VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/5 api 5-8
  • Te Kerisetianoraa matamua e te Hau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Kerisetianoraa matamua e te Hau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ere ratou no teie nei ao, e ore râ ratou e orure i te hau
  • E faateitei, eiaha râ e haamori
  • “I te hiti o te totaiete”
  • A faahoˈi i “te mea e au” ia Kaisara ra
  • Te aifaito-maite-raa i rotopu e piti huru auraro
  • Te anoiraa ˈtu e te Hau
  • Te mau kerisetiano matamua e teie nei ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te Atua e Kaisara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Aita e manaˈo ofatiraa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • A faahoˈi i ta Kaisara ra, ia Kaisara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/5 api 5-8

Te Kerisetianoraa matamua e te Hau

TAU hora hou oia a pohe ai, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.” (Ioane 15:19) Te auraa anei ïa e, e orure te mau kerisetiano i te mau mana o teie nei ao?

E ere ratou no teie nei ao, e ore râ ratou e orure i te hau

Ua parau atu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e ora na i Roma e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra.” (Roma 13:1) Ua papai atoa te aposetolo Petero e: “E auraro outou i te toroa o te taata atoa i te Fatu nei; i te arii ra ei nia roa iho ïa; e te mau tavana ra, ei feia tonohia e ana ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra, e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra.” (Petero 1, 2:13, 14) Ua riro ïa te auraroraa i te Hau e i ta ˈna mau tia i faatoroahia, ei faaueraa tumu i farii-papu-hia e te mau kerisetiano matamua. Ua tutava ratou i te riro ei feia tivila auraro i te ture e i te ora ma te hau e te mau taata atoa.—Roma 12:18.

I raro aˈe i te upoo parau ra “Te Ekalesia e te Hau,” te na ô ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e: “I roto i na senekele matamua e toru o to tatou tau, ua faataa ê roa mai te ekalesia kerisetiano ia ˈna iho i te totaiete toroa roma . . . Noa ˈtu râ, ua haapii te mau upoo kerisetiano . . . ia auraro i te ture roma e ia ore e taiva i te emepera, ia au râ i te mau otia i haamauhia e te faaroo kerisetiano.”

E faateitei, eiaha râ e haamori

Aita te mau kerisetiano i patoi i te emepera roma. Ua faatura ratou i to ˈna mana e ua faateitei ratou ia ˈna ia au i to ˈna tiaraa. I raro aˈe i te faatereraa a te emepera ra o Néron, ua papai atu te aposetolo Petero i te mau kerisetiano e faaea ra i te mau vahi taa ê o te Hau emepera roma e: “E faaturatura ˈtu i te taata atoa. . . . E faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:17) E faaohipahia na te parau ra “arii” i roto i te ao reo heleni, eiaha noa no te mau arii no te tahi tuhaa fenua, no te emepera roma atoa râ. Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e faaea ra i roto i te oire pu o te Hau emepera roma e: “E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, . . . o tei faateiteihia ra, e faateitei atu â ïa.” (Roma 13:7) Ua titau mau â te emepera roma e ia faateiteihia oia. I muri aˈe, ua titau atoa oia e ia haamori-roa-hia oia. I reira râ, ua tuu te mau kerisetiano matamua i te hoê otia.

I to ˈna haavaraahia i mua i te hoê tiaau roma, i te piti o te senekele o to tatou tau, te na ôhia ra e ua parau o Polycarpe e: “E kerisetiano vau. . . . E haapiihia matou ia faateitei . . . i te mau puai e te mau mana i faatoroahia e te Atua.” Ua maiti râ o Polycarpe i te pohe maoti i te haamori i te emepera. Ua papai te taata paruru faaroo o te senekele piti ra o Teophilo no Anetiohia e: “E faateitei au i te emepera, eita râ vau e haamori ia ˈna, e pure râ vau no ˈna. Area te Atua ra, te Atua ora e te parau mau, O ˈna ta ˈu e haamori.”

Aita roa te mau pure e au i faataehia no te emepera i taaihia e te haamoriraa i te emepera aore ra i te here aiˈa. Ua faataa te aposetolo Paulo i te tumu o teie mau pure: “E mata vau i te aˈo atu ia oe, e ei faaora, e te pure, e te ani, e te haamaitai i te Atua i te taata atoa nei; i te hui arii, e te feia mana atoa ra, ia parahi hauti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti, e te tura.”—Timoteo 1, 2:1, 2.

“I te hiti o te totaiete”

No teie haerea faatura to te mau kerisetiano matamua, aita ratou i auhia mai e te ao i faaeahia e ratou. Te faatia ra te taata farani tuatapapa aamu ra o A. Hamman e “ua ora [te mau kerisetiano matamua] i te hiti o te totaiete.” Ua ora hoi ratou i te hiti o e piti totaiete, to te ati Iuda e to Roma, e ua faainohia e ua faahapa-rahi-hia ratou e na totaiete e piti ra.

Ei hiˈoraa, i to ˈna pari-haavare-raahia e te mau raatira ati Iuda, ua faaite te aposetolo Paulo ei parururaa ia ˈna i mua i te tavana roma e: “Aita roa a ˈu hara i te ture a te ati Iuda nei, e i te hiero, e ia Kaisara hoi. . . . Ei ia Kaisara vau.” (Ohipa 25:8, 11) I te mea e ua ite oia e te opua ra te mau ati Iuda e haapohe ia ˈna, ua tiaoro Paulo ia Néron, ma te faaite i reira e te farii ra oia i te mana o te emepera roma. I muri iho, i to ˈna haava-matamua-raahia i Roma, e au ra e ua tuuhia o Paulo. I te taime râ a mau faahou ai oia i te fare tapearaa, te na ô ra te parau tutuu e, ua faaue o Néron e ia haapohehia oia.

No nia i te tiaraa fifi mau o te mau kerisetiano matamua i roto i te totaiete roma, ua papai te taata tuatapapa i te totaiete taata e taata tuatapapa faaroo atoa ra o Ernst Troeltsch e: “Ua haapae-roa-hia te mau toroa e te mau opuaraa atoa o tei taaihia e te haamoriraa idolo, aore ra e te haamoriraa i te Emepera, aore ra o tei taaihia e te haamaniiraa toto aore ra e te utua pohe, aore ra i reira te mau kerisetiano e apiti ai i roto i te peu taiata a te etene.” Ia au i teie tiaraa, eita anei ïa te mau kerisetiano e te Hau e nehenehe e parahi hau noa ma te faatura i te tahi e te tahi?

A faahoˈi i “te mea e au” ia Kaisara ra

Ua horoa mai Iesu i te hoê aveia o te aratai i te haerea kerisetiano i mua i te Hau roma aore ra i mua i te mau huru faatereraa atoa, ia ˈna i parau e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Mea taa ê roa teie aˈoraa horoahia i te mau pǐpǐ a Iesu e te haerea o te mau ati Iuda here aiˈa e rave rahi o tei inoino i te faatereraa roma e o tei ore i farii e ia aufauhia te tute i te hoê nunaa ê.

I muri iho, ua parau Paulo i te mau kerisetiano e faaea ra i Roma e: “No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi; e ere hoi no te pohe anaˈe ra, no te [“haava manaˈo,” MN] atoa hoi. No reira hoi outou i horoa ˈtu ai i te taoˈa aufau nei; e tavini hoi ratou [“te feia mana toroa” a te hau] no te Atua, i te rave-tamau-maite-raa i taua mea nei. E teie nei, e tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa.” (Roma 13:5-7) Noa ˈtu e e ere te mau kerisetiano i to teie nei ao, ua titauhia ratou ia riro ei feia tivila haerea tia, o tei aufau i ta ratou tute, ma te aufau i te Hau no te mau ohipa maitatai o ta ˈna i rave.—Ioane 17:16.

Ua taotia-noa-hia râ anei te mau parau a Iesu i te aufauraa i te tute? I te mea e aita Iesu i haapapu maitai e eaha ta Kaisara e eaha ta te Atua, i roto i te mau huru tupuraa taa maitai, e tia ia faaotihia ia au i te huru tupuraa aore ra ia au i to tatou maramarama o te Bibilia taatoa. Oia hoi, i te tahi mau taime, te faaotiraa eaha ta te hoê kerisetiano e faahoˈi atu ia Kaisara ra, tei to ˈna iho ïa haava manaˈo, tei arataihia e te mau faaueraa tumu a te Bibilia.

