E faaitoito te here no Iehova i te haamoriraa mau
“Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.”—IOANE 1, 5:3.
1, 2. Eaha te manaˈo e turai ia tatou ia tavini ia Iehova?
TE MATAITAI ra te hoê pǔpǔ e 80 ratere no te fenua Tapone mai i te hoê Piha Tairururaa a te mau Ite no Iehova i Kalifonia, i te fenua Marite. I mua i teie mau vahi nehenehe mau, te aua e te mau manu ninamu, te mau uupa, e te mau manu-rao, ua putapû roa to ratou manaˈo e haafatata ˈtu â i to ratou Poiete Rahi, te Atua ra o Iehova. Ua ite atura te taeae e aratai ra ia ratou e te tavini ra fatata te mau taata atoa i roto i te pǔpǔ ma te taime taatoa ei pionie. No reira, i muri aˈe, ua anihia ˈtu i te pǔpǔ i te hoê uiraa e ui-pinepine-hia: “No te aha e mea rahi roa te mau pionie i Tapone?” Maa taime iti, aita e maniania faahou. Ua horoa ˈtura te hoê vahine apî i te hoê pahonoraa: “No te mea te here nei matou ia Iehova.”
2 Te here ia Iehova—na te reira mau â e turai ra ia tatou ia faaite i te itoito i roto i te taviniraa! Parau mau, eita te mau taata atoa e nehenehe e riro ei pionie. Aita hoi te rahiraa o ta tatou feia poro no te Basileia tei hau atu i te maha mirioni, i nehenehe e faanaho ia ratou no te fanaˈo i taua haamaitairaa nei. Teie râ, e rave rahi e maraa ia ratou, o tei na reira. E nehenehe atoa tatou “e tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai,” ma te faaite i to tatou here na roto i te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ. (Salamo 37:3, 4) E nehenehe te feia haamori atoa tei pûpû ia ratou no Iehova, e apiti i roto i te atuaturaa i te feruriraa pionie, na roto i te tururaa ˈtu ma te aroha i te mau pionie.—Mataio 24:14; 28:19.
3. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te rahiraa o te feia e parau nei e e kerisetiano ratou e te mau Ite no Iehova?
3 Taa ê atu i te rahiraa o te mau taata e parau ra e e kerisetiano ratou, o te hiˈo nei i te haapaoraa mai te hoê noa tuhaa iti o to ratou oraraa, te faaite nei te mau Ite no Iehova i to ratou here hohonu no te Atua o te turai ra ia ratou ia tamau noa i “te imi [na mua] i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” E titau te reira i te mau faaereraa, teie râ, e faufaa rahi te noaa mai i taua faaereraa ra! (Mataio 6:33; 16:24) Ua tuea maitai ïa e te faaueraa rahi matamua, ta Mose i faahiti i te omuaraa ra e ta Iesu Mesia i faaite faahou: “O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.”—Mareko 12:29, 30; Deuteronomi 6:4, 5.
4, 5. O vai te faarirohia ei feia haapao maitai, e nafea te haapao maitai ia faaitehia?
4 Aita i maoro aˈenei, ua parau atu hoê no roto i te pu a te mau Ite no Iehova ia F. W. Franz, te peretiteni o te Taiete Watch Tower e 98 matahiti to ˈna e o tei horoa hau atu i te 70 matahiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e: “Ua riro oe ei hiˈoraa nehenehe mau i te pae no te haapao maitai, e taeae Franz.” Ua pahono maira te taeae Franz e: “E! E tia mau â ia tapea i to haapao maitai.” Ua haapoto noa te reira i te manaˈo faufaa. Noa ˈtu eaha te tuhaa ohipa a te Basileia o ta tatou e rave ra, e tia ia tatou ia tapea i to tatou haapao maitai.—Korinetia 1, 4:2; Galatia 3:9.
5 Oia mau, e rave rahi o te hinaaro nei e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova, teie râ, ua taotiahia ratou na roto i te mau hopoia tei titauhia e te mau Papai aore ra te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa. Eiaha râ e hiˈo atu i te feia eita ta ratou e nehenehe e riro e pionie, mai te mea ra e mea iti aˈe to ratou haapao maitai. Ua tapea vetahi i to ratou taiva ore i roto i te mau tamataraa rahi e mea pinepine e rave rahi mau matahiti te maoro. Oia mau, ua tapea ratou i to ratou haapao maitai! Ua faaite ratou i to ratou here no Iehova e ua tavini ratou ma te itoito no te turu i ta ˈna mau faanahoraa teotaratia ma to ratou mafatu taatoa. Ua anaanatae mau â ratou i te ohipa a te mau pionie e ua faaitoito atu ratou i te feia e nehenehe e riro ei pionie, mea pinepine ta ratou iho mau tamarii, ia tutava no te faariro i te taviniraa pionie ei ohipa i roto i te oraraa e na nia ˈtu i te tahi atu mau ohipa atoa.—A faaau e te Deuteronomi 30:19, 20.
6, 7. Nafea te aamu i faahitihia i roto i te Samuela 1, 30:16-25 ia faaohipahia i teie mahana?
6 E nehenehe te autahoêraa aroha mau i roto i te ohipa a te taatoaraa o te nunaa o te Atua i teie mahana, e faahohoˈahia na roto i te aamu e faatiahia ra i roto i te Samuela 1, 30:16-25. I te tamaˈi e te mau ati Amaleka, “ua tairi atura Davida ia ratou, mai te [aahiata] e tae noa ˈtura i te ahiahi” e ua rave mai oia e rave rahi mau taoˈa. I to ratou hoˈiraa ˈtu i te puhapa, ua parau vetahi mau taata tamaˈi a Davida e eiaha te tahi taoˈa e horoahia ˈtu na te feia o tei ore i haere na muri iho ia ratou i te aroraa. Ua pahono atu râ o Davida e: “O vai hoi te faaroo atu ia outou i tena na? Oiâ ïa mai te tufaa atoa o tei haere i te tamaˈi ra, te tufaa atoa o tei tiai i te puhapa; ia hoê â a raua ra tufaa.”
7 E tano atoa teie faaueraa no teie nei mahana. Tei mua roa te mau pionie i te tiaraa, i roto i ta tatou tamaˈi i te pae varua. Teie râ, te horoa ˈtu nei te taatoaraa o te mau melo o te amuiraa i to ratou turu ma te haapao maitai e to ratou mafatu taatoa. E te faataahia ra te faahopearaa rahi i noaa mai na roto i ta ratou ohipa amui i te matahiti 1991 i roto i te tabula i muri nei.
Te hoê tabula faahiahia mau
8. (a) Eaha ta te tabula o te ao nei e faaite ra no nia i te rahiraa feia poro e te mau hora o ta ratou i horoa i roto i te taviniraa a Iehova? (b) Eaha te mau manaˈo anaanatae o ta outou i tapao no nia i te mau fenua o tei faahiti-apî-hia i roto i te tabula?
8 Oia mau, te faaite ra te mau api na mua ˈtu e maha o teie vea e mea nafea te mau tutavaraa amuihia a te taatoaraa o te feia haamori itoito a Iehova, i te faatupuraa i te hoê maraaraa rahi na te ao nei i te matahiti 1991. Ua tapaohia te hoê numera teitei apî e 4 278 820 feia poro o te Basileia—te hoê maraaraa e 6.5 %. Ua horoa ratou e 951 870 021 hora (fatata e hoê miria!) i roto i te taviniraa. E a tapao na i te tutavaraa rahi i ravehia e to tatou mau taeae i roto i te mau fenua tei opanihia na mua ˈˈe e o tei tapaohia i roto i te tabula o te ao nei—Bulgaria, Cameroun, Tekolovakia, Etiopia, Mozambique, Nicaragua, Rwanda, e te Fenua Rusia.
9, 10. (a) Mea nafea to te mau pionie pahonoraa i te titauraa o te mau taime fifi? (b) Eaha te faaitoitoraa e horoahia ra no te haamata i te taviniraa pionie?
9 I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua parare te hinaaro no te taviniraa pionie na te ao atoa nei. I roto atoa i te mau fenua i reira no teie roa nei te faatiamâraahia te haamoriraa, te rahi noa ˈtura te mau pǔpǔ pionie. Aita te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e haaparuparu ra i teie mau Ite itoito i te pûpûraa i ta ratou mau taoˈa atoa no te haamoriraa a Iehova. (A faaau e te Korinetia 2, 11:23, 27.) I roto i te faito o te avaˈe, e 14 % o te taatoaraa o te feia poro no te Basileia o tei riro ei pionie. Te numera teitei o te mau pionie, e 780 202, o te hoê ïa faito maitai roa e 18 % o te taatoaraa o te feia poro.
10 I to ratou iteraa i te oaoa ta te mau pionie e fanaˈo ra, ua faaitoito-atoa-hia vetahi pae ia rave i teie taviniraa. Mai te peu e aitâ outou i riro atura ei pionie, e nehenehe anei to outou here no Iehova e turai ia outou ia parau, mai ta tatou e taio ra i roto i te Isaia 6:9, “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono”? Aore ra, na roto i ta outou haapiiraa tuutuu ore no nia i te Bibilia, e faatupu anei te Parau a te Atua i te hoê hinaaro mai te auahi ama ra i roto i to outou mafatu, ia rave outou i te taahiraa avae i muri iho oia hoi te haamataraa i te taviniraa pionie? I roto atoa i te tau ati, ua faaitoito te parau a Iehova ia Ieremia, ia ore oia ia otohe.—Ieremia 20:9.
Te taviniraa aroha i te huitaata nei
11. Mea nafea to te ohipa a te mau haapiiraa bibilia haereraa i mua?
11 Hoê o te mau tapao faahiahia mau o te tabula o te matahiti, o te maraaraa ïa o te numera o te mau haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare o te taata, e 3 947 261, te faaterehia nei i te mau avaˈe atoa na te ao nei. E faanahoraa aroha mau teie e nehenehe ai te mau Ite no Iehova e haapao maite i te feia anaanatae o ta ratou e farerei i roto i ta ratou tere na te mau fare. Te oaoa nei tatou i te aratai i te mau haapiiraa bibilia e te mau taata no te mau huru nunaa atoa e te mau huru iri atoa, ma te ohipa ia au i te hoê â hinaaro hohonu e ta te aposetolo Paulo i faaite. I to ˈna “parau-onoono-maite-raa ˈtu i te ati Iuda e te Heleni,” eita e ore e ua titauhia e rave rahi hora to ˈna haapiiraa ˈtu i te parau mau. (Ohipa 20:20, 21) Hoê â huru i teie mahana. Te tauturu nei te mau Ite no Iehova i “te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:4.
12-14. Eaha te mau tabula oaoa mau e tae maira na Europa mai?
12 Auê te oaoa e ia ite i te mau tabula no nia i te maraaraa o te mau haapiiraa bibilia i Europa Hitia o te râ! E rave rahi ahuru matahiti, ua haaputuputu noa to tatou mau taeae i reira, i roto i te mau pǔpǔ iti, e te hoê noa paha vea o te Pare Tiairaa tahito tei ino roa e tei nenei-faahou-hia no te taatoaraa o te pǔpǔ. I teie nei râ, te faataehia ˈtu nei te mau rahiraa Bibilia e te mau buka bibilia i roto i taua mau fenua ra. Te faahaamanaˈo ra te reira i te hoê o te mau Sire a Solomona 2:4: “I aratai na oia [Iesu Mesia] ia ˈu i te fare amuraa [i te pae varua]: e ta ˈna reva i hohora i nia iho ia ˈu o te [aroha] ïa.” I te mea e te vai ra ta ratou iho mau vea, e rave rahi o tei ineine i teie nei no te faaohipa maitai i “te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.
13 Aita i maoro aˈenei, ua tapao te hoê amuiraa e 103 feia poro i St. Petersburg, i Rusia, hau atu i te 300 haapiiraa bibilia. Ei hotu no te tutavaraa i ravehia no te mau haapiiraa bibilia, e 53 mau Ite apî o tei bapetizohia i roto noa e vau avaˈe. Hau atu i te afaraa o te amuiraa, e vau noa ïa avaˈe aore ra i raro mai, ratou i roto i te parau mau! Aita ta ratou e matahiapo—hoê anaˈe tavini tauturu e haapao ra i to ratou tupu-maitai-raa i te pae varua.
14 Ua anihia ˈtu te hoê vahine haapii i te Bibilia i Estonia ia ani i te tahi o to ˈna mau hoa ia haere mai i te haapiiraa. I to te Ite taeraa ˈtu i to ˈna fare i te hebedoma i muri iho, ua ite ihora oia hau atu i te 50 taata o tei putuputu mai! Oia mau, ua titauhia te mau faanahoraa taa ê no te haapao i teie mau taata atoa e anaanatae maira.
15. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa e te mau bapetizoraa?
15 E rave rahi o te haapii ra o tei tamata i te auhoaraa kerisetiano no te taime matamua i to ratou haereraa mai i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o Iesu. I te matahiti i mairi aˈenei, a tahi ra te feia i amui mai i hau ai i te 10 000 000, e 10 650 158 tei putuputu na te ao atoa nei i roto e 66 207 mau amuiraa no taua taime oaoa mau ra. I roto e rave rahi mau fenua no Marite latino, no Afirika, no Europa Hitia o te râ, e toru aore ra e maha taime hau atu te feia i putuputu mai i te numera o te feia poro o te Basileia. I teie nei, e tia ia tatou ia haamata i te faaineine i te oroa Haamanaˈoraa e tupu i teie matahiti i te mahana pae 17 no eperera. Te tiaturihia nei e e tamau noa te hoê numera rahi o te feia haapii bibilia apî o te haere mai i te oroa Haamanaˈoraa, i te haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. No nia i te mau bapetizoraa, i te matahiti 1991, ua ite faahou tatou hau atu i te 300 000 feia o tei faataipe i to ratou pûpûraa ia ratou iho i te Atua ra o Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.
Te mau hoa o te tiamâraa a te Atua
16. Eaha te mau tabula oaoa mau o te tae maira no nia i te mau tairururaa mataeinaa “Te mau hoa o te tiamâraa”?
16 Te hoê tapao faahiahia roa o te matahiti taviniraa 1991, o te mau tairururaa mataeinaa ïa “Te mau hoa o te tiamâraa,” o tei oti i roto i te afa apatoerau o te fenua, te tupu noa râ i roto i te afa fenua apatoa e tae roa ˈtu i te matahiti 1992. No te taime matamua, ua vauvauhia te hoê porotarama tairururaa taatoa i roto e rave rahi mau fenua no Europa Hitia o te râ, i reira te oaoa nei to tatou mau taeae i te faaohiparaa i to ratou mau tiamâraa i noaa apî mai no te arue ia Iehova. I te avaˈe atopa 1991, te taatoaraa o te taata i tapaohia i na tairururaa matamua e 705 i roto e 54 fenua, teie ïa, e 4 774 937.
17, 18. (a) Eaha te mau tiamâraa ta te feia haamori ia Iehova e fanaˈo nei e e tiai nei? (b) Nafea te tiamâraa a te Atua e taa ê ai i te mau tiamâraa a to teie nei ao?
17 Ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) I teie mahana, ua faatiamâ te parau mau o te Bibilia i te mau mirioni taata i te mau tooma a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua haapii teie mau mirioni taata e na roto i te ravea a Iehova o te tusia taraehara o Iesu, e nehenehe te huitaata nei “e faaorahia . . . i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:19-22) Auê ïa tiamâraa rahi—te oraraa e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei i roto i te mau otia au mau ta Iehova e faataa ma te here!—Isaia 25:6-8; a faaau e te Ohipa 17:24-26.
18 Te mau tiamaraa ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo ra i teie nei, e e tiai ra i te fanaˈo hau atu â i roto i te faanahoraa apî o te mau mea a te Atua, no ǒ mai ïa i to tatou Atua, o Iehova. (Korinetia 2, 3:17) Eita e noaa mai na roto i te tahi ohipa politita aore ra te tahi orureraa hau. (Iakobo 1:17) No te ape i te tahi manaˈo hape no nia i teie manaˈo, ua papaihia i nia i te mau tapao iti ta te mau Ite no Iehova i tamau i nia i to ratou ahu i roto i te tahi mau fenua no Europa Hitia o te râ i te mau parau ra “Te mau hoa o te tiamâraa a te Atua” maoti noa i te mau parau ra e “Te mau hoa o te tiamâraa.”
Te here rahi no Iehova
19. Nafea te taairaa piri roa e o Iehova na roto i te pure ia turu ia tatou?
19 E turai to tatou here ia Iehova e to tatou tiaturi ia ˈna ia ati maite atu ia ˈna na roto i te pure. Na teie taairaa piri roa e o Iehova i tauturu i to tatou mau taeae ia faaoromai e rave rahi mau tamataraa e mau hamani-ino-raa. (Salamo 25:14, 15) I te taime o to ˈna tamataraa puai roa ˈˈe, ua tapea noa o Iesu i teie taairaa hohonu e to ˈna Metua na roto i te arai o te pure. (Luka 22:39-46) Na teie taairaa hohonu e o Iehova na roto i te pure i faaitoito ia Setephano i roto i te mauiui o to ˈna hamani-ino-raahia. Ma te tiatonu atu i nia i te raˈi a pehihia ˈi oia i te ofai e tae roa ˈtu i te pohe, ua parau oia: “Inaha, te ite atura vau i te raˈi ua vevetehia, e te Tamaiti a te taata [o Iesu] i te tiaraa i te rima atau o te Atua ra.”—Ohipa 7:56.
20-22. Mea nafea te hoê huru tupuraa i farereihia i te haapapu e te faaroo maira te Atua i te mau pure?
20 Mai ta te mau Ite no Iehova i ite pinepine, e pahono Iehova i te mau pure o te tuea e to ˈna hinaaro. Ei hiˈoraa, i te hoê fenua no Afirika i reira ua opanihia te ohipa a te mau Ite, ua tere atu te hoê pionie taa ê i te pae apatoerau na nia i te pereoo uta taata e ta ˈna pute rahi e buka no te Basileia to roto e te tahi mau vehi rata o ta ˈna e opere atu. Ua ani te taata faauta tauihaa i te taeae e: “Eaha to roto i te pute?” Ua pahono atura te taeae i te parau matamua i puta mai i roto i to ˈna feruriraa: “E rata.”
21 I nia i to ˈna eˈa, ua tere vitiviti atura te pereoo uta taata i te hoê vahi hiˈopoaraa i nia i te purumu, e ua tapapa maira te mau mutoi purumu i te pereoo e ua tapea ˈtura ia ˈna, ma te manaˈo e te faauta ra oia i te taoˈa opanihia. Ua faaue aˈera ratou e ia pou mai te mau horopatete atoa e ia hiˈopoahia te mau tauihaa atoa. Auê hoi e! Ua faaatea ˈtura te taeae i te nahoa taata o te omuhumuhu noa ra, ua tuturi ihora, e ua pure atura ia Iehova. I to ˈna tapiri-faahou-raa ˈtu i te nahoa taata, te tatarahia ra te mau afata tauihaa a te ratere tataitahi e te paheru-maitai-hia ra. I te taime e tatarahia ˈi te pute a te taeae, ua ani aˈera o ˈna i te tauturu a Iehova ma te mamû noa.
22 “Na vai teie pute, e eaha to roto?” o ta te mutoi ïa i tuô. Hou te taeae e paraparau ai, ua pahono aˈera te taata haapao i te pereoo faauta taata e: “E rata no te fare rata no —— mai na te fare rata no ——.” “Maitai roa,” o ta te mutoi ïa i parau. Ua rave maira oia i te pute e ua horoa ˈtura i te taata haapao i te pereoo. “A tuu atu i teie pute i te hoê vahi papu i roto i to outou tere,” o ta ˈna ïa i faaue. Ua topa faahou atura te pionie taa ê i nia i to ˈna turi no te haamauruuru i Tei faaroo i te pure ra.—Salamo 65:2; Maseli 15:29.
23. Eaha ta Iehova i faaite, teie râ, no te aha oia e faatia ˈi ia tupu te hamani-ino-raa i te tahi taime?
23 E ere râ te auraa e e paruruhia te feia haamori ia Iehova i te mau huru ati atoa e nehenehe e tupu mai. I roto i te tahi mau huru tupuraa, i te tau bibilia e i to tatou nei mahana, ua faaite Iehova e e nehenehe ta ˈna e faaora i to ˈna nunaa. Teie râ, ia au maite i te uiraa no nia i te haapao maitai, i te tahi taime, e vaiiho oia i te hamani-ino-raa ia tupu. (A faaau e te Mataio 26:39.) Hau atu, eita Iehova e paruru noa i to ˈna nunaa i te mau ati, te aroraa tivila, aore ra te taparahiraa taata, noa ˈtu e e faufaa to te faaohiparaa i te paari niuhia i nia i te Bibilia. (Maseli 22:3; Koheleta 9:11) E nehenehe râ tatou e tiaturi e, noa ˈtu e e faaorahia tatou i te mau huru tupuraa fifi mau aore ra eita, e haamauruuruhia to tatou tapaeraa i te haapao maitai, e na roto atoa i te tia-faahou-raa mai te peu e e titauhia.—Mataio 10:21, 22; 24:13.
24. Eaha te mau ô aroha mau ta Iehova i horoa mai, e nafea tatou ia pahono i to ˈna aroha?
24 Mea faahiahia mau â te mau ô here mau a Iehova! Ua riro ta ˈna ô i te huitaata nei oia hoi teie nei fenua e te mau mea atoa e vai ra i nia iho, ei tapao faito ore o to ˈna here. (Salamo 104:1, 13-16; 115:16) E te ô hamani maitai a te Atua oia hoi ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, no te hoo mai i te huitaata nei i te hara e te pohe, o te ô aroha roa ˈˈe ïa o ta ˈna i rave. “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna. O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” (Ioane 1, 4:9, 10) Ei pahonoraa i teie aroha, e tia ia tatou ia tiaturi e “e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Roma 8:38, 39.
Haamanaˈoraa no nia i teie tumu parau
◻ Eaha te auraa o te tapearaa i te haapao maitai?
◻ I roto i teihea mau tuhaa ohipa e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou here ia Iehova?
◻ Eaha te mau tuhaa o te tabula o te matahiti taviniraa o tei huti i to outou ara-maite-raa?
◻ Nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru no te mau ô aroha mau a Iehova?
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
NO TE AHA TEIE RAHIRAA PIONIE?
E 2 600 matahiti to te mau Tapone haamoriraa ma te itoito i to ratou mau emepera. I roto noa i te mau tamaˈi o teie senekele e 20, hau atu i te toru mirioni faehau Tapone o tei pûpû i to ratou ora no to ratou tiaturi e aita ˈtu ohipa hanahana aˈe maoti râ te poheraa no to ratou atua-emepera. Teie râ, ua pau te faatereraa hau a te nuu bouddhiste-shintō i te Piti o te Tamaˈi rahi, e i muri iho, ua faarue aˈera te emepera i to ˈna tiaraa atua. Na te aha ïa e faaî i teie vai-ano-noa-raa i te pae faaroo? Ma te oaoa, ua tauturu te mau haapiiraa bibilia i arataihia e te mau mitionare a te mau Ite no Iehova e i muri iho na te mau Ite no te fenua iho, e rave rahi mau taata ia ite i te Atua mau, o Iehova, e ia pûpû i to ratou ora no ˈna. Mea faufaa roa teie pûpûraa no teie mau Ite Tapone. Mai te peu e, i mutaa ihora, ua ineine ratou i te pûpû i to ratou ora no to ratou atua-emepera, eaha ˈtu ïa te itoito rahi ta ratou e horoa i teie nei ei mau pionie i roto i te haamoriraa i te Atua ora e te Poiete o te ao nei—te Fatu Mana hope ra o Iehova!
[Tapura i te api 10-13]
TABULA A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO TAATOA NEI NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1991
(Hiˈo i te papai)
[Hohoˈa i te api 16]
Te mau hoa o te tiamâraa a te Atua—Feia haamori ia Iehova i te tairururaa i Prague, 9-11 no atete 1991