PENE AHURU MA MAHA
E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ˈi?
Eaha te hinaarohia no te riro ei tane maitai?
E nafea te hoê vahine e nehenehe ai e riro ei vahine faaipoipo maitai?
Eaha te titauhia no te riro ei metua maitai?
E nafea te mau tamarii e nehenehe atoa ˈi e faaoaoa i te oraraa utuafare?
1. Eaha te ravea e oaoa ˈi te oraraa utuafare?
TE HINAARO nei te Atua ra o Iehova ia oaoa to outou oraraa utuafare. Te horoa nei ta ˈna Parau, te Bibilia, i te mau faaueraa na te melo utuafare taitahi, ma te faataa i te tuhaa ta te Atua e hinaaro nei ia amo te melo taitahi. Ia haapao te mau melo utuafare i ta ratou tuhaa ia au i te mau aˈoraa a te Atua, mea oaoa roa ïa te faahopearaa. Ua parau Iesu e: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.”—Luka 11:28.
2. E oaoa te utuafare mai te peu e e farii tatou i te aha?
2 E oaoa te utuafare mai te peu iho â râ e e farii tatou e o Iehova, ta Iesu i parau “to matou Metua,” te tumu o te utuafare. (Mataio 6:9) Te vai nei te mau utuafare atoa i te fenua nei maoti to tatou Metua i te raˈi—e ua ite iho â oia eaha te faaoaoa ia ratou. (Ephesia 3:14, 15) No reira, eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te tuhaa a te melo utuafare taitahi?
O TE ATUA TE TUMU O TE UTUAFARE
3. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te haamataraa o te oraraa utuafare, e no te aha tatou i ite ai e e parau mau ta te reira e faahiti ra?
3 Ua poiete Iehova i na taata matamua, o Adamu raua o Eva, e ua apiti ia raua ei tane e vahine. Ua tuu oia ia raua i roto i te hoê nohoraa paradaiso nehenehe i te fenua nei—te ô i Edene—e ua faaue ia raua ia fanau i te tamarii. “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei,” ta Iehova ïa i parau. (Genese 1:26-28; 2:18, 21-24) E ere teie parau i te hoê aamu aore ra i te hoê aai noa, ua faaite hoi Iesu e e parau mau ta te Genese e faahiti ra no nia i te haamataraa o te oraraa utuafare. (Mataio 19:4, 5) Te faaruru nei tatou e rave rahi fifi e mea taa ê roa te oraraa i teie mahana i ta te Atua i opua na, e ite mai râ tatou no te aha te utuafare e nehenehe ai e oaoa.
4. (a) E nafea te melo taitahi e nehenehe atoa ˈi e faaoaoa i te oraraa utuafare? (b) No te aha e mea faufaa roa ˈi te haapiiraa i to Iesu oraraa ia oaoa te utuafare?
4 E nehenehe atoa te melo utuafare taitahi e faaoaoa i te oraraa utuafare ma te pee i te Atua i roto i te faaiteraa i te aroha, aore ra here. (Ephesia 5:1, 2) E nafea râ tatou e nehenehe ai e pee i te Atua, eita hoi ta tatou e nehenehe e ite mata ia ˈna? E nehenehe tatou e haapii e nafea Iehova e ohipa ˈi, no te mea ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi mai te raˈi mai i te fenua nei. (Ioane 1:14, 18) No te mea i te fenua nei ua pee maitai roa teie Tamaiti o Iesu Mesia i to ˈna Metua i te raˈi, te iteraa e te faarooraa ia Iesu e au ïa e tei pihai iho tatou ia Iehova e te faaroo ra tatou ia ˈNa. (Ioane 14:9) No reira, ma te haapii no nia i te here ta Iesu i faaite e ma te pee i to ˈna hiˈoraa, e nehenehe atoa tatou taitahi e faaoaoa ˈtu â i to tatou oraraa utuafare.
TE HOÊ HOHOˈA NO TE MAU TANE
5, 6. (a) E nafea ta Iesu raveraa i te amuiraa e riro ai ei hiˈoraa no te mau tane? (b) Eaha te rave e tia ˈi ia faaorehia te mau hara?
5 Te parau ra te Bibilia e mea maitai ia rave te mau tane i ta ratou mau vahine mai ta Iesu raveraa i ta ˈna mau pǐpǐ. A hiˈo na i teie faaueraa Bibilia: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui. . . . E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia.”—Ephesia 5:23, 25-29.
6 E hiˈoraa maitai roa to Iesu aroha, aore ra here, i ta ˈna amuiraa pǐpǐ no te mau tane. Ua “aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra,” ma te pûpû i to ˈna ora ei tusia no ratou, noa ˈtu to ratou huru tia ore. (Ioane 13:1; 15:13) Ua aˈo-atoa-hia te mau tane e: “E aroha [“noa,” Traduction du monde nouveau] outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” (Kolosa 3:19) Eaha te tauturu i te hoê tane ia faaohipa i teie aˈoraa, mai te peu iho â râ e i te tahi taime eita ta ˈna vahine e haa ma te paari? Mea maitai ia haamanaˈo oia i ta ˈna iho mau hape e i tei titauhia ia rave oia ia faaore te Atua i te reira. Ia aha ïa oia e tia ˈi? Ia faaore ïa oia i ta vetahi ê hara i nia ia ˈna, e ta ta ˈna atoa vahine. Parau mau, ia na reira atoa te vahine e tia ˈi. (A taio i te Mataio 6:12, 14, 15.) Te taa ra anei ia outou no te aha vetahi i parau ai e te hoê faaipoiporaa manuïa, o te apitiraa ïa o na taata e piti tei ineine i te faaore i ta te tahi e te tahi hapa?
7. Eaha ta Iesu i tâuˈa, a vaiiho mai ai i teihea hiˈoraa no te mau tane?
7 Mea maitai atoa ia tapao te mau tane e ua faatura noa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua tâuˈa oia i to ratou mau taotiaraa e to ratou mau hinaaro pae tino. A rohirohi ai ratou, ei hiˈoraa, ua parau oia e: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.” (Mareko 6:30-32) O te mau vahine atoa te tano ia faatura-maitai-hia. Te faataa ra te Bibilia ia ratou mai “te farii paruparu” ta te mau tane e “faatur[a] ˈtu” e tia ˈi. No te aha? No te mea te fatu ra te tane e te vahine atoa i “te maitai [o] te ora.” (Petero 1, 3:7) Mea maitai ia haamanaˈo te mau tane e na te haavare ore, aore ra taiva ore, e faariro i te hoê taata, e tane anei aore ra e vahine, ei mea faufaa no te Atua.—Salamo 101:6.
8. (a) E nafea te hoê tane o te “aroha [ra] i tana iho vahine” e “aroha [ˈi] ia ˈna iho”? (b) Eaha te auraa e “hoê” te hoê tane e ta ˈna vahine?
8 Te parau ra te Bibilia e te hoê tane “tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho.” No te mea ïa e “e ere atura” te hoê tane e ta ˈna vahine “i te toopiti, hoê râ,” mai ta Iesu i faaite. (Mataio 19:6) No reira, e titauhia ia taotia raua i to raua taatiraa pae tino i roto noa ia raua iho. (Maseli 5:15-21; Hebera 13:4) E nehenehe raua e na reira mai te peu e e haapao raua ma te miimii ore i te mau hinaaro o te tahi e te tahi. (Korinetia 1, 7:3-5) Teie te haamanaˈoraa maitai: “Aore roa . . . e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” E mea faufaa roa ia aroha, aore ra here, te mau tane i ta ratou mau vahine mai ta ratou e na reira nei ia ratou iho, a haamanaˈo ai e e hopoia ta ratou i mua i to ratou iho upoo, o Iesu Mesia.—Ephesia 5:29; Korinetia 1, 11:3.
9. Eaha te huru maitai o Iesu i faahitihia i roto i te Philipi 1:8, e no te aha e titauhia ˈi ia faaite te mau tane i teie huru maitai i nia i ta ratou mau vahine?
9 Ua faahiti te aposetolo Paulo i “te aroha rahi o Iesu Mesia.” (Philipi 1:8) E huru maitai haumǎrû to Iesu aroha rahi, aore ra here, na te reira hoi i turai i te tahi mau vahine ia riro ei pǐpǐ na ˈna. (Ioane 20:1, 11-13, 16) E mea hinaaro roa na te mau vahine ia here ta ratou mau tane ia ratou.
TE HOÊ HIˈORAA NO TE MAU VAHINE
10. E nafea Iesu e horoa ˈi i te hoê hiˈoraa no te mau vahine?
10 E faanahonahoraa te hoê utuafare, e e hinaarohia te hoê upoo ia haa maite te reira. E Upoo atoa to Iesu ta ˈna e auraro atu. “To te Mesia ra upoo, o te Atua ïa,” mai “to te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Korinetia 1, 11:3) E hiˈoraa maitai roa to Iesu auraro i te tiaraa upoo o te Atua, inaha e upoo to tatou paatoa e titauhia ia auraro atu tatou.
11. Eaha te huru o te hoê vahine i nia i ta ˈna tane e tia ˈi, e eaha paha te faahopearaa o to ˈna haerea?
11 E hape na te mau tane tia ore e e pinepine, e ere ratou i te mau upoo utuafare hope i te faahiahia. E nafea ïa te hoê vahine? Eiaha oia e haafaufaa ore i ta ta ˈna tane e rave ra e eiaha atoa e tamata i te haru i to ˈna tiaraa upoo. E mea tia ia haamanaˈo te hoê vahine e mea faufaa roa te hoê aau, aore ra huru feruriraa, mǎrû e te mamahu i te aro o te Atua. (Petero 1, 3:4) Ia faaite oia i taua huru feruriraa ra, e mea ohie atu â no ˈna ia faaite i te auraro e au i te Atua ra, i roto atoa i te mau tupuraa fifi. Hau atu â, te na ô ra te Bibilia e: “E te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) E nafea râ ia ore te tane e farii i te Mesia ei Upoo no ˈna? Teie ïa ta te Bibilia aˈoraa i te mau vahine: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu [aore ra faatura hohonu].”—Petero 1, 3:1, 2.
12. No te aha e ere ai i te mea ino ia faaite te hoê vahine i to ˈna mau manaˈo ma te faatura?
12 Aita te hoê vahine e faatura ore ra i ta ˈna tane, e hoa faaroo anei aore ra eita, ia faaite atu oia ma te mǎrû i te hoê manaˈo tei taa ê roa i to ta ˈna tane. E manaˈo tano paha to ˈna, e e nehenehe te utuafare taatoa e faufaahia i te reira ia faaroo te tane ia ˈna. Aita Aberahama i farii i te manaˈo o ta ˈna vahine o Sara i to ˈna pûpûraa ˈtu i te hoê ravea tano noa e afaro ai te tahi fifi utuafare, teie râ ta te Atua i parau ia ˈna: “E faaroo oe i te reo o Sara.” (A taio i te Genese 21:9-12.) Parau mau, ia rave te hoê tane i te hoê faaotiraa aita e ofati ra i te ture a te Atua, e auraro ta ˈna vahine ia ˈna ma te turu i taua faaotiraa ra.—Ohipa 5:29; Ephesia 5:24.
Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Sara i vaiiho mai no te mau vahine?
13. (a) Eaha ta te Tito 2:4, 5 e faaitoito ra i te mau vahine faaipoipo ia rave? (b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faataa-ê-raa e te faataaraa?
13 Ia au i ta ˈna tuhaa, mea rahi ta te hoê vahine e nehenehe e rave i roto i te aupururaa i te utuafare. Ei hiˈoraa, te faaite ra te Bibilia e mea tia “ia aroha” te mau vahine faaipoipo “i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane.” (Tito 2:4, 5) Te hoê vahine faaipoipo e metua vahine o te na reira, e here e e faatura noa ïa to ˈna utuafare ia ˈna. (A taio i te Maseli 31:10, 28.) No te mea râ e apitiraa te faaipoiporaa o te mau taata tia ore, e nehenehe te tahi mau tupuraa fifi roa e faataa ê aore ra e faataa ia ratou. Te faatia ra te Bibilia i te faataa-ê-raa i roto i te tahi noa mau tupuraa. E ere râ te reira i te ohipa hauti, te aˈo ra hoi te Bibilia e: “Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane . . . e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine.” (Korinetia 1, 7:10, 11) O te peu taatiraa pae tino tia ore anaˈe o te hoê o na apiti te tumu Bibilia e nehenehe ai e faataa.—Mataio 19:9.
TE HOÊ HIˈORAA MAITAI ROA NO TE MAU METUA
14. Eaha to Iesu huru i nia i te mau tamarii, e eaha ta te mau tamarii e hinaaro ia rave to ratou mau metua?
14 Ua horoa Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa no te mau metua na roto i to ˈna huru i nia i te mau tamarii. A tamata ˈi te tahi atu i te tapea i te mau tamarii rii eiaha e tapiri atu ia Iesu, teie ta ˈna i parau: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu.” Te parau ra te Bibilia e “ua rave atura [oia] ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua faaora ˈtura [aore ra haamaitai atura] oia ia ratou.” (Mareko 10:13-16) Ua rave Iesu i te taime no te mau tamarii rii, eiaha anei ïa outou e na reira atoa no ta outou iho mau tamaiti e tamahine? E hinaaro ratou eiaha maa vahi iti noa, te hoê tuhaa rahi râ o to outou taime. E titauhia ia rave outou i te taime no te haapii ia ratou, no te mea tera ta Iehova e faaue ra i te mau metua ia rave.—A taio i te Deuteronomi 6:4-9.
15. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te paruru i ta ratou mau tamarii?
15 I te mea e te ino noa ˈtura teie nei ao, e hinaaro te mau tamarii i te mau metua o te paruru ia ratou i te mau taata o te imi i te rave ino ia ratou, i te pae taatiraa anei. A hiˈo na mea nafea to Iesu parururaa i ta ˈna mau pǐpǐ, ta ˈna i parau ma te here “e au mau tamarii nei.” I to ˈna haruraahia e a fatata ˈi oia i te haapohehia, ua imi Iesu i te ravea e ora ˈi ratou. (Ioane 13:33; 18:7-9) Ei metua, e mea hinaarohia ia ara outou i te mau tamataraa a te Diabolo i te rave ino i ta outou mau tamarii rii. E mea tia ia faaara oioi outou ia ratou.a (Petero 1, 5:8) Aita i itehia aˈenei te haamǎtaˈuraa rahi i to ratou maitai i te pae tino, i te pae varua e i te pae morare mai i teie mahana.
Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i to Iesu huru i nia i te mau tamarii?
16. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i to Iesu huru i mua i te mau huru tia ore o ta ˈna mau pǐpǐ?
16 I te po hou Iesu a pohe ai, ua mârô ta ˈna mau pǐpǐ o vai te mea teitei aˈe i rotopu ia ratou. Aita Iesu i riri ia ratou, ua tamau râ oia ma te here i te taparuparu ia ratou na roto i te parau e te hiˈoraa. (Luka 22:24-27; Ioane 13:3-8) Mai te peu e e metua outou, te ite ra anei outou e nafea outou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iesu i roto i ta outou huru aˈoraa i ta outou mau tamarii? Parau mau, e tano ia aˈo ia ratou, ia horoahia râ te reira ma te “mâmâ” eiaha ma te riri. Eiaha e paraparau ma te feruri ore ma “te ˈoˈe patiatia.” (Ieremia 30:11; Maseli 12:18) Ia aˈo outou i ta outou tamarii e tia ˈi ma te hoê raveraa e ite ai oia i muri aˈe e mea tano iho â te reira.—Ephesia 6:4; Hebera 12:9-11.
TE HOÊ HOHOˈA NO TE MAU TAMARII
17. Mea nafea to Iesu horoaraa i te hiˈoraa maitai roa no te mau tamarii?
17 E nehenehe anei te mau tamarii e haapii na roto ia Iesu? E! Na roto i to ˈna iho hiˈoraa, ua faaite Iesu e nafea te mau tamarii e faaroo ai i to ratou mau metua. “O ta tau Metua . . . i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei,” ta ˈna ïa i faahiti, “aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra.” (Ioane 8:28, 29) Ua faaroo Iesu i to ˈna Metua i te raˈi, e te parau ra te Bibilia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua. (A taio i te Ephesia 6:1-3.) E tamarii tia roa o Iesu, ua faaroo râ oia i to ˈna nau metua ia Iosepha e ia Maria, nau taata tia ore. Ua tauturu mau â te reira i te faaoaoa i te mau melo atoa o te utuafare o Iesu!—Luka 2:4, 5, 51, 52.
18. No te aha Iesu i faaroo noa ˈi i to ˈna Metua i te raˈi, e o vai te oaoa ia faaroo te mau tamarii i to ratou mau metua i teie mahana?
18 E nehenehe anei te mau tamarii e ite i te tahi mau ravea e pee atu â ˈi ratou ia Iesu, a oaoa ˈtu ai to ratou mau metua? Parau mau, e manaˈo paha te tahi feia apî e mea fifi ia faaroo i to ratou mau metua, tera râ ta te Atua e hinaaro ra ia rave te mau tamarii. (Maseli 1:8; 6:20) Ua faaroo noa Iesu i to ˈna Metua i te raˈi, i roto atoa i te mau tupuraa fifi. I te hoê mahana, a hinaaro ai te Atua ia rave Iesu i te hoê ohipa fifi roa, teie ta Iesu i parau: “E hopoi ê atu i teie nei auˈa [te tahi titauraa].” Ua rave râ Iesu i ta te Atua i ani, no te mea ua taa ia ˈna e mea ite aˈe to ˈna Metua ia ˈna. (Luka 22:42) Ma te haapii i te faaroo, e faaoaoa roa te mau tamarii i to ratou mau metua e to ratou Metua i te raˈi.b—Maseli 23:22-25.
Ia tamatahia ratou, ia feruri te feia apî i te aha e tia ˈi?
19. (a) E nafea Satani e tamata ˈi i te mau tamarii? (b) Eaha te faahopearaa o te haerea ino o te mau tamarii i nia i te mau metua?
19 Ua tamata te Diabolo ia Iesu, e e nehenehe e papu ia tatou e e tamata atoa oia i te feia apî ia rave i te mea ino. (Mataio 4:1-10) Te faaohipa ra te Diabolo ra o Satani i te faaheporaa a te mau hoa, e mea fifi hoi ia patoi atu. Mea faufaa roa ïa no te mau tamarii eiaha e amuimui i te feia ohipa ino! (Korinetia 1, 15:33) Ua amuimui Dina, te tamahine a Iakoba, i te feia aita e haamori ra ia Iehova, e mea rahi te fifi i tupu i muri aˈe. (Genese 34:1, 2) A feruri na i te mauiui rahi o te utuafare ia rave noa ˈtu hoê melo i te taatiraa morare ore!—Maseli 17:21, 25.
TE RAVEA E OAOA ˈI TE UTUAFARE
20. No te fanaˈo i te hoê oraraa utuafare oaoa, ia aha te melo utuafare taitahi e tia ˈi?
20 E afaro ohie aˈe te mau fifi utuafare mai te peu e te faaohipahia ra te mau aˈoraa Bibilia. Oia mau, o te faaohiparaa i tera mau aˈoraa te ravea e oaoa ˈi te utuafare. No reira, e te mau tane, a here i ta outou vahine, e a rave ia ˈna mai ta Iesu raveraa i ta ˈna amuiraa. E te mau vahine, a auraro i te tiaraa upoo o ta outou tane, e a pee i te hiˈoraa o te vahine maitai faataahia i roto i te Maseli 31:10-31. E te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii. (Maseli 22:6) E te mau metua tane, “ei taata aˈo maitai” outou “i to [outou] iho utuafare.” (Timoteo 1, 3:4, 5; 5:8) E te mau tamarii, a faaroo i to outou na metua. (Kolosa 3:20) Aita e melo tia roa i roto i te utuafare, e hape paatoa hoi ratou. No reira, a vai haehaa noa, ma te ani te tahi i te tahi ia faaore i te hara.
21. Eaha te mau tiaturiraa faahiahia e tiai maira ia tatou, e e nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te hoê oraraa utuafare oaoa i teie nei?
21 I roto i te Bibilia, mea rahi iho â te aˈoraa e te haapiiraa faufaa no nia i te oraraa utuafare. Hau atu â, te haapii atoa maira te Bibilia no nia i te ao apî a te Atua e te hoê fenua paradaiso î i te taata oaoa o te haamori ia Iehova. (Apokalupo 21:3, 4) Auê ïa tiaturiraa faahiahia te tiai maira ia tatou! I teie nei atoa, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê oraraa utuafare oaoa ma te faaohipa i te mau haapiiraa a te Atua i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia.
a Maa tauturu no te paruru i te mau tamarii i roto i te pene 32 o te buka Écoute le grand Enseignant, piahia e te mau Ite no Iehova.
b I te taime noa e ani ai te hoê metua i te hoê tamarii ia ofati i te ture a te Atua, e tano ai ia faaroo ore te tamarii.—Ohipa 5:29.