E haamori anaˈe na i te Poiete, eiaha râ te mea i poietehia
“O te Fatu [Iehova] ra o te Atua ta oe e tahopu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori.” — LUKA 4:8.
1. Nafea tatou ia faataa i te iho parau haa ra “haamori”, e nafea hoi e tia ˈi ia tatou ia haamori i te Atua mau?
NA ROTO i te parau ra “haamori, e ite tatou i te parau ra “faaite i te hoê faatura, te hoê hanahana aore ra te ati-maite-raa ˈtu”. O vai hoi ta tatou e na reira i te haamori? Te pahono ra Iesu Mesia e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37). A pûpû mai ai Satani i te mau basileia atoa o teie nei ao ia “tahopu” noa ˈtu oia ia ˈna, ua patoi atura Iesu i taua pûpûraa na ˈna ra e ua na ô atura e: “O te Fatu [Iehova] ra o te Atua ta oe e tahopu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori.” (Luka 4:7, 8). Na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa, ua faaite maramarama ˈtura Iesu e o te Atua ra o Iehova anaˈe ra te tia ia haamorihia. Te auraa o te parau ra haamori ia ˈna, te pûpûraa ˈtu ïa i te hoê “[taviniraa moˈa]”, inaha “te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe atoa ïa”. — Iakobo 2:26.
2. No te aha mea tano mau iho â ia haamori i te Poiete anaˈe ra?
2 Mea tano mau â ia haamori ia Iehova, no te mea o ˈna te Mana hope o te ao taatoa nei, tei Poiete i te mau raˈi faahiahia mau e te fenua nei, e te mau huru ora atoa i nia iho ra. Ia au i taua tiaraa no ˈna ra, o ˈna anaˈe atura ïa ta te taata e tia ia “faatura, ia faahanahana rahi”. Te na ô ra te Bibilia e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu [Iehova], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” (Apokalupo 4:11). Ma te papu maitai, eita te hoê noa ˈˈe taata, te hoê noa ˈˈe animala aore ra te hoê noa ˈˈe taoˈa e tia ia “faaturahia ˈtu, ia faahanahanahia ˈtu aore ra ia ati-maite-hia ˈtu” mai ia ˈna anaˈe ra. O Iehova anaˈe hoi te tia “ia haamorihia”. — Exodo 20:3-6.
Mea ru!
3. No te aha mea ru mau â ia haamori i te Atua?
3 I to tatou nei tau, mea ru mau â ia haamori i te Atua ma te tano maitai, inaha, te ora nei tatou i te hoê tau haavaraa. Oia hoi, i ta tatou huru haamoriraa e noaa ˈi ia tatou i te ora mure aore ra e erehia ˈi tatou i te ora mure ore. Te haapii mai nei te Parau tohu a te Atua e, i te mau “tau hopea” o te amuiraa o te mau mea nei, ua tae maira o Iesu Mesia ma to ˈna hanahana ia au i te hanahana i te raˈi ra “e te mau melahi moˈa atoa ra”. No te aha hoi? Ua haapapu maira Iesu i te reira i te na ôraa mai e: “E e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra.” E haere ê te mau mamoe e rave “i te ora mure ore”, area te mau puaaniho ra “i te pohe mure ore”. — Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 25:31, 32, 46.
4. a) Mea nafea to Paulo faataaraa mai i te parau no te feia e mou roa e teie nei ao? b) Eaha te huru e faaohipahia nei e te feia e noaa ia ratou i te ora mure ore?
4 I to ˈna aˈe pae, ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau no te “[faraa] mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra: o te utuahia mai ïa i te pohe muri ore”. (Tesalonia 2, 1:7-9.) Te feia faaroo ore ra, oia hoi te mau “puaaniho”, te feia e ore roa ˈtu e hinaaro e faaroo i te mau opuaraa a te Atua aore ra teie e patoi nei i te faaau i to ratou oraraa i nia i taua mau opuaraa ra, inaha, e taime â hoi e toe ra no te taui, e roohia ïa ratou i te haamouraa mure ore. Area te feia haehaa ra, te mau “mamoe”, te feia e hinaaro e ite o vai mau na o Iehova, e e faaroo i ta ˈna mau faaueraa, e a auraro atu ai i to ˈna hinaaro, e noaa ïa ia ratou i “te ora mure ore”. No reira te Bibilia e parau ai e: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” — Ioane 1, 2:17; hiˈo atoa Petero 2, 2:12.
5, 6. a) Eaha te tia ia tatou ia rave e itea mai ai ia tatou i te parau no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa? b) No te aha tatou e nehenehe ai e papu e te feia e paimi i te parau mau e ite atu ïa ratou, noa ˈtu eaha te huru tupuraa e farereihia ra e ratou?
5 Ua ineine te mau “mamoe” i te horoa i to ratou taime, i to ratou puai e i ta ratou mau taoˈa materia no te paimi i te parau mau. Te pee nei ratou i teie aˈoraa e horoahia ra i roto i te Maseli 2:1-5 e na ô ra e: “E tau tamaiti, ia farii mai oe i ta ˈu nei parau, e ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihaiiho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari; e ia imi to aau i te ite ra; ia titau hua oe i te haapao maitai, e ia faateitei i to reo ia noaa te ite ra; ia imi hua oe ia ˈna mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra; e ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.”
6 E taa ê te mau “mamoe” i te mau “puaaniho” i te mea e ua ineine ratou i te paimi ia Iehova. “Ia imi oe ia ˈna ra, e itea ˈtu oia e oe; a faarue râ oe ia ˈna, e faarue roa mai oia ia oe.” (Paraleipomeno 1, 28:9). No reira, noa ˈtu eaha te huru to ˈna iri, to ˈna nunaa, te haapiiraa i noaa mai ia ˈna aore ra to ˈna tiaraa totiale, ia paimi te hoê taata i te parau mau no nia i te Atua, e itea te reira ia ˈna. Mai to ratou tiaraa hanahana mai nia mai i te raˈi, e haapao te Mesia e ta ˈna mau melahi ia nehenehe oia e ite i te parau mau, noa ˈtu eaha te vahi ta ˈna e ora ra. Eaha ïa te mau haamaitairaa e noaa mai ia ˈna ia na reira oia? Te pahono ra Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” — Ioane 17:3; hiˈo atoa Ezekiela 9:4.
Ia ore na tatou e haamori i te mea i poietehia ra
7, 8. a) Eaha te fifi ta te haamoriraa i te taata e pûpû mai nei? b) Nafea e rave rahi mau taata ia “faatura, ia faahanahana aore ra ia ati rahi atu” ia Maria?
7 I roto i te ao taatoa nei, te faaite nei e rave rahi mau taata “i te hoê faatura, te hoê hanahana aore ra te ati maite atu nei” i te mau taata — ora aore ra pohe. Te manaˈo nei hoi ratou e taua huru faahanahanaraa na ratou ra, e tuhaa ïa no te haamoriraa ta ratou e pûpû atu nei na te Atua, inaha, te haafariu ê ra hoi te reira ia ratou i te haamoriraa mau. Te aratai ra taua huru haamoriraa nei ia ratou ia tiaturi i te mau haapiiraa hape e ia faaohipa i te mau peu te ore roa ˈtu e tu i te hinaaro o te Atua. E ite hoi tatou i taua huru haamoriraa nei i roto i te huru faariro te mau mirioni taata ia Maria, te metua vahine o Iesu, i roto i te mau fenua katolika e orthodoxes.
8 Te rave nei taua mau taata ra i te hoê ohipa haamoriraa ia tipapa ˈtu ratou i mua i te mau hohoˈa e te mau hohoˈa e faahohoˈa ra ia Maria oia hoi, ia au i te haapiiraa tumu a te Ekalesia, “te Peata Paretenia Théotokos”. Te auraa o te parau ra théotokos, “tei fanau [ïa] i te Atua” aore ra “metua vahine o te Atua”. Teie ta te Buka parau paari apî katolika (beretane) e parau ra: “O Maria te metua vahine o te Atua. (...) Mai te peu e e ere o Maria te metua vahine mau o te Atua, e ere atoa ïa te Mesia i te Atua e e taata.” No reira, ia au i te haapiiraa no nia i te Torutahi ta ratou e haapii ra, te parau ra taua mau haapaoraa ra e o Iesu, o te Atua Puai Hope ïa tei riro mai ei taata, e inaha, faariro atura ïa ratou ia Maria ei “metua vahine no te Atua”. Te na ô râ te buka i faahitihia ˈtu na e teie ta te haamoriraa ia Maria e titau ra: “1) te haamoriraa, aore ra te faaturaraa ˈtu i te Paretenia Peata ra, te metua vahine o te Atua; 2) te taˈuraa i to Tatou Metua vahine no to ˈna huru metua vahine e huru arii; (...) e tae noa ˈtu te mau pure tataitahi [e faataehia ˈtu ia Maria ra].”
9. Te haapii maira anei te Bibilia e o Maria te “metua vahine o te Atua”?
9 Teie râ, eita te parau ra théotokos e itehia i roto i te mau Papairaa faauruahia, e aita roa ˈtu te Bibilia e parau noa ˈˈe ra e e “metua vahine” o Maria “no te Atua”. Aita roa ˈtu Iesu e aita atoa hoi te mau kerisetiano o te senekele I i haapii noa ˈˈe i taua haapiiraa ra. Hau atu, te haapapu maitai maira te Bibilia e e ere o Iesu te Atua Puai Hope i riro mai ei taata, o te Tamaiti râ oia na te Atuaa. Inaha hoi, a faaite mai ai te hoê melahi ia Maria e e fanau mai oia i te hoê tamaiti, ua na ô maira oia ia ˈna e: “E pou mai te [varua moˈa] i nia iho ia oe, e na te mana o te Teitei e tamǎrǔ i nia iho ia oe, e parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.” (Luka 1:35). O te Tamaiti atura ïa o Iesu na te Atua, eiaha râ te Atua iho i riro mai ei taata. No reira, e metua vahine atura ïa o Maria no te Tamaiti a te Atua, o Iesu, eiaha râ te metua vahine o te Atua i riro mai ei taata. Tera ˈtura ïa te tumu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i ore roa ˈi e faariro ia Maria ei “metua vahine no te Atua”.
10, 11. a) Eaha te mau hiˈoraa e faaite maira i te huru o Iesu i nia i to ˈna metua vahine? b) Eaha te huru hiˈoraa a te mau aposetolo e te mau pǐpǐ a Iesu ia Maria?
10 Te haapapu maira ta Iesu huru hiˈoraa i to ˈna metua vahine i te tiaraa o to ˈna metua vahine i mua ia ˈna. Te faatia ra te aamu bibilia e, i te hoê oroa faaipoiporaa i Kana, “e pau aˈera te uaina, ua parau maira te metua vahine o Iesu ia ˈna iho, Aita a ratou uaina. Ua parau atura Iesu ia ˈna, Eaha ta oe ia ˈu nei, e teie nei vahine?” Mai teie te huru to te hoê tatararaa katolika, Votre Bible, huriraa i teie mau parau a Iesu: “E teie nei vahine, e ohipa ïa na oe e na ˈu nei?” (Ioane 2:3, 4). I te tahi atu taime, ua na ô atura te hoê taata ia Iesu e: “Ua maitai te opu i hopoi ia oe, e te û ta oe i ote ra.” E ere anei ïa te reira te taime maitai roa no Iesu ia faahanahana ˈtu i to ˈna metua vahine e ia faaite atu i te tahi pae e e tia atoa ia ratou na reira? Ua pahono atura râ oia e: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.” — Luka 11:27, 28.
11 Te itehia ra ïa i roto i taua mau irava ra e ua haapao maitai Iesu ia ore oia e haamori ia Maria aore ra ia faahanahana ˈtu ia ˈna i te hoê hanahana e ore e tia ia ˈna, aore ra ia horoa ˈtu no ˈna i te tahi tiaraa taa ê. Aita oia i vaiiho i te mau auraa fetii e tahoê ra ia raua ia ohipa mai i nia ia ˈna. Ua pee te mau aposetolo e te mau pǐpǐ i to ˈna hiˈoraa, inaha, aita roa ˈtu e ite-noa-hia ˈˈe i roto i ta ratou mau papai faauruahia, ia faahanahana ratou ia Maria, aore ra ia horoa ˈtu no Maria i te tahi tiaraa aore ra i te hoê mana e ore roa ˈtu hoi e tia ia ˈna. Ua faatura ratou ia ˈna mai te metua vahine o Iesu, atira ˈtu ai. Aita ratou i faahiti aˈenei i to ˈna parau mai te “metua vahine o te Atua”. Ua ite ratou e e ere o Iesu te Atua Puai Hope i riro mai ei taata e, oia hoi, eita ˈtura ïa o Maria e nehenehe e riro mai ei metua vahine no te Atua, te hoê hoi teie tiaraa teitei roa ˈˈe i te tiaraa ta te Parau a te Atua i horoa mai no ˈna.
Te haamoriraa i te ruahine metua vahine
12. I hea e afea ra te tupuraa te haapiiraa e haapii ra e e “metua vahine [o Maria] no te Atua”?
12 No hea mai hoi taua haapiiraa ra? Ua parare rii mǎrû noa mai i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata i te III e te IV o te senekele, i muri aˈe iho â râ i te matahiti 325, matahiti i reira te apooraa no Nicée fariiraa i te haapiiraa e ere no roto i te Bibilia, oia hoi e haapii ra e o te Atua te Mesia. Ia fariihia taua manaˈo hape ra, mea ohie roa ˈtura ïa ia haapii e o Maria, o te “metua vahine [ïa] o te Atua”. Teie te taiohia no nia i taua tumu parau ra i roto i te Buka parau paari apî beretane: “Mai te huru ra ïa e i te senekele III aore ra i te senekele IV, eita e ore i Alexandrie, te tiaraa ra [‘metua vahine o te Atua’] ôraa mai i roto i te reo o te faaroo. (...) I te hopearaa o te senekele IV, ua ô roa maira te Théotokos i roto e rave rahi mau amaa o te Ekalesia.” Te haapapu maira te Buka parau paari apî katolika e ua haamanahia taua haapiiraa ra “mai te apooraa mai â no Ephesia i tupu i te matahiti 431”.
13. Na te aha i faaitoito i te apooraa no Ephesia i haaputuputuhia i te matahiti 431 o to tatou nei tau ia faariro ia Maria ei “metua vahine no te Atua”?
13 E tapao maira tatou e i hea râ taua apooraa i te haaputuputuraa e no te aha. I roto i ta ˈna buka Te haamoriraa i te ruahine metua vahine (beretane), teie ta E. James i papai: “Ua haaputuputu te apooraa no Ephesia i roto i te fare pure i haapaohia no te Théotokos i te matahiti 431 ra. I reira, i roto i te oire tuiroo ra no te haamoriraa ta ˈna i pûpû na no Artémis (o Diane no te mau taata no Roma), i reira hoi te hohoˈa o taua ruahine ra i te toparaa mai mai nia mai i te raˈi, i roto i te hiero rahi i pûpûhia mai te matahiti 330 hou to tatou nei tau i te Magna Mater [Metua vahine Rahi], te oire i reira, ia au i te hoê peu matauhia, e vai ai te hoê vahi faaearaa no Maria, mea fifi roa ïa ia ore e horoahia ˈtu no ˈna te tiaraa ‘metua vahine no te Atua’.”
14. Eaha te mau ohipa e haapapu maira e no roto mai taua haapiiraa ra i te mau etene?
14 Mai te haapiiraa no nia i te Torutahi, te haapiiraa e parau ra e o Maria te “metua vahine o te Atua”, e haapiiraa etene ïa i faarirohia ei haapiiraa kerisetiano. E tiaraa faufaa roa to taua haapiiraa ra i roto i te mau haapaoraa etene na mua ˈtu ia Iesu Mesia. No nia i taua parau ra, teie te taiohia i roto i te Buka parau paari apî beretane, i te parau ra “ruahine metua vahine”: “Te hoê o te mau ruahine e rave rahi e te mau faahohoˈaraa i faahohoˈahia i te mau vahine no nia i te aravihi, i te fanauraa, i te hotu, i te taatiraa i te pae tino, i te maa e no nia i te tereraa o te tupuraa. Ua horoa-atoa-hia taua parau ra no te mau vahine mai ia Vénus i parauhia no te tau tahito ra e i te Paretenia ra ia Maria. (...) Aita e nunaa tei ore i faaohipa i te tahi taipe no nia i te vahine no te faataa mai i te huru o to ˈna mau atua. (...) O ˈna te vahine paruru e te faaamu i te hoê tamarii atua e, oia hoi, i te huitaata atoa nei.” No reira te perepitero katolika ra o Andrew Greely i papai ai (i roto i ta ˈna buka The Making of the Popes 1978): “Te taipe no nia ia Maria, na te reira hoi e faatuati i te kerisetianoraa e te mau haapaoraa [etene] tahito no nia i te mau ruahine metua vahine.”
Te hoê haamoriraa e ore roa ˈtu e tano
15. a) Eaha te huru i tupu noa na i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano no nia ia Maria? b) Ia au i te Bibilia, o vai anaˈe ra te nehenehe e tia ˈtu no tatou i pihai iho i te Atua?
15 Te parauraa e o Maria te “metua vahine o te Atua”, mai te huru ra ïa e te tuuhia ra oia i nia i te hoê tiaraa ia nehenehe te taata e haamori ia ˈna. E o te ohipa mau hoi e tupu nei a hia ˈtura rahiraa senekele. I roto e rave rahi mau fenua, tau hanere mirioni taata teie e pure nei ia Maria aore ra teie e ani atu nei ia ˈna e tauturu mai ia ratou, e teie e pûpû nei i te hoê haamoriraa i te mau hohoˈa e i te mau hohoˈa iti e faahohoˈa ra ia ˈna. Noa ˈtu â ïa e te tamata nei te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i te faatitiaifaro i taua mau peu ra i te na ôraa e te haamoriraa ˈtu ia Maria, o te Atua ïa teie e haamorihia ˈtura, e ere râ hoi te reira to ˈna manaˈo. “Hoê hoi Atua, e hoê hoi arai i ropu i te Atua e te taata, o te taata ra o Iesu Mesia.” (Timoteo 1, 2:5; Ioane 1, 2:1, 2). E ua na ô atoa o Iesu iho e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” — Ioane 14:6.
16. Mea nafea to Petero raua o Ioane faaite-maramarama-raa mai e o Iehova anaˈe ra te tia ia haamorihia?
16 Te haamoriraa ˈtu ia Maria, mai tera aore ra tera huru, te tipaparaa ˈtu i mua i te mau hohoˈa e tae noa ˈtu hoi te mau hohoˈa iti e faahohoˈa ra ia ˈna, mai te huru ra ïa e o te mea i poietehia teie e haamorihia ˈtura, eiaha râ te Poiete. E ohipa haamori idolo hoi te reira; inaha, e tia i te mau kerisetiano ‘ia maue ê i te ohipa idolo’. (Korinetia 1, 10:14.) A tapao na te huru o te aposetolo Petero a tipapa mai ai o Korenelio, te hoê taata e ere i te ati Iuda i mua ia ˈna: “E tei te tomoraa ˈtu Petero i roto ra, ua farerei maira Korenelio ia ˈna, haamairi ihora i raro ia tana pae avae, tahopu maira ia ˈna. Ua faatia ˈtura râ Petero ia ˈna, na ô atura, A tia, e taata atoa hoi au nei.” (Ohipa 10:25, 26). Eita roa ˈtu e tia ia na reira o Korenelio i te tipaparaa ˈtu i mua i te hoê taata, e aita atoa hoi o Petero i farii i te reira. I to ˈna aˈe pae, i muri aˈe i to ˈna iteraa i te tahi orama a te hoê melahi, teie ta te aposetolo Ioane e parau ra: “Ua tipapa ihora hoi au i raro i te pae avae o te melahi e haamori ia ˈna, i tei faaite mai ia ˈu i teie nei mau parau. Ua parau maira oia ia ˈu, Eiaha roa, e taetaeae tavini hoi au no oe, e no to mau taeae i te mau peropheta ra, e no te feia i haapao i te parau i roto i teie nei buka; o te Atua te haamori.” (Apokalupo 22:8, 9). Mai te peu e eita e tia ia haamorihia te hoê melahi a te Atua, eaha ˈtu â pai ïa te mau taata aore ra te mau hohoˈa e faahohoˈa ra i te taata!
17. Mai ta te hoê encyclopédie katolika e parau ra, e nehenehe te haamoriraa ia Maria e faatupu mai i te aha?
17 Te parau ra te Buka parau paari katolika e e nehenehe te haamoriraa ia Maria e faatupu mai i te hoê haamoriraa o te ore roa ˈtu e tano. Teie te taiohia i roto i te hoê neneiraa i neneihia na mua ˈtu o taua buka nei: “E tia mau â ia parauhia e te paieti e horoahia nei no te Paretenia Peata ra e te huiraatira, ua pinepine ïa i te faatupu mai i te tahi mau ohipa huru ê e te au ore mau no te huti i te manaˈo o te taata.”
18. O vai te tumu no taua haapiiraa e ere no roto i te Bibilia ra?
18 O vai hoi te tumu no taua haapiiraa e ere no roto i te Bibilia ra? Aita ˈtu ïa o te Enemi o te Atua, te Diabolo ra o Satani, to ˈna tumu itea-ore-hia i te mata taata nei (Ioane 8:44). No te aha hoi oia i turu ai i taua huru haapiiraa nei? Ua hinaaro oia e tuu roa i te Fatu Mana hope ra o Iehova i raro no te faateitei i te taata, e a faatupu atu ai i te arepurepuraa. Te haafariu ê nei hoi taua haapiiraa ra i te taata i te haamoriraa mau e te faaitoito nei ia ratou ia imi i te ora i pihai iho i te mau mea i poietehia ra. E rave rahi senekele to ˈna faarahi-noa-raa i te hau emepera o te mau upoo faatere haapaoraa i nia i te nunaa, tei haapiihia ˈtu e e tia ia ratou ia auraro taatoa i to ratou mau upoo faatere haapaoraa, oia hoi te feia anaˈe ra e nehenehe e taa i te hoê huru tuatapaparaa fifi mau no nia i te parau o te Atua.
19, 20. a) No te aha tatou e nehenehe ai e papu e e itea i te mau “mamoe” i te parau mau hou te mau haavaraa a te Atua e tupu ai? b) Eaha te mau uiraa te tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?
19 Teie râ, ua faaite maira Iesu e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14). I te tahi aˈe pae, te tǎpǔ maira Iehova e, maoti te pororaa i te Basileia, e haaputuputu oia i te mau “mamoe” no te ‘haapii atu ia ratou i to ˈna mau haerea, ia nehenehe ratou e haere na nia i to ˈna mau eˈa’. (Isaia 2:2-4.) No nia i taua mau “mamoe” i haaputuputuhia no te rave i te haamoriraa viivii ore a Iehova, teie ta Iesu i parau: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32). No reira, te feia i paimi i te parau mau, e itea ˈtu ïa ia ratou i te reira e e tiamâ mai hoi ratou i te mau haapiiraa faaroo hape teie e tapea nei i te taata ia faatupu i te hinaaro o te Poiete.
20 Te haafariu ê nei te tahi atu mau haapiiraa e mau peu faaroo i fariihia, i te taata i te haamoriraa mau a te Poiete ma te faaitoito ia ratou ia haamori i te mea i poietehia ra. Eaha hoi vetahi o taua mau peu ra, e eaha to ratou mau faahopearaa? Eaha ta te haamoriraa mau e titau maira? Na te tumu parau ïa i mua nei e pahono mai i teie mau uiraa.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu 1988, api 10 e tae atu i te 20.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Mea nafea to Iesu haamaramarama-maitai-raa mai e o Iehova anaˈe ra te tia ia haamorihia?
◻ I to tatou nei tau, no te aha e mea ru mau â ia haamori i te Atua ma te tano maitai?
◻ No te aha e ore ai e tia ia faahanahana ia Maria i te hanahana e ore e tano ia ˈna?
◻ No hea mai te haapiiraa e haapii ra e e “metua vahine [o Maria] no te Atua”?
◻ Mea nafea to te mau aposetolo Petero raua o Ioane haapapuraa mai e o Iehova anaˈe ra te tia ia haamorihia?