Te aifaito-maite-raa i rotopu e piti huru auraro

E rave rahi taata te moehia nei ia ratou e, i muri aˈe i to ˈna faaueraa e hopoi i ta Kaisara ia Kaisara ra, ua parau atoa Iesu e: “E ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” Ua faaite te aposetolo Petero e o vai ta te mau kerisetiano e tuu i nia i te parahiraa matamua. I muri noa ˈˈe i to ˈna faaueraa e ia auraro i “te arii,” aore ra te emepera, e ta ˈna “mau tavana,” ua papai Petero e: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua. E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua. E faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:16, 17) Ua faaite te aposetolo e e tavini te mau kerisetiano no te Atua, eiaha râ no te hoê taata faatere. Noa ˈtu e e faaite ratou i te teitei e te faatura e tano no te mau tia a te Hau, e na reira ratou no to ratou mǎtaˈu i te Atua, tei hau aˈe hoi ta ˈna mau ture i te teitei.

E mau matahiti na mua ˈtu, ua haapapu maitai Petero e tei nia ˈˈe te ture a te Atua i ta te taata. Te Sunederi ati Iuda, o te hoê ïa tino a te hau ta to Roma i horoa i te mana tivila e te mana faaroo atoa. I to ˈna faaueraa i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaea i te haapii na nia i te iˈoa o te Mesia, ua pahono atura Petero e te tahi atu mau aposetolo ma te faatura e te papu atoa râ, e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) Papu maitai, ua titauhia te mau kerisetiano matamua ia tapea i te aifaito-maite-raa i rotopu i to ratou auraro i te Atua e te auraro e tano i te mau mana taata. Teie ta Tertullien i parau i te omuaraa o te senekele toru o to tatou tau: “Ahiri e na Kaisara te mau mea atoa, eaha ïa ta te Atua?”

Te anoiraa ˈtu e te Hau

A mairi ai te tau, ua paruparu mǎrû noa te tiaraa o te mau kerisetiano o te senekele matamua i mua i te Hau. Ua uˈana te ohipa apotata i tohuhia mai e Iesu e te mau aposetolo i te mau senekele piti e te toru o to tatou tau. (Mataio 13:37, 38; Ohipa 20:29, 30; Tesalonia 2, 2:3-12; Petero 2, 2:1-3) Ua turu atu te kerisetianoraa apotata i te ao roma, ua farii i ta ˈna mau oroa etene e ta ˈna manaˈo philosopho, e ua rave, eiaha noa te taviniraa tivila, te taviniraa tau faehau atoa râ.

Ua papai te orometua haapii ra o Troeltsch e: “Mai te senekele toru mai â, ua fifi roa te mau ohipa, no te mea ua rahi atu â te mau kerisetiano i roto i te mau tuhaa teitei o te Totaiete, e i roto i te mau toroa teitei roa ˈˈe, ta te nuu e ta te vahi mana. I roto e rave rahi mau irava o te mau papai kerisetiano [e ere na te Bibilia], te faahitihia ra te mau patoiraa etaeta i te amuiraa ˈtu i roto i teie mau ohipa; i te tahi aˈe pae, te ite-atoa-hia ra te mau tamataraa no te turu atu—mau otoheraa no te tamǎrû i te feia te hauti ra to ratou haava manaˈo . . . Mai te tau mai â o Constantin, ua ore teie mau fifi; ua faaea te mau aimârôraa i rotopu i te mau kerisetiano e te mau etene, e ua matara te mau toroa atoa i roto i te Hau [i mua i te mau kerisetiano].”

I te hopea o te senekele maha o to tatou tau, ua riro mai teie kerisetianoraa tarapape e te anoihia, ei haapaoraa na te Hau emepera roma.

I te roaraa o to ˈna aamu, ua tamau noa te amuiraa faaroo kerisetiano—i tiahia e te mau Ekalesia katolika, orthodoxe, e porotetani—i te anoi e te Hau, ma te faaô hohonu atu i roto i ta ˈna mau ohipa politita, e ma te turu i ta ˈna mau tamaˈi. E rave rahi melo ekalesia aau haavare ore o tei peapea roa i mua i teie mau ohipa, e e oaoa ratou i te iteraa e, te vai ra te mau kerisetiano i teie mahana o te pee nei i te tiaraa o te mau kerisetiano o te senekele matamua i te pae no to ratou taairaa e te Hau. E tuatapapa hohonu atu â na tumu parau e piti i muri nei, i te reira.

[Hohoˈa i te api 5]

Kaisara Néron, no ˈna Petero i papai ai: “E faateitei i te arii”

[Faaiteraa i te tumu]

Musei Capitolini, Roma

[Hohoˈa i te api 6]

Ua maiti Polycarpe i te pohe maoti i te haamori i te emepera

[Hohoˈa i te api 7]

E feia tivila hau, haerea tia, tei aufau i te tute, te mau kerisetiano matamua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono