VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/1 api 5-7
  • Te ootiraa i te feia haamori

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ootiraa i te feia haamori
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • “I te mau fenua atoa”
  • “Ua reva to ratou reo”
  • “I te hopea mai o te fenua ra”
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/1 api 5-7

Te ootiraa i te feia haamori

UA ITE te aposetolo Ioane i te hoê orama no nia i te mau ohipa o te faaueue i te ao nei e tupu “i te mahana o te Fatu ra.” Ua ite oia i te Fatu ra o Iesu Mesia i te raˈi i te faatupuraa i te tamaˈi tia, faahohoˈahia e te hoê puaahorofenua teatea—“haere atura oia ma te haapau atu, e ia pau atu â.” Te ohipa matamua o ta ˈna e rave, o te tiahiraa ïa i te enemi rahi o te Atua, oia hoi o Satani, i rapae i te mau raˈi, e huri mai ai ia ˈna i nia i teie fenua. Ua pahono o Satani na roto i te haamauiuiraa i te huitaata nei e te mau ohipa taparahiraa taata aore i itehia aˈenei, te oˈe, e te maˈi, i faahohoˈa-taipe-hia e te mau taata e parahi ra i nia i ta ratou puaahorofenua—te uteute, te ereere, e te maheahea. (Apokalupo 1:10; 6:1-8; 12:9-12) Ua tupu uˈana taua mau ati ra i te taime matamua i te matahiti 1914 e ua maraa noa mai taua taime mai â ra. Ua fatata roa te taime i reira ratou e taeahia ˈi i te hoê faito puai roa ta Iesu i faataa mai te “ati rahi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.”—Mataio 24:3-8, 21.

Eaha te huru o te feia haamori ia Iehova i taua taime ra? Te faahiti ra te Apokalupo pene 7, irava 1 e tae atu i te 10, i te mau nuu melahi “i te tapearaa” i te mau mataˈi o te haamouraa e tae roa ˈtu i te taime e haaputuputuhia ˈi teie feia haamori. I roto i te tau i haamata i te matahiti 1914, te haaputuputuhia ra te feia hopea o te Iseraela i te pae varua, na 144 000, i nia i te fenua nei. “E inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Ua naeahia teie feia rahi roa e rave rahi mirioni. Te tia nei ratou ma te fariihia mai i mua i te terono o te Atua no te mea ua faatupu ratou i te faaroo i roto i te toto taraehara o Iesu, o tei taparahi-pohe-hia mai te hoê arenio hapa ore ra. “E ma te pii hua hoi to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” Te tamau noa nei teie feia haamori itoito i te parau “E haere mai!” i te tahi atu feia, ia haaputuputuhia ratou no te ora ˈtu i “te ati rahi.”—Apokalupo 7:14-17; 22:17.

“I te mau fenua atoa”

E nehenehe e parauhia no nia i teie feia haamori o tei pûpû ia ratou iho e: “Ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa, e ua tae ta ratou parau i te hopea mai o te fenua ra.” (Roma 10:18) Ua haamaitaihia ta ratou ohipa itoito na roto i te mau hotu faahiahia mau. Teie te tahi hiˈoraa:

Te vai ra i te fenua Mexico i teie nei e 335 965 feia haamori ia Iehova itoito, te hoê maraaraa fatata e hoê hanere tausani i roto noa e toru matahiti! Eaha te tumu o teie maraaraa rahi? E horoa mai te aamu i muri nei i te tahi manaˈo. E tiai fare pure te taurearea ra o Aurelio i roto i te hoê fare pure katolika. I te mau taime atoa te mau Ite no Iehova e haere mai ai i roto i taua oire iti ra, e faaoto oia i te mau ǒe o te fare pure ia ore te taata ia faaroo atu ia ratou. I te hoê taime, ua hoo mai oia i te hoê Bibilia katolika, Tatararaa no Ierusalema e ua haamata ˈtura i te taio, aita râ o ˈna i taa i te auraa. I te hoê mahana, ua ite atura oia i te hoê hoa e te Tatararaa a te ao apî i raro aˈe i to ˈna rima. Ua tamaˈi atura o Aurelio i to ˈna hoa e, ma te parau atu e mea hape ta ˈna Bibilia, ua afai atura oia ia ˈna i to ˈna iho fare no te faaite ia ˈna i te Bibilia “mau.” Ua parau noa mai to ˈna hoa e: “A taio i te Exodo 20,” e ua haere atura.

Ma te haamata i te pene 1, ua taio atura teie tiai fare pure i te buka Exodo e tae roa mai i te pene 20, irava 4 e te 5. Ua hitimahuta roa o ˈna i te parau ta ta ˈna Bibilia katolika e faaite ra no nia i te mau hohoˈa faaroo. I muri aˈe i te pureraa i te sabati i muri iho, ua faaite atura oia i te perepitero i te mau irava no nia i te mau hohoˈa faaroo. I te omuaraa, ua parau te perepitero e e faatura noa oia i teie mau hohoˈa; eita râ o ˈna e haamori i te reira. I to ˈna iteraa e aita o Aurelio i mauruuru i teie pahonoraa, ua pari atura te perepitero ia ˈna e te haapii ra o ˈna e te mau Ite no Iehova. Ua patoi o Aurelio i teie parau, ua na ô atu râ o ˈna i muri iho e, “I teie nei râ, e haamata vau!”

I to te mau Ite hoˈiraa mai i roto i te oire iti, ua haere atura o Aurelio e farerei ia ratou e ua haamata ˈtura i te haapii i te Bibilia na muri ia ratou. Ua vaiiho oia i ta ˈna ohipa i te fare pure e e toru avaˈe i muri iho, ua nehenehe atura oia e apiti atu i roto i te taviniraa i mua i te taata e te mau Ite no Iehova. Te fare matamua o ta ˈna i haere atu, o te fare ïa o te perepitero, e ua maere roa oia i to ˈna iteraa ˈtu i te tiai fare pure tahito i te tiaraa mai ei taata poro no te Basileia. Ua haamǎtaˈu ihora te perepitero ia ˈna i te na ôraa ˈtu e e hurihia o ˈna i rapae i te ekalesia, ua parau atura râ o Aurelio e aita e faufaa no te mea ua faarue ê na oia i te ekalesia. Ua faaitoito teie haerea mǎtaˈu ore i te mau taata e rave rahi no teie oire o te haapii ra e te mau Ite no Iehova. Ua bapetizohia o Aurelio e e 21 taata ê atu no taua oire iti ra i te tairururaa mataeinaa i muri iho. No te maraaraa oioi e itehia ra i roto i taua vahi ra, hoê anaˈe matahiapo o te nehenehe e tuatapapa i te mau uiraa no te feia e opua ra e bapetizo e taua pǔpǔ ra.

“Ua reva to ratou reo”

Eita e nehenehe e ape i te pororaa o te Basileia. Mea riri roa na te hoê katolika no Italia ia haere mai te mau Ite no Iehova i to ˈna fare. No reira, i te taime a tono ai ta ˈna taiete ia ˈna i Singapour, ua manaˈo atura oia e, i reira eita ïa ratou e haere faahou mai e haapeapea ia ˈna. I to ˈna râ maere rahi, te vai atoa ra te mau Ite i reira. Ua rave aˈera oia e piti urî taehae no te amu i te mau Ite o te haere mai. Ua haere maira e piti Ite i to ˈna fare, e ua ǎpu atu ta ˈna mau urî ia raua. Ma te riaria, ua horo atura te mau vahine, te tahi i to ˈna pae i te hoê maaraa purumu. Ua noaa ˈtura te hoê o te mau Ite i te hoê urî, ua haru oioi maira o ˈna e piti vea iti i roto i ta ˈna pute e ua patia ˈtura i roto i te vaha e hamama noa ra o te urî. I reira, ua faaea ˈtura te urî i te oˈuoˈu ia ˈna, ua huri ihora e ua hoˈi atura i te fare.

I te hebedoma i muri iho, ua hoˈi maira teie na Ite e piti e farerei i te hoê taata i te fare i te tahi atu pae o te purumu. Tei roto te fatu o te mau urî i to ˈna aua, e ma te maere rahi, ua aroha ihora oia i te mau vahine e ua titau aˈera ia raua ia haere mai i roto i to ˈna fare. Ua parau atura oia ia raua e aitâ o ˈna i paraparau aˈenei i te mau Ite no Iehova aore ra i taio aˈenei i ta ratou mau buka. Teie râ, ua maere roa oia i te iteraa i te mau vea iti i roto i te vaha o te hoê o ta ˈna mau urî. I taua po ra, ua taio o ˈna i te mau vea iti e ua putapû roa oia. Noa ˈtu e ua riro o ˈna ei katolika i roto i to ˈna oraraa taatoa, ua faaite o ˈna i to ˈna hinaaro e haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.

I te mea e ua faahoˈihia ˈtu taua taata nei i Italia, ua ravehia te tahi mau faanahoraa ia haapii o ˈna e te mau Ite no Iehova i reira. A haamata ˈi o ˈna e ta ˈna vahine i te haere i te mau putuputuraa, ua faatae atu te perepitero o te paroita ma te riri i te mau parau haamǎtaˈuraa. I to te hoê taata tutuiraa i to raua aua i te auahi, ua tâpû aˈera raua i to raua mau taairaa atoa e te ekalesia. I teie nei, te parau ra teie taata e: “Ua haamata ê na vau i te paraparau e e rave rahi o to ˈu mau fetii no te mea te hinaaro nei au ia ite atoa ratou e o Iehova te Atua mau hoê roa.”

“I te hopea mai o te fenua ra”

Te faaite ra te tahi atu aamu no te hopea mai o te fenua e te farii-popou-hia nei te poroi o te Basileia e te tauturu nei oia i te taata ia taui. I to ˈna haereraa ˈtu i te vahi haapiiraa no te faaineine i te fanau, ua farerei te hoê Ite no Auteralia i te hoê vahine, mea ino roa ta ˈna mau peu, e aita atoa o ˈna e faaea i te puhipuhi i te avaava i to ˈna hapûraa. Ua peapea roa te Ite i to ˈna huru. Ua fanau raua i te hoê â taime e i roto i te hoê â fare maˈi, e no reira, ua nehenehe atura raua e paraparau. Ua ite atura o ˈna e ua farerei taua vahine ra e rave rahi mau fifi i to ˈna nainairaa, e ua fatata roa o ˈna i te taa e ta ˈna tane. No reira, i muri aˈe i to ˈna faarueraa i te fare maˈi, ua haere atura te Ite e farerei i teie vahine e ua haamata ˈtura i te hoê haapiiraa bibilia e o ˈna ma te faaohipa i te buka ra Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa.

Ua pure noa te tane a taua vahine ra i te Atua ia itea mai ia ˈna te haapaoraa mau, ma te faahiti i teie titauraa: “Eiaha râ te mau Ite no Iehova!” Teie râ, i to ˈna iteraa e te haapii ra ta ˈna vahine e te mau Ite, ua haamata ˈtura o ˈna i te ui i te mau uiraa e ua anihia ˈtura o ˈna ia apiti mai i roto i te haapiiraa. O ta ˈna ïa i rave, e aita i maoro i muri iho, ua haere atura oia i te mau putuputuraa a te amuiraa. I teie nei, ua bapetizohia te tane e te vahine, e mea maitai roa to raua faaipoiporaa.

Na roto i te mau haapiiraa bibilia niuhia i nia i teie mau buka, ua haaputuputuhia mai e rave rahi mau taata haamori apî. I roto i te mau fenua i reira te mau Ite no Iehova e faaruru ai i te mau orureraa hau, te tamaˈi tivila, aore ra te mau opaniraa a te hau, ua maraa te numera o te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata. Ua uˈana te tamaˈi tivila i Angola e rave rahi matahiti, e ua faaoromai te mau Ite e rave rahi mau hamani-ino-raa e te tamataraa. I te omuaraa o te matahiti i mairi aˈenei, ua faaite te mau tabula e, i roto i te hoê faito au noa, ua aratai te taata poro tataitahi fatata e toru haapiiraa, teie râ mea iti roa te mau buka bibilia a te feia poro. E haere atu te mau tiaau ratere e farerei i te mau pǔpǔ iti i te mau mahana atoa, ma te faanaho i te taviniraa i te mahana e te mau putuputuraa i te mau po atoa. Auê te oaoa e, i te hoperaa te mau aroraa e i te taeraa mai e 42 tane buka bibilia no Afirika Apatoa mai! Oia mau, “e rahi atu â” te here o teie mau taeae “ma te ite e te haroaroa o te aau ra,” inaha e nehenehe ta ratou i teie nei ‘e haapapu i te mau mea i hau i te maitai ra.’ (Philipi 1:9, 10) Auê ïa faaitoitoraa no te feia te pue noa ra ta ratou mau buka haapiiraa bibilia no te huti i te maitai no roto mai i te ô ta Iehova e pûpû maira ma te horoa noa!—Timoteo 1, 4:15, 16.

Te faahaamanaˈo maira te oaoa o teie feia haamori haapao maitai i te mau parau a Iesu i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua, no ratou hoi te basileia o te raˈi ra. . . . E ao to tei hamani-ino-hia no te parau-tia, no ratou hoi te basileia o te raˈi ra. . . . A oaoa e a ouˈauˈa i te oaoa, no te rahi o to outou haamauruururaa i nia i te raˈi ra.” (Mataio 5:3-12, T.a.a.) E ootiraa rahi tei haamatahia i te haaputu i Angola!

I roto i te tahi mau vahi o te ao nei, te faaitihia ra aore ra te tatarahia ra te mau opaniraa i nia i te ohipa a te mau Ite no Iehova. Teie ta Iesu i parau i to ˈna ra tau: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave.” (Mataio 9:37) E parau mau roa te reira i teie nei mahana! Te titauhia ra ia rahi atu â te mau rave ohipa. Te oaoa nei tatou i te mea e e titau atoa ta tatou taviniraa e ia apiti tatou i roto i te auhune. Aita ˈtu oaoaraa i nia i te fenua nei i teie mahana maoti râ ta tatou taviniraa hotu mau e pûpûhia no te Atua ra o Iehova.

Na te aha râ e turai ra i te mau Ite no Iehova ia faaite i teie oaoa e teie itoito? O ta tatou ïa e ite i muri nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono