VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/1 api 24-25
  • O Maria anei te “Metua vahine o te Atua”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Maria anei te “Metua vahine o te Atua”?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Maria—“Here-hua-hia” e te Atua
  • ‘Haamori ia tia i te feruriraa’
  • O Maria anei te Metua vahine o te Atua?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Maria (te metua vahine o Iesu)
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • “Inaha ei tavini au no te Fatu”
    A pee i to ratou faaroo
  • E haamori anaˈe na i te Poiete, eiaha râ te mea i poietehia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/1 api 24-25

Ia au i te Bibilia

O Maria anei te “Metua vahine o te Atua”?

“TE IMI NEI MATOU I TE HAAPURAA I RARO AˈE I TE PARURU O TO OE AROHA, E TE METUA VAHINE O TE ATUA E; EIAHA E PATOI I TA MATOU NEI TIAORORAA, E FAAORA RÂ OE IA MATOU I TE ATI, O OE ANAˈE HOI O TE HAAMAITAIHIA.”

TE FAATAA ra teie huru pure i te manaˈo hohonu o te mau mirioni tane e vahine e haamori ra ia Maria, te metua vahine o Iesu Mesia. I to ratou manaˈo e metua vahine maitai taipe oia o te nehenehe e riro ei arai no ratou e te Atua e na roto i te tahi huru na ˈna e tamǎrû i ta ˈna mau haavaraa i nia ia ratou.

O Maria mau râ anei te “Metua vahine o te Atua”?

Maria—“Here-hua-hia” e te Atua

Ma te feaa ore ua “here-hua-hia” o Maria—inaha, ua hau atu â i te haamaitaihia i te tahi atu vahine o tei ora aˈenei. (Luka 1:28) Ua fa mai te melahi ra o Gaberiela i mua ia ˈna e ua faataa oia e nafea o ˈna e haamaitaihia ˈi. “Inaha,” ta ˈna i parau. “E tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu. E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei.” Nafea teie huru semeio e nehenehe ai e tupu? Ua na ô faahou o Gaberiela e: “E pou mai te Varua [Moˈa] i nia iho ia oe, e na te mana o te Teitei e tamǎrǔ i nia iho ia oe, e parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.”—Luka 1:31, 32, 35.

“Inaha ei tavini au no te Fatu,” ta Maria i parau, “ia na reirahia mai au mai ta oe i parau na.” (Luka 1:38) Ua auraro ïa o Maria ma te haehaa i teie aratairaa no ǒ mai i te Atua ra e i te taime au ua fanau oia ia Iesu.

I te rahiraa senekele râ i muri iho, ua faateitei te feia haamori ia Maria ia ˈna mai te tiaraa haihai ‘tavini no te Fatu’ i te tiaraa “metua vahine arii” e mana rahi mau to ˈna i nia i te raˈi. Ua faataa roa te mau aratai ekalesia ia ˈna ei “Metua vahine o te Atua” i te matahiti 431 o to tatou nei tau i te Apooraa no Ephèse. Na te aha i faatupu i teie tauiraa? Te faataa ra te Pâpa Jean Paul II i te hoê tumu: “E aa hohonu mau to te haamoriraa mau i te Metua vahine o te Atua . . . i roto i te Miterio o te Toru Tahi haamaitaihia.”—Crossing the Threshold of Hope.

No reira, tei te tiaturiraa i te Toru Tahi te fariiraa ia Maria ei “Metua vahine o te Atua.” Tera râ, te haapii ra anei te Bibilia i te Toru Tahi?a A hiˈo na eaha ta te aposetolo Petero i papai i roto i te Bibilia. Ua faaara o ˈna e “e riro atoa i te orometua haavare . . . o te faatupu omoe noa i te hairesi pohe ra . . . e taoˈahia ta ratou ia outou i ta ratou parau haavare.” (Petero 2, 2:1, 3) Te hoê o taua mau huru hairesi ra o te haapiiraa o te Toru Tahi ïa. Ia farii-anaˈe-hia te reira, e taahia te manaˈo e o Maria te “Metua vahine o te Atua” (na roto i te reo heleni: Theotokos, oia hoi “tei fanau i te Atua”). I roto i ta ˈna buka The Virgin, te faataa ra o Geoffrey Ashe e “ahiri e o te Mesia te Atua, te Piti o te Taata o te Toru Tahi,” mai ta te feia turu i te Toru Tahi e parau ra, “i to ˈna riroraa mai ei taata, o to ˈna metua vahine ïa te Metua vahine o te Atua.”

Ahiri e o Iesu “te Atua atoa e te taatoa,” mai ta te Catechism of the Catholic Church apî e faataa ra, e nehenehe mau ïa o Maria e piihia te “Metua vahine o te Atua.” E tia râ ia parau e mea fifi roa no te rahiraa o te feia matamua i turu i te Toru Tahi ia farii i taua haapiiraa ra i to ˈna tatararaahia i te omuaraa—mai ta te mau Porotetani turu i te Toru Tahi e rave ra i teie nei mahana. Ua piihia te reira te hoê “parau haamoriraa huru ê, ‘o o ˈna eita hoi e ô i roto i te raˈi e ô ïa i roto i to ˈna opu.’” (The Virgin)—A faaau e Te mau arii 1, 8:27.

O Iesu Mesia mau râ anei “te Atua atoa e te taatoa”? Aita, aita roa ˈtu o ˈna i parau i te reira. Ua faˈi noa râ o ˈna i to ˈna tiaraa haihai aˈe i to to ˈna Metua.—A hiˈo Mataio 26:39; Mareko 13:32; Ioane 14:28; Korinetia 1, 15:27, 28.

‘Haamori ia tia i te feruriraa’

Te faaitoito nei râ te Bibilia i te mau kerisetiano ia faaohipa i to ratou mana o te feruriraa i roto i te haamoriraa. Aita e anihia ra ia tatou ia tiaturi matapo noa i te mea tei tapoˈipoˈihia ei miterio. Teie nei râ, ta te aposetolo Paulo e parau ra, e tia ia tatou ia ‘haamori ia tia i te feruriraa.’—Roma 12:1.

“Aita matou i faaitoitohia aˈenei ia feruri no nia i te reira,” ta Anne e parau ra, o tei paari mai ei katolika. “Aita matou i uiui aˈenei no nia i te reira. Ua tiaturi noa matou e o Iesu te Atua, o Maria ïa te ‘Metua vahine o te Atua’—te reira te mea maere roa ˈˈe!” A haamanaˈo e, te parau ra te Catechism of the Catholic Church e ua riro te melo tataitahi o te “Tahoêraa atua” mai “te Atua atoa e te taatoa.” Te faataahia ra e aita e toru atua taa ê. E tiaturi râ anei tatou e a amaha ˈi te mau taoˈa tahi ora i roto i te opu o Maria e a amaha faahou ai, tei roto “te Atua atoa e te taatoa” i te hoê aiû oti ore e i te avaˈe matamua o to ˈna hapûraa ua iti aˈe oia i te hoê tenetimetera te roa e mea nainai noâ te mau mata e te mau tariˈa?

A tapea noa i roto i te feruriraa e ua parau te melahi ra o Gaberiela ia Maria e e piihia ta ˈna tamarii te “Tamaiti na te Teitei” e te “Tamaiti na te Atua,” eiaha râ “te Atua te Tamaiti.” Inaha, ahiri e o Iesu te Atua Mana hope, no te aha aita te melahi ra o Gaberiela i faaohipa i te hoê â parau faaohipahia e te feia turu i te Toru Tahi i teie nei mahana—“te Atua te Tamaiti”? Aita o Gaberiela i faaohipa i taua parau ra no te mea aita taua haapiiraa ra i roto i te Bibilia.

Papu maitai, ua taotiahia to tatou maramarama no nia i te mau ohipa a te Atua. Te tauturu nei râ te maramarama tano no nia i te mau Papai ia tatou ia tiaturi e e mana to te Atua Mana hope, te Poiete o te oraraa atoa, ma te semeio ia tuu i te ora o ta ˈna Tamaiti herehia, o Iesu Mesia, i roto i te opu o Maria e i muri iho ia paruru i to ˈna tupuraa na roto i To ˈna puai ohipa, aore ra varua moˈa, e tae roa ˈtu i te taime e riro mai ai o Maria ei metua vahine o Iesu—te Tamaiti o te Atua.

Oia, ua haamaitai-rahi-hia o Maria ei metua vahine o te taata o tei riro ei Mesia. E ere i te faatura-ore-raa ia ˈna ia farii e aita te haapiiraa maramarama maitai a te Bibilia—e tae noa ˈtu te faatiaraa o te haehaa o Maria—e horoa ra ia ˈna i te tiaraa “Metua vahine o te Atua.”

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo na i te vea iti E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi? neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]

Museo del Prado, Madrid

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono