Ua aro atu o Dioclétien i te kerisetianoraa
I TE oroa a te atua Roma ra o Terminus i te 23 no febuare 303 o to tatou nei tau, tei faatupuhia i Nicomedia no Asia Iti, oia hoi te oire pû apî a te hau emepera, ua tataˈu te mau taata no te faaite i to ratou here aiˈa. Aita râ te pǔpǔ kerisetiano i tia mai i reira.
Na nia mai i to raua aorai teitei, te ite ra te Emepera ra o Dioclétien e to ˈna mono o Galerius Kaisara i te vahi putuputuraa a te mau kerisetiano no taua vahi ra. I te taime a horoahia ˈi te tapao, ua tomo taue aˈera te mau faehau e te mau tia a te hau i roto i te fare a te mau kerisetiano, ua haru ihora, e ua tutui atura i te mau Bibilia atoa o tei itea mai ia ratou i te auahi. I te pae hopea, ua vavahi roa ˈˈera ratou i taua fare ra e ia huˈahuˈa roa.
Ua haamata ihora te hoê tau hamani-ino-raa o tei tapao i te faatereraa a Dioclétien. Te pii ra te feia tuatapapa aamu i teie tau “te hamani-ino-raa rahi hopea,” “te hamani-ino-raa riaria roa ˈˈe,” e oia atoa “aita ˈtu ïa iˈoa maoti râ te haamouraa o te iˈoa kerisetiano.” Mea anaanatae roa ia tuatapapa e mea nafea teie mau ohipa riaria i te tupuraa.
Te ûraa i rotopu i te peu etene e te kerisetianoraa
Ua noaa mai ia Dioclétien, tei fanauhia i Dalmatia, te hoê vahi no te fenua o tei parauhia i teie nei o Yugoslavia, i te hoê tiaraa teitei i roto i te mau nuu no Roma. Faahanahanahia ei emepera i te matahiti 284 o to tatou nei tau, ua tui to ˈna roo no te mau tauiraa i te pae politita o ta ˈna i faatupu ia ˈna i haamau i te faatereraa amui e maha emepera, no te aratai i te hau emepera. Ua faatoroa o Dioclétien ia Maximian, te hoê hoa faehau tahito, no te apiti mai ia ˈna ei mono emepera, oia hoi te piti o te taata teitei, e hopoia taa ê ta ˈna i te pae tooa o te râ o te hau emepera. Ua rave o Dioclétien raua o Maximian i te tahi Kaisara apiti na raua toopiti o te fanaˈo i te mau tiaraa mono. O Constantius Chlorus te Kaisara a Maximian, e o Galerius no Thrace tei mana mai i raro aˈe ia Dioclétien.
Mai ia Dioclétien ra, ua riro o Galerius Kaisara ei taata haamori paieti i te mau atua etene. No to ˈna hiaai e mono atu i te emepera, ua faahua parau aˈera o Galerius e te mǎtaˈu ra oia i te tahi opuaraa ino i rotopu i te nuu. Mea au ore roa na ˈna te mana e rahi noa ˈtura a te mau faehau o tei parau e e kerisetiano ratou. Ia au i te manaˈo o te emepera, ua riro to ratou patoiraa i te amui atu i roto i te haamoriraa etene ei haavahavaharaa i to ˈna mana. No reira, ua faaitoito aˈera o Galerius ia Dioclétien ia rave i te mau faanahoraa no te faaore roa i te kerisetianoraa. I te pae hopea, i te tau toetoe o te matahiti 302/303 o to tatou nei tau, ua faatia ˈtura te emepera i te riri o te Kaisara i te mau kerisetiano e ua farii aˈera i te haapae roa i teie mau taata i roto i te nuu e te feia apee o te emepera. Aita râ o Dioclétien i farii e ia taparahihia te taata, no te mea te mǎtaˈu ra oia e ia haapohehia te mau kerisetiano no to ratou faaroo, e turai te reira ia vetahi pae ia orure i te hau.
Tera râ, no to ˈna mauruuru ore i teie ravea arairaa i te fifi, ua ani aˈera o Dioclétien i te manaˈo o te mau raatira e te mau tia a te nuu, tei roto atoa o Hierocles, tavana no Bithynia. Ua turu teie taata Heleni itoito i te haavîraa uˈana i nia i te mau kerisetiano atoa. Ua faatupu atura te faaroo a Dioclétien i te mau atua tumu no Roma i te hoê patoiraa e te kerisetianoraa. Te faahopearaa, ia au i te buka O Diocletian e te Tia-faahou-raa mai o Roma (beretane), a Stephen Williams, o “te tamaˈi vî ore haapao pau, i rotopu i te mau atua no Roma e te atua a te mau kerisetiano.”
Te mau ture
No te faatupu i ta ˈna ohipa hamani-ino-raa rahi, ua tuu aˈera o Dioclétien i te hoê anairaa e maha ture. I te mahana i muri aˈe i te haruraa i Nicomedia, ua faaue ihora oia e ia vavahihia te mau vahi putuputuraa kerisetiano atoa e ta ratou mau fenua e ua faaoti oia e ia haruhia e ia tutuihia te mau buka moˈa i te auahi. E tiavaru-atoa-hia te mau kerisetiano e toroa ta ratou i roto i te hau.
I te taime a ura ˈi e piti auahi i roto i te aorai o te emepera, ua parihia ˈtura te mau kerisetiano e rave ra i te ohipa i reira. Na te reira i faatupu i te piti o te ture, o tei faaue e ia haruhia e ia tapeahia te mau episekopo atoa, te mau matahiapo, e te mau diakono atoa. Ma te faatia i te haamauiuiraa mai te peu e e titauhia, ua tamata te toru o te ture i te turai i teie mau taata ia ofati i to ratou faaroo ma te titau e ia pûpû atu ratou i te tusia na te mau atua Roma. Ua haere atu â te maha o te ture i mua e ua faariro atura ei faainoraa rahi ia turu noa ˈtu te tahi taata i te kerisetianoraa.
Ua faatupu aˈera te hamani-ino-raa i te hoê pǔpǔ parauhia traditores (oia hoi, “te feia o tei auraro”), e feia o tei faarue i te Atua e te Mesia no te tamata i te faaora ia ratou na roto i te horoaraa i ta ratou mau buka o te mau Papai. Ia au i te taata tuatapapa aamu ra o Will Durant, “e mau tausani kerisetiano o tei ofati i to ratou faaroo . . . Teie râ, ua tapea maite te rahiraa o te feia i hamani-ino-hia; e ua faaitoito te iteraa ˈtu aore ra te parau no te tiaraa taiva ore faahiahia mau i raro aˈe i te hamani-ino-raa i te faaroo o te feia toaruaru e ua noaa maira te mau melo apî i roto i te mau amuiraa tei auauhia.” Ua roohia ˈtura te mau kerisetiano i Pherugia, Kapadokia, Mesopotamia, Phenicia, Aiphiti, e te rahiraa o te mau tuhaa ê atu o te Hau emepera Roma i te pohe no to ratou faaroo.
Ua farii te ekalesiatiko tuatapapa aamu ra o Eusèbe no Kaisarea e e mau tausani kerisetiano o tei pohe i taua tau hamani-ino-raa ra. I te tahi aˈe pae, te faahiti ra o Edward Gibbon, te taata papai i te buka ra Te paruparuraa e te toparaa o te Hau emepera Roma (beretane), i te hoê numera tei raro mai i te piti tausani. “Te hiˈopoa nei o Gibbon i te rahiraa o teie mau aamu ma te manaˈo tiaturi ore, mai te mea ra e mai roto mai i te mau faahitiraa kerisetiano faaunaunahia tei tamata i te faahanahana i te feia hamani-ino-hia e i te haapapu i te feia faaroo,” o ta te hoê taata papai buka ïa e faataa ra. “Aita e feaaraa e,” o ta ˈna ïa e faahiti faahou ra, “te vai ra te parau faatiatia a te feia papai o tei faariro ohie noa vetahi feia i pohe ei mau ‘nahoa taata rahi’, aore hoi e faataa ê ra i te feia hamani-ino-hia mau e te feia o tei haavahavaha ˈtu; e o te faatia ra i te parau no te mau animala taehae i roto i te mau tahua teata o tei amu hua i te tahi atu feia ohipa iino, tera râ, ua tapeahia ratou e te tahi ‘mana hau aˈe i te taata nei’ ia amu atu i te mau kerisetiano. Teie râ, noa ˈtu e e tuuhia te mau parau rii haavare i te hiti, mea riaria mau â te aamu e toe mai.” Ma te papu maitai, ua tupu te hoê hamani-ino-raa uˈana na roto i te mau iri haamauiuiraa, te mau tutuiraa taata, te ruturaa, e te mau auri hamani-ino-raa.
Te turu nei vetahi feia aravihi e o Galerius, e ere râ o Dioclétien, te tumu o te hamani-ino-raa. “Te vai ra hoi te hoê auraa morare hohonu,” o ta te Orometua ra o William Bright e faahiti ra i roto i te buka Te Anotau o te mau Metua (beretane), “i te mea e e tia i te tutavaraa rahi o te ao mana etene no te taataahi i te ora o te Basileia e ere no teie nei ao, ia mairihia i te iˈoa o Dioclétien, maoti hoi i to to ˈna tumu mau oia hoi o Galerius.” Teie râ, i roto iho i te faatereraa e maha emepera, tei ia Dioclétien ra te mana hau aˈe, mai ta te taata papai ra o Stephen Williams e haapapu ra: “Aita e feaaraa e ua faaohipa o Dioclétien i te mana i nia i te mau faaotiraa atoa i roto i te Hau emepera e tae roa ˈtu i te matahiti 304, e na ˈna te hopoia rahi roa ˈˈe i roto i te hamani-ino-raa e tae roa mai i taua matahiti ra.” Ua roohia ˈtura o Dioclétien i te maˈi e ua faarue aˈera i te faatereraa i te matahiti 305 o to tatou nei tau. Tau ono avaˈe i muri iho, ua faahohoˈa te uˈanaraa o te hamani-ino-raa i te riri rahi o Galerius no te mau mea atoa i taaihia i te kerisetianoraa.
Te kerisetianoraa o te senekele maha
Te haapapu ra teie mau tupuraa riaria o te omuaraa o te senekele maha i te mea i tohuhia mai e te mau aposetolo Paulo raua o Petero, e tae noa ˈtu e te tahi atu mau taata papai i faauruahia mai. Te ohipa ê na ra “taua taata hara ra,” oia hoi te pǔpǔ o te mau upoo faatere haapaoraa e faahua kerisetiano ra, mai ta te mau ture a Dioclétien, te piti iho â râ, e haapapu ra. (Tesalonia 2, 2:3, 4; Ohipa 20:29, 30; Petero 2, 2:12) I te maharaa o te senekele, ua parare ê na te mau peu apotata. Ua faaô atoa ˈtu hoi vetahi feia e faahua kerisetiano ra i roto i te nuu Roma. Aita anei ïa e kerisetiano i taua tau ra o tei tapea ma te taiva ore i “te hiroa parau mau” no ǒ mai i te mau aposetolo?—Timoteo 2, 1:13.
Te faahiti ra o Eusèbe i te iˈoa o te tahi o te feia i hamani-ino-hia, ma te faataa roa mai i te mau haamauiuiraa, te mau ati, e te pohe o ta ratou i faaruru. Mai te peu e ua pohe teie mau taata atoa no to ratou taiva ore i te parau mau i faaitehia mai i taua tau ra, aita ïa tatou i ite. Aita e feaaraa e ua pee maite vetahi i te mau faaararaa a Iesu e haapae i te mau pǔpǔ faaroo ěê, te peu taiata, e te mau ofatiraa i te faaroo e rave rau. (Apokalupo 2:15, 16, 20-23; 3:1-3) Ma te papu maitai, vetahi taata haapao maitai o tei ora mai, aita ïa to ratou parau i faahitihia i te pae no te aamu. (Mataio 13:24-30) Oia mau, no te manuïa o te mau ravea i ravehia no te faaore i te haamoriraa kerisetiano i mua i te taata, te faatiatia ra te hoê patu Paniora no taua tau ra ia Dioclétien i to ˈna ‘faaoreraa i te tiaturiraa haavare no nia i te Mesia.’ Noa ˈtu râ, aita te mau tutavaraa no te haru e no te haamou i te mau buka a te mau Papai, te hoê tapao matamua hoi a te aroraa a Dioclétien i te kerisetianoraa, i manuïa i te tumâ roa i te Parau a te Atua.—Petero 1, 1:25.
Noa ˈtu e aita oia i manuïa i te tâpû ê roa i te kerisetianoraa, ua tamau noa râ te Diabolo ra o Satani, te arii o teie nei ao, i ta ˈna mau peu haavarevare na roto i te arai o te Emepera ra o Constantin, o tei faatere mai te matahiti 306 e tae atu i te matahiti 337 o to tatou nei tau. (Ioane 12:31; 16:11; Ephesia 6:11, nota i raro i te api) Aita te taata etene ra o Constantin i aro i te mau kerisetiano. Teie râ, ua manaˈo oia e mea tano roa ia anoi i te mau tiaturiraa etene e kerisetiano i roto i te hoê haapaoraa apî a te hau.
Ua riro mau â te reira ei faaararaa na tatou paatoa! Ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa uˈana, e tauturu to tatou here ia Iehova ia tatou ia ape i te ofati i to tatou faaroo ia ora mai tatou no te tahi taime poto. (Petero 1, 5:9) Oia atoa, eita tatou e vaiiho i te hoê tau peapea ore ia haaparuparu i to tatou itoito kerisetiano. (Hebera 2:1; 3:12, 13) Ia pee maite tatou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e tapea noa ïa tatou i to tatou taiva ore ia Iehova, te Atua o te nehenehe e faatiamâ i to ˈna nunaa.—Salamo 18:25, 48.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
Musei Capitolini, Roma