufau hoi na Iehova te feia mârô ra [haavare], tei te feia parau-tia ra ta ˈna parau moe”. (Maseli 3:32.) Oia mau, eita roa ˈtu Iehova e faatupu i te hoê taairaa hohonu e te hoê taata haavare.

No te mau taurearea e mǎtaˈu i te Atua, eita ïa ratou e nehenehe e farii i te hoê noa ˈˈe haavare. Teie ta te hoê taurearea o Thierry to ˈna iˈoa, i parau: “Mai te hoê ïa uiuiraa manaˈo mai teie, ‘tano aore ra hape’. Hoê anaˈe iho pahonoraa oia hoi, tano aore ra hape”.

No te aha hoi te haavare e faatupu ai i te mauiui?

No reira, no te aha e mea ino mau ia haavare? Eita anei e nehenehe e ape ia faautuahia mai tatou maoti te haavare? Peneiaˈe paha. Teie râ, eaha ïa te ohipa e tupu ia itehia te haavare? E faataere noa ïa te reira i te faautuaraa. E faahiti anaˈe i ta André i parau e: “Ia parau mai te hoê taata ia outou i te hoê parau e i muri aˈe, ite atura outou e ua haavare mai oia ia outou, e riri iho â ïa outou.” Oia mau, e faatupu mai te haavare i te riri e te inoino. Mai te peu e te feia ta outou i haavare o to outou ïa mau metua, eita e ore outou i te faautuahia ma te etaeta mau.

Te taa ra ïa ia tatou e no te aha te Bibilia e parau ai e: “O te taoˈa e noaa i te arero haavare ra, e mea faufaa ore ïa haapuehuhia ra e te feia imi i te pohe.” (Maseli 21:6). Teie atoa te auraa, noa ˈtu te maitai ta te hoê haavare e hopoi mai, e ore oioi noa ïa, mai te au auahi.

Te haavare e to outou haava manaˈo

E fifi te taata haavare i ta ˈna iho haavare. Ua imi o Michèle (i faahitihia i roto i te mau reni matamua o teie tumu parau) i te ravea ia tiaturi to ˈna nau metua e na to ˈna teina i haaparari i te taoˈa faanehenehe. I muri aˈe râ, aita ta ˈna i nehenehe faahou, ua faaite atura oia ia raua i ta ˈna hapa. Te faataa ra oia e: “Te faahapa noa ra vau ia ˈu iho i te mau taime atoa. Ua tiaturi roa hoi ta ˈu nau metua ia ˈu, e te tamau noa nei au i te haavare ia raua.”

Aita te haava manaˈo o Michèle e hau ra. Te faahohoˈa maitai maira te reira i te haapiiraa ta te aposetolo Paulo i horoa i roto i te Roma 2:14, 15, i to ˈna faaiteraa e ua tuu te Atua i roto i te taata i te hoê haava manaˈo. Te faataa ra o Paulo na roto i teie mau parau e mea nafea te haava manaˈo ia ohipa: ‘Te faaite ra hoi to ratou aau [haava manaˈo], e to ratou manaˈo te pari ra, e te faatia ra, ratou ratou iho.’ No Michèle, ‘te faaite ra’ to ˈna aau [haava manaˈo] e aita i tano te ohipa ta ˈna i rave i te haavareraa, e te ‘pari ra’ to ˈna haava manaˈo ia ˈna — i te haapeapea-noa-raa ia ˈna i te hapa ta ˈna i rave.

Parau mau roa, e nehenehe e haamamû i to ˈna haava manaˈo na roto i te haapaariraa ia ˈna. Te faaite ra te hoê tumu parau no te vea ra Taurearea (beretane), ei hiˈoraa, e e manaˈo ino to te mau taurearea i nia i te haavare. Ia paari anaˈe râ ratou, i reira ratou e haapaari ai i to ratou huru hiˈoraa. Te faahiti nei teie tumu parau e: “Mea rahi aˈe te mau taurearea ahuru ma pae matahiti i te mau taurearea ahuru ma piti matahiti teie e manaˈo nei e e nehenehe e fariihia te haavare i te tahi taime.” Papu maitai e e rahi noa ˈtu â te hoê taata i te haavare, eita e ore e ‘pao roa to ˈna aau [haava manaˈo]’. — Timoteo 1, 4:2.

Ei “haava manaˈo tia” to tatou

I te tahi aˈe pae, ua nehenehe te aposetolo Paulo e parau no ˈna iho e no to ˈna mau hoa e: “Ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau [haava manaˈo].” (Hebera 13:18). Aita roa ˈtu te haava manaˈo o Paulo e farii ia haavare o ˈna aore ra ia parau oia i te mau parau e ere i te parau mau roa. E hauti anei to outou haava manaˈo i mua i te haavare? Mai te peu e eita, a haapii atu ia ˈna na roto i te haapiiraa i te Bibilia e te mau buka e te mau vea no nia i te Bibilia, mai teie vea aore ra Te Pare Tiairaa (neneihia e taua feia noa nei â).

O te ohipa ïa ta Robert, te hoê taurearea, i rave e ua manuïa oia. I te hoê mahana, ua taio aˈera oia i te mau buka e te mau vea e tatara ra i te parau no te hoê fifi ta ˈna e farerei ra. Maoti oia i te huna i to ˈna mau fifi na roto i te haavareraa e rave rahi taime, ua pee oia i te reo o to ˈna haava manaˈo e faaue ra ia ˈna ia aparau atu i to ˈna nau metua e ia tauaparau oia ma te haavare ore i taua fifi ra e o raua. Mai te peu hoi i te tahi taime, ua tia ia ˈna ia auraro i te aˈoraa, te farii ra râ oia e, i muri aˈe i to ˈna ohiparaa ma te parau-tia, ua ‘topa roa to ˈna hau’.

Mai ta te hoê taurearea e faaite ra, “mai te peu e e parau outou i te parau mau, e haapeapea roa te reira i to outou mau metua”. E parau mau roa. Teie râ, e faatura mai raua i te ohipa ta outou i rave. E riro te reira ei tapao na raua e te riro maira outou ei taata paari e te ite hohonu ra outou e e tia ia outou ia farii i te hopoia o te mau ohipa ta outou i rave.

Te tahi atu â mea te nehenehe e tauturu ia outou ia atuatu i te hoê haava manaˈo tia, te maiti-maitai-raa ïa i to outou mau hoa. “O te amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa”, ta te Maseli 13:20 ïa e parau ra. Te horoa mai nei o Robert i teie manaˈo: “E haafifi mai te hoa tei mataro i te haavare ia oe i muri aˈe. Eita e nehenehe e tiaturi i te reira huru hoa.” Ua tano mau ïa ta te papai salamo e parau ra e: “Aore au i parahi i roto i te mau taata haapao ore i te parau [haavare].” (Salamo 26:4). A faaitoito i te imi i te mau hoa e faatura ra i te mau ture a te Atua.

I te pae hopea, ia tupu mai te manaˈo i roto ia outou e e haavare, a haamanaˈo i te mau ture ta Iehova i haamau no to ˈna mau hoa. “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra tetene?” ta te papai Salamo ïa e ani ra. “O te taata (...) o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.” (Salamo 15:1, 2). Ia feruri maite tatou i te haamaitairaa e vai ra ia tatou nei i te atuaturaa i te mau taairaa e te Atua, e turai mau te reira ia tatou ia ore e haavare!

E ere te parau mau i te mea ohie ia parau. Ia au i te mau parau a Mareko e nehenehe tatou e farerei i te hoê tupuraa i reira “e tia roa ia tatou ia parau i te parau mau noa ˈtu â ïa e te haavare ra te hoê pupu taata taatoa”. O te taata râ e opua e parau i te parau mau, e haava manaˈo maitai ïa to ˈna, e noaa mai ia ˈna te mau taairaa maitai e to ˈna mau hoa mau e, hau roa ˈtu â, i te mau taairaa maitai e to ˈna Poiete. E vaiiho ïa tatou ia Stéphane ia faaite mai i te manaˈo hopea: “Eiaha no te mea e te haavare ra te tahi pae e haavare atoa ïa oe!”

[Parau iti faaôhia i te api 11]

E pinepine te haavare i te ore e tiaturihia noa ˈtu e e faataere oia i te utua tae roa ˈtu te taime e itehia ˈi te reira.

[Hohoˈa i te api 12]

Peneiaˈe paha e mea fifi roa na outou ia faaite i te hoê hapa, teie râ, e faatura mai to outou mau metua i to outou huru haavare ore.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono