Te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia: te haerea maitai aˈe
“KUNGSHI, kungshi fa tsaï!” (Te haapopou atu nei au ia oe! ia monihia oe e tia ˈi!) E haafaufaa teie poroi no te matahiti apî, matauhia i te fenua Tinito, i te manuïaraa i te pae materia, o te riro hoi i te ite-pinepine-hia i roto i te ao taatoa nei. No te faarahi i te aravihi e riro atu ai ei taata moni, e haafaufaa-rahi-hia hoi te pae no te haapiiraa e riro roa ˈtu ai te reira ei taoˈa haamoriraa. I roto e rave rahi mau fenua i te pae Hitia o te râ ma, te tapitapiraa matamua a te mau metua, te faaôraa ˈtu ïa i ta ratou mau tamarii i roto i te fare haapiiraa tama hou maitai roa ˈˈe, ia nehenehe ratou i muri iho ia ô atu i roto i te fare haapiiraa tuatahi maitai roa ˈˈe, e tae noa ˈtu i te haapiiraa tuatoru. Mai te pae Tooa o te râ ma, e rave rahi teie e haapeapea nei i te imi i te taoˈa materia e monihia ˈi ratou e te oraraa au roa ta ˈna e hopoi mai.
Eaha ˈtura ïa te tia ia parauhia no nia i taua tapitapiraa materia matauhia ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia? “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa e roohia ïa i te ati e te marei e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra e te pohe mure ore”, ta te aposetolo ïa o Paulo e faaara maira. Teie â ta ˈna e parau ra: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:9, 10). Ma te haapapu mai i te hoê parau mau e ite-pinepine-hia ia haamau te mau taata i te tahi mau titauraa materia ei tapitapiraa matamua na ratou, te faaite te Koheleta 5:10 e: “O tei nounou i te ario ra e ore ïa e mauruuru i te ario; e tei nounou i te taoˈa ra, e ore ïa e mauruuru i te taoˈa e ia rahi noa ˈtu. E mea faufaa ore atoa te reira.”
E hia rahiraa tane e vahine teie e rave puai nei raua toopiti atoa i te ohipa e noaa mai ai ia raua i te mau taoˈa faufaa ore atoa te nehenehe e manaˈohia e e riro atu ei mau taata ohipa mau e ore ai raua e mau mai i to raua fare ia nehenehe raua ia fanaˈo i ta raua mau taoˈa materia! Ei faataa-ê-raa, teie ta Paulo i papai hou oia e horoa ˈtu i teie faaararaa i muri nei ia Timoteo ra: “Area te paieti e te mauruuru ra, o te taoˈa rahi mau ïa. (...) E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” (Timoteo 1, 6:6, 8). Teie te manaˈo ta te Maseli 28:20 e horoa mai nei: “O te taata haavare ore ra te rahi ra to ˈna maitai; o tei ru râ i te haaputu i ta ˈna taoˈa ia rahi eita e ore te hara.” Mea peapea mau ia ite i te mau taata, huru auhoa hoi e te farii maitai, i te ore e haapao i te mau faaueraa tumu faufaa mau no nia i te haerea tia, e te pae morare no te mau tutavaraa ta ratou e horoa nei no te haaputu rahi mai i te mau taoˈa materia!
I roto i te pu iho o te utuafare
I roto i te tahi mau nunaa e mau puhapa, ua riro ei peu matauhia ia reva ˈtu te mau tamarii — e oia hoi te mau tamahine iho â ra, o te faarue mai i te utuafare no te faaipoipo atu — e rave i te ohipa e e hapono mai ai i te mau avae atoa i te fare, i te hoê tino moni, no te faaite i to ratou faatura e to ratou mauruuru i to ratou mau metua tei rave ia ratou. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê utuafare Ite no Iehova, ua faaite maira te tamahine i to ˈna mau metua e te hinaaro ra oia e haere atu i roto i te hoê oire no te tavini ei pionie (tavini ma te taime taatoa). A feruri na râ i to ˈna peapea ia pahono mai to ˈna mau metua e e te hinaaro ra raua ia haere oia e rave i te ohipa e ia hapono mai i te moni i te mau avae atoa no te tauturu ia raua! Aita hoi raua e fifi ra i te pae materia. No reira, aita ïa te faaueraa tumu e titau ra i te mau tamarii ia haapao i to ratou mau metua ruhiruhia, maˈi hoi aore te hinaaro ia tauturuhia, e tano ra i roto i teie huru tupuraa (Mataio 15:4-6; Timoteo 1, 5:8). E peu noa hoi teie tei haamauhia i roto i to ratou puhapa: e tia i te mau tamarii ia tauturu i te haaputu i te mau taoˈa materia no te utuafare. Noa ˈtu â ïa e e riro taua peu nei ei peu faufaa i te tahi taime i te mea hoi aita e tauturu i te pae totiare, e haapao na taua utuafare ra i te reira no te paruru i to ˈna roo i mua i te taatoaraa aore ra no te mea ua riro roa oia i te hinaaro matauhia o te “fa tsaï”.
A faaite atu ai te metua tane i to ˈna manaˈo i te hoê matahiapo o te amuiraa kerisetiano no nia i taua tumu parau nei, ua faaitoitohia maira oia ia hiˈopoa e rave rahi mau irava o te mau Papai hou e rave atu ai i te hoê opuaraa. I roto i te mau irava i faaauhia ˈtu ia ˈna, te vai ra ïa te Korinetia 2, 12:14, i reira Paulo e haamau ai i teie nei faaueraa tumu: “E ore hoi te tamarii e haaputu i te taoˈa na te metua, o te metua râ e haaputu na te tamarii.” I muri aˈe i to ˈna feruriraa i nia i teie nei faaueraa tumu bibilia, e i te tahi atu â, ua rave aˈera te mau metua i ta raua opuaraa. Ua oaoa roa ta raua tamahine inaha, ua faatiahia oia ia riro mai ei pionie tamau e ia tauturu-atoa-hia hoi oia i te pae materia.
Te auraro: e tae noa ˈtu i tei hea faito?
Ua riro atoa te tumu parau no nia i te auraro ei tuhaa i reira te mau peu matauhia e ore ai e tano e te mau faaueraa tumu o te Bibilia. I roto i te tahi mau fenua, te titau ra te peu i te taata tataitahi ia auraro-taatoa-hia to ˈna mau metua e te tahi atu mau mana i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. E ere i te mea varavara, i roto i taua mau huru fenua ra, ia patoi te tahi mau tane e maha ahuru matahiti e hau atu, i te taio i te mau parau atoa no roto mai i te hoê haapaoraa taa ê i ta to ratou mau metua, aore ra ia rave i te hoê opuaraa faufaa roa ma te ore na mua e e ani i to ratou manaˈo, inaha te mǎtaˈu ra hoi ratou ia ore ratou ia fariihia mai. Teie râ, e peu matauhia i roto i taua mau fenua ra ia patoi tahaa atu te tahi mau taurearea i to ratou mau metua. Te tauturu mai nei te Bibilia ia tatou, na roto i to ˈna mau manaˈo aifaito, ia ore tatou ia topa i roto i te marei. Ua faaite-papu-hia te faaueraa tumu no nia i te auraro taotiahia i te mau tia mana i roto i te Ohipa 4:19 e 5:29. A tapao atoa na e mai te peu e e faaitoito o Paulo ia auraro te mau tamarii i to ratou mau metua, te faaite atoa ra râ oia e aita to taua auraroraa ra e otia, ia parau oia e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.” — Ephesia 6:1-3.
Te faito e itea ˈi e te auraro ra te hoê tamarii i to ˈna metua, tei te tahi atu â faaueraa tumu a te Bibilia: oia hoi te auraroraa te vahine i ta ˈna tane. “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo”, ta te aposetolo Paulo ïa i papai. I muri iho, ua faaaano atu â oia i taua faaueraa tumu nei ma te faahaamanaˈo i te parau i faahitihia e Iehova i muri aˈe i to ˈna haamauraa i te faaipoiporaa o na taata matamua: “E no reira e faarue ai te taata nei i tana metua tane e te metua vahine, a ati atu ai i tana vahine, e riro raua ei hoê.” — Ephesia 5:22-31.
Eaha ˈtura râ te tia ia parau no nia i te huru tupuraa e farereihia i roto e rave rahi mau fenua, i reira te tamarii tamaroa e ora i pihai iho i to ˈna na metua ia oti oia i te faaipoipo? Te faaite ra te Bibilia e e ite-pinepine-hia te reira i roto i te mau taata haamori ia Iehova, i te tau hou te kerisetianoraa iho â râ. I roto i taua mau huru tupuraa ra, o te metua tane o te utuafare ïa te patereareha, area te mau vahine ra e tia ïa ia ratou tataitahi ia auraro i ta ratou iho mau tane. I roto râ vetahi mau fenua, e pinepine te metua vahine o te tane i te raatira ˈtu i nia i ta ˈna taoete vahine. Mea fifi roa ˈtura ïa no te tamaiti ia faaohipa i te faaueraa tumu no nia i te mana o te metua vahine e no ta ˈna vahine ia auraro mau i ta ˈna tane. Noa ˈtu te reira, e tia i te tamaiti ia haamau i te hoê aifaitoraa i rotopu i te faatura e faaite i to ˈna mau metua e te faufaaraa ia aratai i to ˈna utuafare mai te peu e hinaaro oia ia riro o Iehova ei tuhaa toru i roto i te ‘taura taipe e toru fenu ra eita e motu vave’. — Koheleta 4:12.
I roto vetahi mau fenua, te itehia ra te tahi atu â huru tupuraa fifi roa ˈtu â, ia faaipoipo te hoê tane i te hoê vahine no roto mai i te hoê fetii aita e tamarii tamaroa to reira. Te hiˈoraa i muri nei, o te ohipa mau ïa e farereihia e te hoê taata, mai te peu i muri iho, e haapii oia i te faaueraa tumu a te Bibilia e e faaitoito oia i te faaohipa i te reira. Teie hoi, ua faaipoipo aˈera te hoê taurearea katolika i roto i te hoê fetii katolika. I te haamataraa ra iho â, aita oia i auhia e taua fetii ra; ua faariro-noa-hia hoi oia mai te hoê rave ohipa tamoni ore e tiaihia ra e ia fanau mai oia i te tamarii no te faahaere te iˈoa o te fetii. Mai ta te peu e titau ra i roto i te hoê faanahoraa mai te reira te huru, ua faarue aˈera oia i to ˈna iho iˈoa ia nehenehe ta ˈna mau tamarii ia fatu i te faufaa a te fetii. A haapii ai oia i te faaueraa tumu no nia i te mana o te metua tane e a tamata ˈi oia i te faaohipa i te reira, ua taora maira ta ˈna vahine e to ˈna atoa mau metua i teie parau: ‘Aita ta oe hoê noa ˈˈe taoˈa i roto i teie utuafare, aita ïa ta oe e parau no nia i tereraa o te mau ohipa!’
Noa ˈtu â ïa e e ere te mau taatiraa atoa mai teie te huru i te mea fifi roa ˈtu â, e ohie noa tatou i te taa e mai te peu te mana ra te hoê peu, mai te peu e e tia i te tane ia auraro, e riro mau â ïa te mau fifi i te itea mai mai te peu e hinaarohia e faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia no nia i te mana. Mea fifi roa hoi no te hoê tane kerisetiano ia faaohipa i to ˈna mana ma te here i nia iho i to ˈna iho utuafare, e mea fifi atoa hoi no ta ˈna vahine ia auraro atu ia ˈna ma “[te hoê faatura hohonu]” eiaha râ i to ˈna mau metua tei reira raua toopiti atoa e tamau ai i te ora ˈtu. — Ephesia 5:33.
E nehenehe â e faahohoˈahia te au-ore-raa e vai ra i te tahi taime i rotopu i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e te mau peu, ia faahiti tatou i te parau no te faaipoiporaa o te mau tamarii faaauhia e to ratou mau metua. No te mau kerisetiano apî aita to ratou mau metua i roto i te parau mau, e riro mau â te reira ei fifi, no te mea no te mau metua, aita ratou i manuïa mai te peu e aitâ ta ratou mau tamarii i “faaipoipo” atura, ia taeahia ia ratou i te hoê faito matahiti. E faahepo rahi atu ïa ratou i ta ratou mau tamarii, i ta ratou iho â râ mau tamarii tamahine, e e taparahi roa ˈtu hoi ratou i taua mau tamahine ra ia faaipoipo ratou. Mai te peu e aita e hoa faaipoipo kerisetiano e tano ra i ta ratou mau tamarii, e faaohipa hoi te mau metua aita to roto i te parau mau i to ratou mana taatoa no te faaau i te hoê faaipoiporaa. E haamanaˈo râ te kerisetiano i te faaueraa tumu e titau ra e ia faaipoipo “ia au râ i te Fatu”. — Korinetia 1, 7:39; Deuteronomi 7:3, 4.
E noaa mai te mau haamaitairaa ia faaohipahia te mau faaueraa tumu bibilia
Te nehenehe faahiahia mau o te mau faaueraa tumu o te Bibilia oia ïa e riro te reira i te haamaitai i te oraraa o te taata e hinaaro e faaohipa, noa ˈtu eaha te vahi ta ˈna e faaea ra. E faariro te reira i te mau taata ei mau taata haerea maitai aˈe, e e faariro hoi ia ratou ei mau tane e ei mau metua tane maitai aˈe, ei mau vahine e ei mau metua vahine maitai aˈe, ei mau tamarii maitai aˈe e ei mau rave ohipa maitai aˈe. E nehenehe taua mau faaueraa tumu ra e arai i te tahi mau fifi tei faatupuhia e te mau peu aita e tano ra i taua faaueraa tumu ra, e e tauturu hoi ia tatou ia hiˈo ma te hoê hiˈoraa aifaito i te mau peu atoa o te ore paha e patoi tia ˈtura i te hinaaro o te Atua no nia i te taata, e o te haafifi rahi atu râ ia ˈna ia faaau i to ˈna oraraa i nia i taua mau faaueraa ra. Nafea ïa te reira e nehenehe ai?
Na mua ˈˈe, ia au i te mau kerisetiano no Tesalonia, e tia ia outou ia farii e “e parau na te Atua” iho â te Bibilia. Te auraa ra, ia ite ïa outou e e parau paari mau â te reira no roto mai i te Tumu teitei roa ˈˈe. I muri iho, e tia ia outou ia rave i te tutavaraa no te haapii eaha ta te “parau a te Atua” e parau ra ei maitai no outou. A haapii i te huti mai i te mau faaueraa tumu e te mau ture a te Atua ia taio outou e ia tuatapapa outou i te Bibilia. E te toru ra, e tia ia outou ia faatia i taua parau ra “[ia ohipa i roto ia outou]”. (Tesalonia 1, 2:13.) E titau te reira ia amui tamau mai outou i roto i te mau amuiraa o te nunaa o te Atua, tei tatuhaahia i teie nei i roto hau atu i te 200 fenua e motu. Na te reira i faariro i te fetii rahi o te mau Ite no Iehova i roto i te ao taatoa nei mai ta outou e ite ra i teie nei: te hoê fetii e ohipa mau ra eiaha i te iˈoa noa.
Na mua ˈˈe i te mau mea atoa, te tapitapi nei te mau tavini o Iehova i te tahoê atu i te Atua ma te vaiiho i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia aratai i to ratou oraraa. Eaha ïa ta ratou e ooti nei? Te hoê autahoêraa mau e te vai maoro e te feia tei tahoê atoa e te Atua, e tae noa ˈtu te hau o te feruriraa e turu nei ia ratou i roto i te mau huru tupuraa atoa e vai ra i roto i te amuiraa o te mau mea nei (Philipi 4:6, 7). Ma te papu maitai, te tauturu nei taua autahoêraa ra, taua mau taairaa fatata roa e te Atua e te tahi atu, ia haamaitai â ratou i te huru o to ratou oraraa mai teie atu nei. Taa ê atu i te reira, te vai ra i roto i taua autahoêraa ra e taua mau taairaa ra, te parau tapu no nia i te ora mure ore i roto i te amuiraa apî e te parau-tia a te Atua i reira te mau mea atoa e auraro ai i te hinaaro o te Atua. — Timoteo 1, 4:8; Korinetia 1, 15:28.
[Hohoˈa i te api 5]
A farii i te Bibilia ei “parau na te Atua”.
A rave i te tutavaraa no te haapii eaha ta te Parau a te Atua e parau ra ei maitai no outou.
A faatia i taua Parau ra “ia ohipa i roto ia outou”.