VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/1 api 18-23
  • A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E upootia te mǎtaˈu paieti
  • Te ohiparaa ma te mǎtaˈu ia Iehova
  • A here i te maitai, a riri i te ino
  • A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana ia ˈna
  • A faahanahana ia Iehova e a muri noa ˈtu
  • A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te haapiiraa i te oaoa i roto i te mǎtaˈuraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A mǎtaˈu ia Iehova e a haapao i ta ˈna mau faaueraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/1 api 18-23

A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa

“O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa.”—APOKALUPO 15:4.

1, 2. (a) Mea nafea to Iehova iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra i te matahiti 1991? (b) Eaha te mau ohipa o ta ˈna i farerei i roto i to ˈna oraraa o tei turai i te hoê mitionare haapao maitai ia horoa i teie aˈoraa: “A mǎtaˈu ia Iehova”? (A hiˈo atoa te Buka matahiti 1991, mau api 187-9.)

UA ‘IRITI Iehova i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no tatou.’ E nehenehe teie mau parau e faaohipa-pinepine-hia i nia i te mau Ite no Iehova i teie mau tau. (Malaki 3:10) Ei hiˈoraa, i roto i te matahiti taviniraa 1991, ua itehia te oaoa rahi o te mau Ite ratere e te feia tairuru no te fenua iho i roto i te autahoêraa kerisetiano i te mau tairururaa taa ê i tupu na te ao atoa nei—mai te mau tairururaa “Te reo viivii ore” i Buenos Aires i Marite Apatoa; e i Manille, Taipei, e Bangkok i te pae Hitia o te râ; e tae atu i te mau tairururaa “Te mau hoa o te tiamâraa” i Budapest, Prague, e Zagreb (16-18 no atete 1991) i Europa Hitia o te râ.

2 Auê te oaoa e no te mau tia no te atea ê mai ia farerei i te mau Ite mea maoro to ratou taviniraa ma te haapao maitai i taua mau vahi ra! Ei hiˈoraa, i Bangkok, ua faatia o Frank Dewar—o ˈna anaˈe te taata poro no te Basileia i Thaïlande i te hoê tau—i na matahiti e 58 to ˈna taviniraa ei mitionare. Ua tavini oia i roto i te mau motu no Patitifa e tae roa ˈtu i Asia Apatoa-Hitia o te râ, e oia atoa i te fenua Taina. Ua faaruru oia i te mau ati mai te tomoraa te pahi, te mau animala oviri i roto i te mau ururaau, te mau maˈi no te pae rua ma, e te faatereraa haavî a te mau raatira tamaˈi Tapone. I to ˈna aniraahia e eaha te faaitoitoraa o ta ˈna e horoa ˈtu i te feia tairuru, mea ohie roa ta ˈna pahonoraa: “A mǎtaˈu ia Iehova!”

3. No te aha tatou e faaite ai i te mǎtaˈu paieti?

3 “A mǎtaˈu ia Iehova!” Mea faufaa roa no tatou paatoa ia atuatu i teie mǎtaˈu tia! “O te matamua o te paari ra, oia te mǎtaˈu ia Iehova ra.” (Salamo 111:10) E ere teie mǎtaˈu i te hoê mehameha ino ia Iehova. O te hoê râ faatura hohonu no to ˈna tiaraa hanahana faito ore e to ˈna mau huru maitatai, tei niuhia i nia i te ite e noaa mai ia tatou na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua. I roto i te Apokalupo 15:3, 4, te na ô ra te himene a Mose e a te Arenio e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e [Iehova] ra, e te Atua Mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa.” No to ˈna haapao maitai i te feia e haamori ra ia ˈna, te vai ra ta Iehova “te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” E haamauruuruhia ratou na roto i te ora mure ore.—Malaki 3:16; Apokalupo 20:12, 15.

E upootia te mǎtaˈu paieti

4. Eaha te faaoraraa tei tupu i tahito ra o te faaitoito ia tatou ia mǎtaˈu ia Iehova?

4 I to Iseraela haereraa mai i rapae i te fenua a Pharao ra, ia Aiphiti, ua faaite papu o Mose e ua mǎtaˈu oia ia Iehova anaˈe ra. I muri noa ˈˈe, ua mau atura te mau ati Iseraela, te Miti Uteute i te hoê pae e te nuu tamaˈi puai a Aiphiti i te tahi pae. Eaha ïa ta ratou e rave? “Ua parau atura Mose i taua mau taata ra, Eiaha outou e mǎtaˈu; e parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova, i ta ˈna e rave no outou i teie nei mahana: o tena na Aiphiti, ta outou e hiˈo na i teie nei mahana, e ore roa outou e ite faahou atu ia ratou e a muri noa ˈtu: na Iehova hoi e aro i ta outou tamaˈi, e parahi noa outou.” Na roto i te hoê semeio, ua vahi ihora Iehova i te mau pape. Ua haere atura te mau ati Iseraela na nia i te eˈa i ropu i te miti. I muri iho, ua topa faahou maira te mau pape. Ua moe roa ˈˈera te nuu a Pharao. Ua faaora Iehova i teie nunaa o tei mǎtaˈu ia ˈna, e i te hoê â taime, ua faatupu oia i te haavaraa i nia ia Aiphiti o tei haavahavaha i te Atua. Oia atoa i teie nei mahana, e faaite oia i to ˈna taiva ore na roto i te faaoraraa i to ˈna mau Ite e mǎtaˈu ra ia ˈna mai roto mai i te ao a Satani.—Exodo 14:13, 14; Roma 15:4.

5, 6. Eaha te mau ohipa i tupu i te tau o Iosua o te faaite ra e mea maitai aˈe ia mǎtaˈu tatou ia Iehova maoti i te taata?

5 I muri aˈe i to ratou tereraa mai Aiphiti mai, ua tono atura Mose e 12 feia hiˈopoa i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai. Hoê ahuru o tei riaria roa i te iteraa ˈtu i te mau taata rarahi e faaea ra i reira e ua tamata aˈera ratou i te faataui i te manaˈo o Iseraela ia ore ratou ia tomo atu i roto i taua fenua ra. Area na taata toopiti e toe ra, o Iosua raua o Kaleba, teie ïa ta raua i faatia: “E fenua maitai rahi roa ïa. Ia au mai Iehova ia tatou nei, na ˈna tatou e aratai i taua fenua ra, e na ˈna e horoa mai no tatou; e fenua tahe pape noa ïa te û e te meli. Eiaha râ e faarue ia Iehova, eiaha hoi e mǎtaˈu i te taata o taua fenua ra, e taata ïa na tatou: ua haere ê to ratou ora teie Iehova tei ia tatou nei: eiaha roa e mǎtaˈu atu ia ratou.”—Numera 14:7-9.

6 Teie râ, ua topa teie mau ati Iseraela i roto i te mǎtaˈu i te taata. No reira, aita ˈtura ratou i taeahia i te fenua o te parau tǎpǔ ra. Area o Iosua raua o Kaleba ra, e te ui apî o te mau Iseraela, ua noaa ia ratou i te haamaitairaa e tomo atu i roto i taua fenua maitai ra e ia faaapu i to ˈna mau ô vine e te mau tumu olive. I roto i ta ˈna oreroraa parau aroharaa i mua i te nunaa no Iseraela tei haaputuputu mai, ua horoa o Iosua i teie aˈoraa: “E tena na, e mǎtaˈu outou ia Iehova, e e haamori hoi ia ˈna ma te haavare ore, ma te parau mau.” E ua parau faahou aˈera o Iosua e: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” (Iosua 24:14, 15) Auê ïa mau parau faaitoitoraa no te mau metua tane e te tahi atu feia e mǎtaˈu ra ia Iehova a faaineine ai tatou i te tomo atu i roto i te ao apî parau-tia a te Atua!

7. Mea nafea to Davida tuuraa i te tapao i nia i te faufaaraa ia mǎtaˈu i te Atua?

7 Ua faaite atoa te tiai mamoe apî ra o Davida i te hoê mǎtaˈu faahiahia ia Iehova i to ˈna tiaraa ˈtu i mua ia Golia na nia i te iˈoa o te Atua. (Samuela 1, 17:45, 47) I nia i to ˈna roi pohe, ua faaite aˈera o Davida e: “Te parau nei te Varua o Iehova ia ˈu, e tei tau vaha nei ta ˈna parau. Ua parau mai te Atua o Iseraela; o te Mato o Iseraela tei faaite mai ia ˈu, ei tavana parau-tia ta te taata nei, o tei haapao i ta ˈna tavanaraa ma te mǎtaˈu i te Atua. Mai te maramarama poipoi ia hiti te mahana ra, e poipoi ata ore ra.” (Samuela 2, 23:2-4) Aita roa ˈtu teie mǎtaˈu i te Atua e vai ra i rotopu i te mau faatere o teie nei ao, e e faahopearaa peapea roa tei noaa mai! Mea taa ê roa râ ia faatere mai o Iesu, “te Tamaiti a Davida,” i te fenua nei ma te mǎtaˈu ia Iehova!—Mataio 21:9.

Te ohiparaa ma te mǎtaˈu ia Iehova

8. No te aha o Iuda i manuïa ˈi i te tau o Iehosaphata, e eaha ïa ta te reira e haapapu ra no teie mahana?

8 Fatata hoê hanere matahiti i muri aˈe i te poheraa o Davida, riro mai nei o Iehosaphata ei arii no Iuda. Ua riro atoa oia ei arii o tei tavini ma te mǎtaˈu ia Iehova. Ua haamau faahou oia i te faanahoraa teotaratia i Iuda, ua tuu oia i te mau haava na roto i te fenua atoa, e ua horoa ˈtura i teie mau faaueraa: “E ere na te taata ta outou e haava na, na Iehova râ, tei pihai iho hoi oia ia outou ia haava ra. E tena na, ia vai â te mǎtaˈu ia Iehova i nia ia outou, e ara, ei parau tia; aita hoi e vahi hapa i to tatou Atua ia Iehova, aore e haapaoraa i te huru o te taata, aore e raveraa tarahu. . . . E rave outou ma te mǎtaˈu ia Iehova, e ma te aau parau tia e te haavare ore, a na reira ˈi outou.” (Paraleipomeno 2, 19:6-9) No reira, ua manuïa o Iuda i to ˈna mǎtaˈuraa ia Iehova, mai te nunaa o te Atua e maitaihia i teie mahana na roto i te taviniraa a te mau tiaau aroha.

9, 10. Mea nafea to Iehosaphata manuïaraa ma te mǎtaˈu ia Iehova?

9 Teie râ, e enemi to Iuda. Ua opua aˈera teie mau enemi e faaore roa i te nunaa o te Atua. Ua tomo maira te mau nuu amui o Amona, Moabi, e te Mouˈa ra o Seira, i roto i te fenua o Iuda e ua haamǎtaˈu ihora ia Ierusalema. E nuu puai teie. Ua fariu atura o Iehosaphata i nia ia Iehova na roto i te pure e “te tia noa ra Iuda atoa i mua ia Iehova, e ta ratou mau tamarii rii, e ta ratou mau vahine, e ta ratou mau tamarii atoa.” I muri iho, ei pahonoraa i taua pure nei, ua haere maira te varua o Iehova i nia i te ati Levi ra o Iahaziela, o tei parau e: “Te na ô maira Iehova ia outou, Eiaha outou e mǎtaˈu, eiaha e hitimaue i teie nei feia rahi; e ere i ta outou teie nei aroraa, na te Atua râ. Ananahi outou e haere ai i raro e rave ia ratou; . . . E ore outou e aro i tena na, e haamau outou, e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou. E Iuda e Ierusalema atoa, eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ; ananahi a tii a rave ia ratou: tei ia outou hoi Iehova.”—Paraleipomeno 2, 20:5-17.

10 I te poipoi aˈe, ua tia aˈera te mau tane no Iuda i te poipoi roa. A haere ai ratou ma te auraro no te farerei i te enemi, ua tia maira o Iehosaphata e ua na ô aˈera: “A faaroo mai na, e Iuda, e to Ierusalema atoa; e tiaturi i to outou Atua ia Iehova, e ore ïa outou e aueue, e faaroo i te mau peropheta na ˈna, e maitai ïa outou.” Ma te haere i mua i te mau taata tamaˈi, ua himene aˈera te feia himene a Iehova ma te reo hoê: “E haamaitai ia Iehova, e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” Ua faaite Iehova i to ˈna aroha na roto i te faahuananeraa i te mau nuu enemi e ua tae roa ratou i te taparahi ratou ratou iho. I to te mau taata no Iuda taeraa mai i te pare tiairaa i roto i te medebara, te toe noa ra te mau tino pohe o to ratou mau enemi.—Paraleipomeno 2, 20:20-24.

11. I te pae no te mǎtaˈu, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau nunaa e te nunaa o te Atua?

11 I to te mau nunaa tapiri mai faarooraa i te parau no teie faaoraraa semeio, ua roohia ˈtura ratou i “te mǎtaˈu i te Atua.” I to ˈna aˈe pae, ua fanaˈo te nunaa o tei faaroo ma te mǎtaˈu ia Iehova i “te hau no ˈna e ati noa ˈˈe.” (Paraleipomeno 2, 20:29, 30) Oia atoa, ia faatupu Iehova i ta ˈna haavaraa i Aramagedo, e roohia te mau nunaa i te mǎtaˈu i te Atua e i to ˈna Raatira, ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, eita ratou e nehenehe e tia ˈtu i te mahana rahi o te riri o te Atua.—Apokalupo 6:15-17.

12. Nafea te mǎtaˈu ia Iehova i te haamauruururaahia i mutaa ihora?

12 E faatupu te mǎtaˈu tia ia Iehova i te mau haamaitairaa rahi. “Roohia ihora [Noa] e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii.” (Hebera 11:7) E no nia i te mau kerisetiano o te senekele matamua, te faatiahia ra e, i muri aˈe i te tau hamani-ino-raa, ua “hau atura to te mau [amuiraa] . . . itoito atura, e te mǎtaˈu hoi [ia Iehova] i to ratou haerea, e ma te aˈo ho a te [varua moˈa], rahi atura ratou”—mai te itehia ra i Europa Hitia o te râ i teie mahana.—Ohipa 9:31.

A here i te maitai, a riri i te ino

13. Nafea noa tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova?

13 E maitai rahi to Iehova. No reira, ‘te mǎtaˈu ia Iehova, o te ririraa ïa i te ino.’ (Maseli 8:13) Ua papaihia no nia ia Iesu e: “I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino, no reira te Atua, to Atua i faatahinu rahi hua ˈi ia oe i te monoˈi ra i te oaoa.” (Hebera 1:9) Mai te peu e e hinaaro tatou, mai ia Iesu, i te haamaitairaa a Iehova, e tia ia tatou ia faufau roa i te ino, te peu viivii i te pae morare, te haavîraa uˈana, e te nounou a te ao teoteo a Satani. (A faaau e te Maseli 6:16-19.) E tia ia tatou ia here i te mea ta Iehova e here ra e ia riri i te mea o ta ˈna e riri ra. E tia ia tatou ia mǎtaˈu i te rave i te tahi mea o ta Iehova e ore e au. “Te faarue nei te taata i te ino i te mǎtaˈu ia Iehova.”—Maseli 16:6.

14. Mea nafea to Iesu horoaraa mai i te hiˈoraa?

14 Ua vaiiho mai Iesu i te hoê hiˈoraa na tatou ia pee maite tatou i to ˈna mau taahiraa avae. “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia [mauiui] oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.” (Petero 1, 2:21-23) Ma te mǎtaˈu ia Iehova, e nehenehe atoa tatou e faaoromai i te faainoraa, te faaoooraa, te hamani-ino-raa, ta te ao a Satani e tuu maira i nia ia tatou.

15. No te aha tatou e mǎtaˈu ai ia Iehova maoti hoi i te feia o te nehenehe e taparahi i te tino?

15 I roto i te Mataio 10:28, te aˈo maira Iesu ia tatou e: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [nephe] atoa i gehena.” Noa ˈtu e e taparahi-pohe-hia te hoê taata e mǎtaˈu ra ia Iehova e te enemi, eita te ati o te pohe e vai maoro. (Hosea 13:14) Ia faatiahia mai oia, e nehenehe ïa ta ˈna e parau e: “E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re?”—Korinetia 1, 15:55.

16. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te mǎtaˈu ia Iehova e to ˈna faahanahanaraa ia ˈna?

16 Ua horoa mai o Iesu iho i te hoê hiˈoraa nehenehe roa no te feia atoa e here ra i te parau-tia a Iehova e e riri ra i te ino. Te faahohoˈahia ra to ˈna mǎtaˈu ia Iehova i roto i ta ˈna mau parau hopea i ta ˈna mau pǐpǐ, e vai ra i roto i te Ioane 16:33: “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia ˈu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” Te na ô faahou ra te faatiaraa a Ioane e: “Ia faaoti aˈera Iesu i teie nei parauraa, ua nânâ aˈera oia i tana mata i nia i te raˈi, na ô atura, E tau Metua, ua tae i te hora; a haamaitai i to Tamaiti, ia haamaitai atoa hoi to Tamaiti ia oe. . . . Ua faaite atu vau i to iˈoa i te mau taata o teie nei ao ta oe i ho mai no ˈu ra.”—Ioane 17:1-6.

A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana ia ˈna

17. I roto i teihea mau tuhaa e nehenehe ai tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu?

17 E nehenehe anei tatou i teie mahana e pee i te hiˈoraa itoito mau o Iesu? Papu maitai, e nehenehe ta tatou ia mǎtaˈu tatou ia Iehova! Ua faaite mai Iesu i te iˈoa hanahana mau o Iehova e to ˈna mau maitai. Ia mǎtaˈu tatou ia Iehova ei Fatu Mana hope no tatou, e arue ïa tatou ia ˈna i nia ˈtu i te tahi atu mau atua, e tae noa ˈtu i te Toru Tahi miterio e te taa ore a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua tavini Iesu ia Iehova na roto i te hoê mǎtaˈu tia, ma te patoi i te topa ˈtu i roto i te marei o te mǎtaˈu i te taata e roohia i te pohe ra. “Ua pûpû hoi oia i te pure i tana oraraa ra, i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te oto rahi e te roimata, i tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra.” Mai ia Iesu, ia mǎtaˈu atoa tatou ia Iehova e tia ˈi, a tamau noa ˈi tatou i te haapii i te auraro na roto i te mau ohipa o ta tatou e faaoromai—ma te tapea noa i te ora mure ore ei tapao na tatou.—Hebera 5:7-9.

18. Nafea tatou ia pûpû i te taviniraa moˈa na te Atua ma te mǎtaˈu paieti?

18 I muri iho i roto i taua rata i to te mau kerisetiano hebera ra, ua faaitoito o Paulo i te mau kerisetiano faatavaihia: “E teie nei, ua noaa ia tatou te basileia aueue ore, e tapea maite tatou i taua maitai ra, ia haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti.” I teie mahana, te apiti nei te “feia rahi roa” i roto i taua taviniraa moˈa ra. Eaha ïa teie taviniraa? I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa i te aroha faito ore o Iehova i to ˈna pûpûraa i te tusia o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, te parau ra o Paulo e: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 12:28; 13:12, 15) Ei haamauruururaa i te aroha faito ore o Iehova, e tia ia tatou ia ineine i te horoa i te mau hora atoa ta tatou e nehenehe i roto i ta ˈna taviniraa moˈa. Ei mau hoa taiva ore o te toea o te mau kerisetiano faatavaihia, te rave nei te feia rahi roa i teie mahana i te rahiraa o taua taviniraa ra. Te faahoˈi nei ratou i te faaoraraa i te Atua e i te Mesia, a tia noa ˈi ratou ia au i te hoê faahohoˈaraa i mua i te terono o te Atua, “i haamori ai ratou ia ˈna i te rui e te ao.”—Apokalupo 7:9, 10, 15.

A faahanahana ia Iehova e a muri noa ˈtu

19, 20. Eaha na huru mǎtaˈu e piti o te itehia i te “mahana o Iehova”?

19 Te fatata oioi maira te mahana hanahana e tia mai ai Iehova! “Inaha hoi, te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra, te na reira maira Iehova sabatoa ra.” Taua taime ati ra, o “taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra” ïa. (Malaki 4:1, 5) E “horuhoru” te mafatu o te feia iino, “e e ore roa ratou e ora.”—Ieremia 8:15; Tesalonia 1, 5:3.

20 Area te nunaa o Iehova ra, mea taa ê ïa to ratou mǎtaˈu. Ua faaue atu te melahi tei horoahia ˈtu te “evanelia e tia i te vairaa” ia ratou ma te reo puai e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” (Apokalupo 14:6, 7) E tia tatou ma te faatura i taua haavaraa ra, a tutui ai te auahi uˈana o Aramagedo i te ao a Satani. E puta roa te mǎtaˈu tia ia Iehova i roto i to tatou mafatu e eita e mâ faahou. Maitai e e fariihia mai tatou i taua taime ra ia ô atoa ˈtu tatou i roto i te feia “o tei tau i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa”!—Ioela 2:31, 32; Roma 10:13.

21. E aratai te mǎtaˈu ia Iehova i teihea mau haamaitairaa?

21 E mau haamaitairaa faahiahia mau to muri iho, e tae noa ˈtu “na pue matahiti i te oraraa” o te vai e a muri noa ˈtu! (Maseli 9:11; Salamo 37:9-11, 29) No reira, noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e parahi i roto i te Basileia aore ra e tavini i raro aˈe i ta ˈna faatereraa i nia i te fenua nei, ia tamau â tatou i teie nei i te pûpû na te Atua i te taviniraa moˈa ma te mǎtaˈu paieti e te faatura, e tia ˈi. Ia tamau noa tatou i te faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa. E eaha ïa te haamaitairaa e noaa mai? Te mauruuru e a muri noa ˈtu i te mea e ua haapao maitai tatou i te aˈoraa paari ra e tamau noa i te mǎtaˈu ia Iehova!

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Eaha te auraa o te parau ra “te mǎtaˈu ia Iehova”?

◻ Mea nafea te mǎtaˈu i te Atua i te haamaitairaa i to ˈna nunaa no tahito ra?

◻ Eaha te hiˈoraa no nia i te mǎtaˈu paieti ta Iesu i vaiiho mai no tatou?

◻ Nafea tatou ia tapea i to tatou haapao maitai ma te mǎtaˈu ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 18]

I roto i te buka Apokalupo, te itehia ra te mau taeae o Iesu i te himeneraa i “te himene a Mose,” te hoê himene arueraa ia Iehova

[Hohoˈa i te api 20]

Ua upootia te nuu a Iehosaphata ma te mǎtaˈu ia Iehova

[Hohoˈa i te api 23]

Te mau matahiti oraraa mure ore, o te haamaitairaa ïa a te feia e mǎtaˈu ia Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono