VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/11 api 8-11
  • Aita e manaˈo ofatiraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aita e manaˈo ofatiraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ririhia aita e tumu
  • Ua faarahi Roma i te haamani-ino-raa
  • Te mau taa-ê-raa papu
  • Te hoo o te hoê Faaiteraa
  • E afai te maraaraa i te haamani-ino-raa rahi
  • Te Re
  • Te Kerisetianoraa matamua e te Hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te mau kerisetiano matamua e teie nei ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ririhia no to ratou faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Mea nafea te amuiraa faaroo kerisetiano i te riroraa ei tuhaa no teie nei ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/11 api 8-11

Aita e manaˈo ofatiraa!

TEI pihai iho te rima o Iehova i te mau pǐpǐ matamua a Iesu Mesia. (Ohipa 11:21) E te tauturu a te Atua, ua haa ratou ma te oreraa e ofati i to ratou faaroo i roto i te hoê hororaa tia. Ua faaruru atoa ratou i te au ore e te mau haamauiuiraa rahi, e aamu matauhia e tatou nei.

Ua riro te haapao maitai o te mau pǐpǐ matamua a te Mesia ei ohipa itehia e te taatoaraa. Noa ˈtu e pohe ratou, aita ratou i ofati i to ratou faaroo. Tera râ, no te aha ratou i haamauiuihia ˈi ma te taehae mau?

Ririhia aita e tumu

Mai ia Iesu, aita te mau kerisetiano mau e farii ra i te mau hiaai e te mau tiaturiraa o teie nei ao. (Ioane 1, 4:4-6) Hau atu, te maraaraa o te kerisetianoraa, “ua tupu oioi ïa e to ˈna manuïaraa mea faahiahia mau, no reira eita e nehenehe e ape i te hoê aroraa ino mau [e te hau emepera roma],” ta te taata papai aamu Edmond de Pressensé i tapao mai.

Ua faaohipa Iesu no ˈna iho i te parau tohu a te salamo, ma te parau e: “E riri noa mai ratou ia ˈu aore e hara.” (Ioane 15:25; Salamo 69:4) Na mua oia i te parauraa i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ, ua faaara oia e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ia outou.” (Ioane 15:20) E ere i te mea ohie ia apee i to ˈna taahiraa avae. No te hoê tumu, ua faariro te mau raatere haapaoraa i rotopu i te mau ati Iuda i te mau pǐpǐ ati Iuda na Iesu ei apotata no te haapaoraa Ati Iuda. I te taime a anihia ˈi i te mau pǐpǐ a Iesu eiaha e paraparau faahou no nia ia ˈna, ua patoi ratou i te auraro e i te ofati i to ratou faaroo.—Ohipa 4:17-20; 5:27-32.

I muri mai i te faaiteraa i vauvauhia i mua i te Sunederi ati Iuda i te Penetekose i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faahapahia te pǐpǐ ra o Setephano “i te parau faaino ia Mose e te Atua.” Noa ˈtu e mea hape taua faahaparaa ra, ua pehihia o ˈna i te ofai tae roa ˈtu i te pohe. Te faahopearaa, “tupu ihora te hamani ino rahi i taua mahana i te ekalesia i Ierusalema,” e “purara ê atura te mau aposetolo e ati noa aˈera Samaria e Iudea ra.” (Ohipa 6:11, 13; 8:1) E rave rahi tei tapeahia i te fare auri.

Ua tapapa te mau ati Iuda i te mau pǐpǐ a Iesu “ma te riri uˈana,” ta te buka Kerisetianoraa e te Hau Emepera roma e faataa ra. Tera râ, mea pinepine te faatereraa roma e ohipa no te paruru i te mau kerisetiano! Ei hiˈoraa, ua tauturu te mau faehau roma i te aposetolo Paulo i to te mau ati Iuda opuaraa e taparahi ia ˈna. (Ohipa 21:26-36) Tera râ, ua vai te taairaa i rotopu i te mau kerisetiano e to roma i roto i te papu ore.

Ua faarahi Roma i te haamani-ino-raa

E fatata e iva matahiti i muri aˈe i te poheraa o Setephano, ua taparahi te ratere roma Heroda Ageriba I i te aposetolo Iakobo ia fariihia o ˈna e te mau ati Iuda. (Ohipa 12:1-3) Mai taua taime ra, ua parare te tiaturiraa i te Mesia i Roma. (Ohipa 2:10) I te matahiti 64 o to tatou nei tau, ua haamouhia na roto i te auahi te tuhaa rahi o taua oire ra. Ua tupu te mau hamani-ino-raa riaria mau i nia i te mau kerisetiano i muri aˈe to Néron faahaparaa ia ratou no te ati, ma te tutava i te tapea te mau paraparauraa e o o ˈna te tumu o te au auahi. Ua tuu anei oia i te auahi i roto i te oire ei ravea no te patu faahou ma te nehenehe roa ˈtu â e horoa ˈtu ai i te iˈoa Neropolis i muri mai ia ˈna? Aore ra ua turai anei oia te vahine i te emepera o Poppaea, te hoê ati Iuda o tei farii i te mau kerisetiano, no te rave ia ˈna ia faaoti e faautua ia ratou? Aita te feia maimi i papu, tera râ mea riaria mau te faahopearaa.

Te parau ra te taata aamu roma Tacitus e: “Ua apitihia te faoooraa i te pohe; e ahuhia te iri animala, ua amu-faahuahua-hia [te mau kerisetiano] e te mau uri; ua patitihia ratou i nia i te mau pou; ua tutuihia ratou i te auahi, ia topa anaˈe te mahana, e riro ratou ei mori,” e tuama te mau pou mori taata i te mau aua o te emepera. Te na ô atoa ra o Tacitus, e ere hoi oia i te hoa no te mau kerisetiano e: “Noa ˈtu e mea tia ia faautua e e tano i te hoê faautuaraa aifaito, e mea aroha ratou, ia taparahi-anaˈe-hia, eiaha no te maitai o te huiraatira, tera râ no te inoraa o te hoê noa taata,” o Néron.

Te mau taa-ê-raa papu

Noa ˈtu e mea tano te opuaraa a Néron no te faahapa i te mau kerisetiano no te haamouraa i te oire no Roma, aita oia i opani aore ra i patoi i te kerisetianoraa i roto i te hau. No reira, no te aha te roma i tamau noa i te haamani-ino-raa? No te mea “te faahapa nei te pǔpǔ iti o te mau kerisetiano no te mau peu faanavenave o te ao etene, e to ratou huru paieti, e ta ratou mau peu maitai,” ta te hoê taata aamu ra o Will Durant e parau nei. E nehenehe te taa-ê-raa i rotopu i te kerisetianoraa e te haamaniiraa toto o te feia taputô e riro ei rahi aˈe. Hoê ravea no to roma ia faaore i te mau kerisetiano e oia atoa no te tuea e to ratou haava manaˈo e parau e mea maitai ia ore ratou ia erehia i te reira.

Mai te hoê ao puai, e au ra e e ore te Hau roma e pau. Ua tiaturi to roma e te tumu o te aravihi o te nuu faehau o ta ratou haamoriraa i te mau atua atoa. No reira, e mea fifi na ratou ia taa te haamoriraa a te mau kerisetiano i te hoê noa Atua e to ratou patoiraa i te tahi mau atua, mai te haamoriraa i te emepera. E ere i te mea maere i to te Hau Roma faariroraa i te mana o te kerisetiano mai te hoê mana o te faaaueue i te niu o te Hau emepera.

Te hoo o te hoê Faaiteraa

I te hopearaa o te senekele matamua o to tatou nei tau, ua hopoi-ê-hia te aposetolo ra o Ioane i te motu no Patamo “no te parau a te Atua e [te] faaiteraa ia Iesu Mesia ra.” (Apokalupo 1:9) O te emepera roma Domitian o tei opua i taua ohipa ra. Noa ˈtu te faateimaharaa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu, oia hoi, i te hopearaa o te senekele, ua parare roa te kerisetianoraa i roto i te Hau emepera roma. Nafea te reira i te tupuraa? Te parau ra te Hoê aamu o te ekalesia matamua e ua “upootia te kerisetianoraa na roto i ta ˈna taviniraa.” Mai ia Ioane, aita te mau kerisetiano matamua tei hamauiuihia i ofati i to ratou faaroo tera râ ma te itoito ua tamau ratou i te parau no nia i te Atua e te faaiteraa ia Iesu.—Ohipa 20:20, 21; Timoteo 2, 4:2.

Ua rave te mau hamani-ino-raa o te mau kerisetiano i te hoê huru tupuraa apî i te matahiti 112 o to tatou nei tau, e piti matahiti i muri aˈe to te Emepera Trajan farereiraa i te hau faatere Pliny no Bithynia (teie nei te apatoerau tooa o te râ no Turquie). Ua haafaufaa-ore-hia te faatereraa i na mua ˈˈe, te faahopearaa o te huananeraa ïa. Fatata e aita e taata faahou i roto i te mau hiero, e ua faarue-roa-hia te mau tusia animala. Ua faahapa te feia tapihoo i te ohieraa o te haamoriraa kerisetiano, no to ˈna ereraa i te mau tusia animala e te mau idolo.

Ua ohipa puai o Pliny no te haamau i te haamoriraa etene, a pohe ai te mau kerisetiano no to ratou patoiraa i te pûpû i te uaina e te mea noˈanoˈa i mua i te idolo o te emepera. Oia mau, ua farii te hau roma e “morare maitai roa [to te mau kerisetiano], tera râ e mea riri na ratou i te mau peu tutuu i te pae faaroo,” ta te taata haapii ra o Henry Chadwick e parau ra. Noa ˈtu e te riroraa ei kerisetiano e ohipa ino o te faautuahia i te pohe, aita to te mau pǐpǐ mau a Iesu e manaˈo ofatiraa.

No roto atoa te riri-uˈana-raa i te “fifi o te mau utuafare fetii etene no te riroraa mai te tahi melo utuafare ei kerisetiano,” ta te Orometua haapii ra o W. M. Ramsay i parau. “E mea fifi roa te oraraa totiale ia ore te hoê taata tapiri e auraro i te peu tumu totiale mai te fariiraa i te mau atua etene,” ta te taote tuatapapa no nia i te mau atua ra o J. W. C. Wand e haapapu ra. Aita iho â e maereraa, e rave rahi te faariro nei te mau kerisetiano matamua mai te mau enemi o te huitaata aore ra e faaauhia ratou i te mau taata aita e tiaturi i te Atua.

E afai te maraaraa i te haamani-ino-raa rahi

Ua riro Polycarpe, faatiahia e ua haapiihia o ˈna na te aposetolo Ioane, i te hoê matahiapo aurarohia i roto i te oire no Semurina (teie nei o Izmir). No to ˈna faaroo, ua tutuihia o ˈna i nia i te hoê pou i te matahiti 155 o to tatou nei tau. Ua haaputu te tavana rahi no Roma o Statius Quadratus i te taata. Ua î te tahua i te mau etene riri o te haavahavaha ia Polycarpe e 86 matahiti, no to ˈna haafaufaa ore i te haamoriraa o ta ratou mau atua, e ua opua te mau ati Iuda maamaa i te haaputu i te vahie no te tutui ia Polycarpe no te haapohe atu, noa ˈtu e e ravehia i te reira i te mahana Sabati rahi.

Ua roohia te mau kerisetiano te haamauiuiraa e rave rau i roto i te ao no Roma. I raro aˈe i te emepera Marcus Aurelius, ua haapohehia e rave rahi mau kerisetiano. Mai te peu e e taata no Roma ratou, e pohe ratou na roto i te ˈoˈe; mai te peu e aita, e haapohehia ratou e te mau animala i roto i te tahua taaroraa rahi ia ratou. Eaha hoi ta ratou hara? To ratou noa riroraa ei mau kerisetiano o tei patoi i te ofati aore ra i te haapae i to ratou faaroo.

Ua haamata te oire farani no Lyons na te fenua aihuaraa roma no Lugdunum, te hoê pu faufaa o te faatereraa e te nuu roma i rotopu ia Roma e te anavai no Rhin. I te matahiti 177 o to tatou nei tau, ua patoi uˈana te mau etene i te pǔpǔ itoito o te mau kerisetiano. Ua haamata te reira i te taime a tiahihia ˈi te mau kerisetiano i te mau vahi no te huiraatira. Ua faatupu te nǎnǎ rahi i te hoê orure hau, e ua rahi roa te mau hamani-ino-raa, aita ˈtura te hoê aˈe kerisetiano e hinaaro e haere i rapaeau i te fare. Ua faaue te tavana rahi no Roma ia paimihia te mau kerisetiano e ia haapohehia ratou.

Te Re

I te poheraa o te mau aposetolo a Iesu e te oreraa to ratou mana iti, ua haamata te apotata i te tupu i rotopu i te feia parauhia e kerisetiano. (Tesalonia 2, 2:7) I te hopearaa o te maharaa o te senekele o to tatou nei tau, ua riro te kerisetianoraa apotata ei haapaoraa na te hau. Teie nei râ, ua riro ei inoraa e ua faaineinehia no te ofatiraa i te ture e ua faaau ia ˈna i te ao nei—ohipa tei ore i ravehia e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ matamua (Ioane 17:16) Teie nei râ, na mua iti noa ˈˈe, ua faaotihia te Bibilia, e te mau aamu o te mau kerisetiano haapao maitai.

E mea faufaa ore anei te mauiuiraa e te pohe o taua mau tausani kerisetiano matamua? Aita roa ˈtu! No to ratou oreraa e manaˈo e ofati i to ratou faaroo, ua ‘mau papu ratou e tae roa ˈtu i te pohe, e ua horoahia i te korona ora no ratou.’ (Apokalupo 2:10) Te farerei noa ra te mau tavini a Iehova i te puai o te hamani-ino-raa, tera râ, ua riro te faaroo e te haapao maitai o te feia faaroo matamua ei pu faaitoitoraa no ratou. No reira, aita atoa te mau kerisetiano no to tatou nei tau e farii i te manaˈo ofatiraa.

[Hohoˈa i te api 8, 9]

Néron

Hohoˈa o te Hau emepera no Roma

Hoê fata pûpûhia no te haamoriraa ia Kaisara

[Faaiteraa i te tumu]

Néron: Ia au i te parau faatia o te British Museum

Museo della Civiltà Romana, Roma

[Hohoˈa i te api 10]

Marcus Aurelius

[Faaiteraa i te tumu]

The Bettmann Archive

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono