E nehenehe anei tatou e rave hau atu â no te faahanahana ia Iehova?
1 E tia i te taata tataitahi ia uiui i teie aniraa faufaa. Ei mau taata e pee ma te haapao maitai i to tatou Fatu ra o, Iesu Mesia, te faahanahana nei tatou i teie mahana i to tatou Atua ma te faaite i mua i te rahiraa i to ˈna iˈoa. O te hoê hopoia o te tia ia tatou ia amo mai te peu te imi ra tatou i te haamaitairaa a te Atua (Mareko 13:10; Luka 4:18; Ohipa 4:20; Heb. 13:15). Tei ia tatou ra te haamaitairaa hau aˈe, oia te hanahana, ia faaite i te parau apî maitai i te mau “mamoe” o tei purara e o te tia ia haere mai i roto i te nǎnǎ o te ao atoa a Iehova. — Ioane 10:16.
2 O outou e ta outou mau tamarii, e nehenehe anei outou e rave hau atu â no te faahanahana ia Iehova ma te haamaraa i ta outou apitiraa i te pororaa? I roto i te ao taatoa nei, te rahi noa ˈtura o ta outou mau taeae e tuahine o te rave nei i te taviniraa pionie. I te avaˈe eperera 1992, ua naeahia i Tahiti e i te fenua Matuita te faito e 231 pionie taa ê, tamau aore ra tauturu. Ua opua anei outou ma te papu ia riro mai ei pionie? Te faaitoito ra anei outou i ta outou mau tamarii ia rave i te hoê toroa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa?
3 No te aha e ore ai outou e hiˈopoa i to outou mau manaˈo hohonu no te taviniraa pionie? Ia vauvau-anaˈe-hia te tumu parau, te manaˈo oioi ra anei outou e eita to outou oraraa e faatia ia outou ia riro mai ei pionie? E parau mau eita te taatoaraa e nehenehe e riro mai. E rave rahi o te ore e nehenehe e tavini ma te taime taatoa no te mau hopoia e horoahia ra e te Bibilia aore ra no te tahi atu mau haafifiraa (Tim. 1, 5:8). Tera râ, ua feruri anei outou aita i maoro aˈenei i taua uiraa ra i roto i te pure? Ua paraparau anei outou i taua tumu parau ra e te utuafare no te hiˈo e eita anei te hoê noa ˈˈe e nehenehe e riro mai ei pionie? Ua faaitehia i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no febuare 1983 i te api 23 te hoê parau o te titau e ia feruri: “Oia mau, e tia i te kerisetiano atoa ia uiui i roto i te pure e mai te peu e nehenehe anei o ˈna aore ra eita e riro mai ei pionie. Ua parau te hoê tane e vahine faaipoipo, o te faatupu i teie taviniraa e 15 matahiti teie nei i Afirika apatoa e: ‘No te aha e pionie mâua? Te vai ra anei ia mâua te hoê tumu papu no te faaite atu i te Atua mai te peu e ere mâua i te mau pionie?’ E tia i te rahiraa o te mau kerisetiano e ere ratou i te mau pionie ia uiui i teie huru aniraa: ‘Mai te peu e ere vau i te pionie, e nehenehe anei ta ˈu e horoa i te Atua te hoê tumu papu?’”
4 Ua horoa atoa te tahi tumu parau o Te Pare Tiairaa no taua noâ tumu parau ra i teie pahonoraa: “Eiaha e haavare ia tatou iho. Te parau ra anei outou: ‘E te vai ineine noa ra te feruriraa, tera râ e mea paruparu te tino.’ Te vai ineine mau ra anei te feruriraa? Eiaha tatou ia rave ei hororaa te paruparu o te tino.” — w78-F 15/11 api 21.
5 Te mau metua o te hinaaro ra e ia manuïa ta ratou mau tamarii: Te parau ra te Maseli 15:20 e: “E oaoa te aau o te metua tane i te tamaiti paari ra.” Te oaoa mau nei te mau metua paieti i te iteraa i ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine i te aratairaa i to ratou oraraa no te taviniraa ia Iehova. Tera râ, eita ta outou mau tamarii e rave ohie noa i teie faaotiraa paari. Te faatupu nei te ao i te hoê umeraa manaˈo puai mau i nia ia ratou. Te mau metua, i te faito rahi te mau faufaa e fariihia ra e ta outou mau tamarii na outou ïa. Mai te peu e faahiti noa outou ma te oaoa i te mau haamaitairaa o te taviniraa ma te taime taatoa, mai te peu e faaitoito outou i ta outou mau tamarii ia apiti atu i te mau pionie itoito, mai te peu e ua papu maitai ia outou e ua riro te taviniraa ma te taime taatoa te ohipa hanahana roa ˈˈe o ta ratou e nehenehe e rave, no reira e faatupu ïa outou i te hoê mana maitai i nia ia ratou. A tauturu ia ratou ia taa i te faahiahiaraa ia faatupu i te hoê iˈoa nehenehe mau i mua ia Iehova, maoti i mua i te mau taata.
6 Te mau taurearea apî, te tuu nei te Maseli 22:1 ia outou i mua i te hoê maitiraa: “O te iˈoa maitai tei hau i te taoˈa rahi ra; e te ite-maitai-hia mai i te ario e te auro ra.” Eaha te huru iˈoa ta outou e hinaaro? A feruri na i te mau tane e te mau vahine o ta te Bibilia e parau ra e o tei faatupu i te hoê iˈoa i mua i te Atua maoti ta ratou taviniraa itoito. E nehenehe e faahiti ia Luka, te taote herehia, e o Enoha o tei haere e te Atua mau ra. Ua roaa ia Samuela i te hoê haamataroraa faahiahia roa ˈˈe, no te mea ua haamata apî o ˈna i te tavini i roto i te hiero o Iehova. E manaˈo anei outou ua tatarahapa taua mau tavini haapao maitai ra i te maitiraa ta ratou i rave? No te aha e tupu ai mai te reira te huru? Ua roaa ia ratou paatoa te hoê oraraa oaoa, hotu e te anaanatae. Hau atu, ua roaa tamau ia ratou te haamaitairaa a Iehova! — Sal. 110:3; 148:12, 13; Mas. 20:29a; Tim. 1, 4:8b.
7 E oaoa te mau metua ia manuïa ta ratou mau tamarii i roto i te oraraa. Ua haamauruuru-rahi-hia te mau tutavaraa o ta ratou i faaohipa no te haamataro, no te aˈo e no te haapii i taua “tufaa no ǒ ia Iehova ra”. (Sal. 127:3.) Auê ïa tumu parau faahiahia roa ˈˈe o te tura e vai ra no te mau metua ia rave te hoê tamaiti aore ra te hoê tamahine i te mau mea atoa o ta ˈna e nehenehe no te faahanahana ia Iehova? I to tatou nei tau, te pee ra e rave rahi mau taurearea i te mau taahiraa avae o Luka, o Enoha e o Samuela, mai ta teie rata e faaite ra: “E 16 matahiti to ˈu. Ua riro mai au ei pionie tamau (...) e iva avaˈe i muri aˈe i to ˈu bapetizoraa, e mai reira mai aita o Iehova i faaea i te haamaitai mai ia ˈu. (...) E faaohie atoa te riroraa mai ei pionie i te mau ohipa i te fare haapiiraa. Na mua ˈˈe, ua haamaau noa to ˈu mau hoa haapiiraa ia ˈu no te mea e Ite no Iehova vau. I teie nei râ, maoti te hoê haapiiraa tataitahi tamau, e nehenehe vau e ‘patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei’.”
8 Te hoê haapiiraa o te faaineine no te taviniraa: Ia tae i taua faito ra o te tauaparauraa, e nehenehe tatou e hiˈopoa i te uiraa no te haapiiraa i te pae ohipa. E tia ia faaitehia te aifaitoraa i roto i taua tuhaa ra. Ua faaitehia i roto i Te Pare Tiairaa no te 1 no novema 1992 i te hoê tumu parau “Te tapao o te haapiiraa”. Teie te nehenehe e taio i raro aˈe i te upoo parau “Te haapiiraa e tano”: “Ia nehenehe i te mau kerisetiano ia imi i ta ˈna iho faufaa, noa ˈtu e mau pionie ratou, oia hoi ei mau taata poro ma te taime taatoa (Tesalonia 2, 3:10-12). (...) Eaha te faito i te haapiiraa e titauhia i te hoê taurearea kerisetiano ia roaa mai no te neheneheraa o ˈna e amo i ta ˈna mau hopoia kerisetiano i roto i te tura o te mau faaueraa tumu bibilia faahitihia? (...) Eaha te auraa ‘moni ohipa tano’ (...) [no te] mau taata o te hinaaro e riro mai ei mau tia no te parau apî maitai ma te taime taatoa? E hinaaro iho â taua mau kerisetiano ra i te hoê ohipa ma te taime afa ia ore ratou e riro ei ‘ohipa teimaha’ no to ratou mau taeae aore ra no to ratou utuafare (Tesalonia 1, 2:9).”
9 No te mau pionie no a muri aˈe o te manaˈo ra e no te rave i te taviniraa ma te taime taatoa e tia ia faaroaroa ratou i ta ratou haamataroraa, te horoa nei Te Pare Tiairaa te 1 no novema 1992 i teie aˈoraa: “Ia opua te hoê taurearea kerisetiano ia rave i te mau haapiiraa hau atu, e mea maitai aˈe, mai te peu e nehenehe, ia tamau noa o ˈna i te ora i to ˈna mau metua ra. E nehenehe te reira e aupuru i te mau peu maitatai kerisetiano, i roto anei i te tuhaa o te haapiiraa tataitahi, o te apitiraa i te mau putuputuraa aore ra o te pororaa.”
10 E hiˈopoa na tatou i te hiˈoraa o te hoê taurearea Afirika e 22 matahiti o tei haere i te haapiiraa toroa, tera râ ua tupu te hinaaro pionie i roto ia ˈna. Tei roto noâ o ˈna i taua fare haapiiraa ra, ua rave o ˈna i te taviniraa pionie tauturu. Ua faaooo to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna, e ua parie e ore o ˈna e manuïa i ta ˈna mau hiˈopoaraa. Ua pahono noa o ˈna ia ratou: “E mata na outou i te imi i te Basileia o te Atua, e Ta ˈna parau-tia.” No to ˈna nahonaho maitai, e tia o ˈna oioi o ˈna i te poipoi atoa e e hamani i ta ˈna mau parau tamau i roto e piti hora. I te avatea, i te hopearaa o te haapiiraa, e haere o ˈna e poro. Auê te maere rahi o te fare haapiiraa atoa i te raveraa i te parahiraa toru i te hiˈopoaraa taa ê no te haamauruuru i na tamarii haapii maitatai aˈe e toru na roto i te hoê tino moni. Te taata haapii i mau na i te piti o te parahiraa o te hoê ïa taurearea o tei haapii i te Bibilia e te pionie i te fare haapiiraa. Te matamua o te hoê atoa ïa Ite apî itoito o te fare haapiiraa.
11 Te rave nei te mau matahiapo i ta ratou tuhaa: Te tauturu nei te mau matahiapo o te amuiraa, o te oaoa nei i te ohipa e ravehia ra e te mau pionie, i taua mau tia itoito ra. Te rave nei ratou ma te aau tae no te mea ua ite ratou e ua riro te mau pionie itoito e te hotu ei haamaitairaa no te hoê amuiraa. I muri aˈe i to ˈna raveraa e hoê matahiti i roto i taua taviniraa ra, e fanaˈo te mau pionie tamau i te hoê haamataroraa taa ê i te Haapiiraa no te mau pionie. Ua riro teie haapiiraa ei ravea faufaa no te faaaravihi hau atu i te mau pionie. Noa ˈtu tei te mau reni matamua te mau pionie i roto i te taviniraa, te hinaaro atoa ra ratou mai te tahi i te mau faaitoitoraa haavare ore, e ia oioi i te mau matahiapo i te haamahâ i taua hinaaro ra. — Petero 1, 5:1-3.
12 Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e faateitei i te taviniraa pionie? No te haamata, e mea maitai ia faaoti tamau noa o vai te nehenehe e rave i taua haamaitairaa ra. E nehenehe te mau matahiapo e tauaparau e te mau taata poro e huru oraraa tano no te taviniraa pionie, ei hiˈoraa te mau taata o tei tamau noa i te taviniraa pionie tauturu, te mau taata faatufaahia, te mau vahine i te fare e te mau taurearea o te haere nei i te haapiiraa. E parau mau, eiaha te taata e manaˈo e te mârôhia nei ratou; tera râ, e maa faaitoitoraa noa no te mau taata o te opua ra e riro mai ei mau pionie, o te faataupupu noa ra, ia taa ia ratou e e nehenehe ratou e rave i taua taviniraa ra.
13 E tia i te mau matahiapo o te tauturu i te mau taata o te hinaaro ra e riro mai ei mau pionie ia haamanaˈo e ere i te mea faufaa ia rave e rave rahi mau avaˈe i roto i te taviniraa pionie tauturu na mua ˈˈe a titauhia ˈi no te taviniraa pionie tamau (km 8/86, api hau, §§ 24-26). Oia mau, e hinaaro te mau matahiapo e ite i roto i te hoê faito au noa e naeahia anei te rahiraa hora e anihia ra e te taata o te faaî i te aniraa.
14 E hiˈopoahia te aniraa e te tomite o te taviniraa e hiˈopoa-maite-hia e te papai parau, o te haapapu e ua pahonohia i te mau uiraa atoa; e hopoi-oioi-hia i muri iho i te Taiete.
15 E faaite te papai parau i te tahi atu mau matahiapo te taatoaraa o te fifi farereihia e te mau pionie. E mea faufaa no te mau amuiraa e rave rahi ta ratou mau pionie. E hiˈopoa te papai parau i ta ratou taviniraa i te hopea o te matahiti taviniraa, mai ta te Tabula hiˈopoaraa o te amuiraa e ani ra (S-10), e hau atu e putuputu oia i te omuaraa o te avaˈe mati e te tiaau no te taviniraa no te hiˈo mai te peu e mea fifi anei no vetahi i te tapae i te tapao o te mau hora e te hinaaro nei ratou i te hoê tauturu no ratou iho (hiˈo i te Te taviniraa o te Basileia, febuare 1993, Mau parau faaite). Mai te peu e pûpû te mau matahiapo i ta ratou tauturu ma te ore e haamarirau, e manuïa paha taua mau pionie ra ia faaoti i ta ratou matahiti taviniraa.
16 E mau taurearea te rahiraa o te mau pionie o tei haamata i ta ratou taviniraa e mea apî i roto i te parau mau. Papu maitai, te faaoaoa nei to ratou hinaaro i te tavini ia tatou. Tera râ te hinaaro faahou ra taua mau taata apî ra i te faaineineraa no te aravihi atu â i roto i tera e tera fare, i roto i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei e te mau haapiiraa bibilia. Mai te peu eita ratou e fanaˈo i taua haamataroraa ra, e nehenehe ratou e haaparuparu i roto i te hoê noa matahiti e faarue i ta ratou taviniraa no te mea aita e roaa ra ia ratou te mau faahopearaa maitatai. E nehenehe te mau matahiapo haapao maitai e ite i te mau fifi haihai aore ra te hoê toparaa iti o te taviniraa. Mai te peu e e tapitapi oioi ratou e e tauturu i te pionie ia faaruru i to ˈna mau fifi, e nehenehe paha oia e faatupu ma te oaoa i te hoê taviniraa hotu i roto e rave rahi matahiti.
17 E nehenehe anei outou e poro i roto i te mau fenua atea? E mau taata ravaai te tahi mau pǐpǐ a Iesu. Te tahi taime, i muri aˈe i te hoê rui ravaairaa taatoa, aita e iˈa i roto i ta ratou mau upeˈa (Ioane 21:3). I roto i te mau vahi o to tatou tuhaa fenua i reira te mau “ravaai taata” e ohipa ˈi e rave rahi matahiti, te manaˈo nei te mau pionie e aita e rahi faahou ra te mau “iˈa” i roto i te mau “pape” o ta ratou amuiraa (Mat. 4:19). I te tahi aˈe pae, aita anei tatou e oaoa ra i te taio i te mau tabula no te tahi mau fenua i reira te mau taata poro e te mau pionie e aratai ra e rave rahi mau haapiiraa bibilia? E itehia te oaoa o te mau pionie e te mau mitionare i roto i taua mau fenua ra (w92-TH 1/9 api 20 § 15). Mai te peu e nehenehe te mau pionie itoito e reva no te hoê fenua i reira e hinaaro-rahi-hia te mau taata poro, e tia ia haere e farerei i te amaa na mua ˈˈe a reva ˈtu ai.
18 Peneiaˈe e ua rave vetahi i te taviniraa pionie no te mea ua ite ratou te reira te ohipa faahiahia roa ˈˈe ia rave, tera râ ma te ore e papu maitai e e manuïa anei ratou i roto i taua eˈa ra. Ua faaî ratou i te hoê aniraa ma te feaa. I te omuaraa, ua roaa mai ia ratou te mau faahopearaa haihai roa i roto i te pororaa. Tera râ i te roaraa o te tau ua riro mai ratou ei mau taata aravihi atu â e ua ite ratou e te haamaitai maira o Iehova i ta ratou taviniraa. Ua roaa ïa ia ratou te oaoa e te tiaturiraa. No vetahi, ua riro te taviniraa ei ravea no te haere i te Betela, te Haapiiraa no Gileada e te taviniraa mitionare, te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, oia atoa te taviniraa haaati.
19 Mai te peu e ere ta outou tuhaa fenua i te mea hotu roa e eita ta outou e nehenehe e haere i roto i te tahi atu fenua aore ra e pee i te mau haapiiraa no Gileada, te vai ra te tahi mau ravea no te poro i roto i te mau fenua atea atu â i roto i ta tatou tuhaa fenua nei. No te tauiraa te faaearaa, e titauhia paha ia taui i to outou faito oraraa, tera râ e haamaitai-rahi-hia outou i te pae varua. — Mat. 6:19-21.
20 Mai te peu e nehenehe ta outou, e nehenehe atoa outou e turu i te amuiraa o ta outou tuhaa haaati. Mai te peu e faaî outou i te mau titauraa e anihia, e oaoa te tiaau o ta outou tuhaa haaati i te faaite ia outou i te mau amuiraa i reira e farii popouhia ˈi te tahi atu pionie.
21 E nehenehe te tahi mau pionie e taata poro e haere atu i te tahi mau motu. E nehenehe te tahi mau utuafare e te vai ra paha ta ratou tuhaa moni papu e haere atu no te turu aore ra faatupu te taviniraa i roto i te tahi tuhaa moemoe o te tuhaa fenua. E tia ia feruri-maitai-hia taua mau huru tauiraa ra. E riro paha te reira ei aroraa, tera râ e taviniraa mauruuru atoa. — Tim. 1, 2:4; Tito 2:11.
22 Mai te peu e i teie taime te rave nei outou i ta outou e nehenehe no te faahanahana ia Iehova, ia oaoa outou i ta outou haamaitairaa o te taviniraa no teie nei. Mai te peu e te manaˈo ra outou e nehenehe ta outou e rave hau atu, a paraparau atu ia Iehova na roto i te pure. A hiˈopoa ma te papu eaha te mau tauiraa ta outou e nehenehe e rave, ia au i to outou huru oraraa. A faaite atu i ta outou mau opuaraa i te hoê matahiapo e feruriraa pionie to ˈna aore ra i te tiaau o ta outou tuhaa haaati. Ia rave anaˈe outou, i roto i te pure, te hoê faaotiraa ohie, a ohipa oioi, ma te haamanaˈoraa e ua tǎpǔ o Iehova i te faahanahana i te mau taata o te faahanahana ra ia ˈna. — Heb. 13:5, 6; Sam. 1, 2:30.