VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/2 api 14-19
  • Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra ia tatou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra ia tatou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tapearaa i te hoê haava manaˈo maitai
  • Te auraroraa i te faanahonahoraa a te Atua
  • Te fariiraa i te aˈo
  • Te auraroraa i te mau mana teitei
  • Te auraroraa i te Atua i roto i te utuafare fetii
  • Mau tauturu no te faaite i te auraroraa i te Atua
  • Te mau haamaitairaa e noaa mai i te auraroraa i te Atua
  • Te auraroraa i te Atua—No te aha e o vai?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te auraroraa a te hoê vahine—Eaha te auraa?
    A ara mai na! 1996
  • To vai mana ta oe e auraro?
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • Te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia: te haerea maitai aˈe
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/2 api 14-19

Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra ia tatou

“E tena na, e auraro atu outou i te Atua.”—IAKOBO 4:7.

1. Eaha te nehenehe e parau no nia i te Atua o ta tatou e haamori nei?

E ATUA faahiahia mau o Iehova! Aita hoê mai ia ˈna, e Atua itea-ore-hia, te faito ore, e te otahi roa i roto e rave rahi mau tuhaa! O ˈna tei hau aˈe i te Teitei, te Arii o te ao atoa nei, tei ia ˈna ra te mana tia taatoa. Te vai nei oia mai mutaa ihora mai e a muri noa ˈtu, e no to ˈna hanahana rahi, aita te hoê taata e nehenehe e e ite ia ˈna e e ora. (Exodo 33:20; Roma 16:26) Aita e otia to to ˈna puai e to ˈna paari, e Atua tia roa i te parau-tia, e o ˈna te hiˈoraa teitei roa ˈˈe o te here. O ˈna to tatou Poiete, to tatou Haava, to tatou Iriti ture, e to tatou Arii. No ǒ mai te mau ô maitatai atoa e te mau taoˈa tia roa atoa ia ˈna ra.—Salamo 100:3; Isaia 33:22; Iakobo 1:17.

2. Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra?

2 Ia au i teie mau manaˈo atoa, aita ˈtura e feaaraa faahou no nia i ta tatou hopoia e auraro ia ˈna. Teie râ, eaha te titauhia ra ia tatou? E rave rau mau ohipa. I te mea e eita tatou e ite mata roa ˈtu i te Atua ra o Iehova, e titau te auraroraa ˈtu ia ˈna e ia pee maite tatou i te aratairaa a te hoê haava manaˈo tei haapiihia, ia tahoê tatou e te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua, ia farii tatou i te mau tia mana, e ia faatura tatou i te tiaraa upoo i roto i te utuafare fetii.

Te tapearaa i te hoê haava manaˈo maitai

3. No te tapea i te hoê haava manaˈo maitai, e tia ia tatou ia auraro i teihea mau opaniraa?

3 No te tapea i te hoê haava manaˈo maitai, e tia ia tatou ia auraro i te mau ture e te mau faaueraa tumu aore e faahopehia mai e te taata. Ei hiˈoraa, eita e nehenehe i te mau mana taata ia faahepo i te ahururaa o te faaueraa o na Ture Ahuru, e opani ra i te nounou. Inaha, te haapapu ra te reira e no ǒ mai na Ture Ahuru i te Atua, no te mea eita te hoê tino iriti ture taata e haamau i te hoê ture o te ore e nehenehe e faahepohia na roto i te arai o te mau faautuaraa mai te peu e e ofatihia. Na roto i teie ture, ua horoa te Atua ra o Iehova i te ati Iseraela tataitahi i te hopoia no te tiai ia ˈna iho—mai te peu e te hinaaro ra oia e fanaˈo i te hoê haava manaˈo maitai. (Exodo 20:17) Oia atoa, i roto i te mau ohipa a te tino o te faaere i te hoê taata ia fanaˈo i te Basileia o te Atua, te vai ra te ‘pohehae’ e te ‘faahinaaro’—e mau haerea eita hoi ta te mau haava taata e nehenehe e faautua. (Galatia 5:19-21) Teie râ, no te tapea i te hoê haava manaˈo maitai, e tia ia tatou ia ape i te reira.

4. No te tapea i te hoê haava manaˈo maitai, e tia ia tatou ia pee i teihea mau faaueraa tumu bibilia?

4 Oia, e tia ia tatou ia ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E nehenehe teie mau faaueraa tumu e haapotohia na roto i na faaueraa e piti ta Iesu Mesia i faahiti no te pahono i te uiraa ra e eaha te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Pǎpǎ ture a Mose. “[Here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. . . . E [here atu] oe i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho na.” (Mataio 22:36-40) Ma te faahohoˈa i te mea e titauhia ra i roto i te piti o teie mau faaueraa, teie ta Iesu i parau i roto i te Mataio 7:12: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou; o ta te ture ïa e ta te mau peropheta.”

5. Nafea tatou ia atuatu i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova?

5 E tia ia tatou ia rave i te mea o ta tatou i ite e mea maitai e ia ape i te rave i te mea o ta tatou i ite e mea ino, noa ˈtu e e ite mai vetahi ê ia tatou aore ra eita. E na reira tatou noa ˈtu e eita tatou e roohia mai te peu e eita tatou e rave i te mea e tia ia tatou ia rave, aore ra e rave tatou i te mea aore e tia ia rave. Oia hoi te auraa e atuatu i te mau taairaa maitatai e to tatou Metua i te raˈi ra, ma te haamanaˈo i te faaararaa ta te aposetolo Paulo i faaite i roto i te Hebera 4:13: “Aore roa hoi e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” Ia tamau noa tatou i te rave i te mea maitai, e tauturu te reira ia tatou ia aro i te mau ravea haavarevare a te Diabolo, ia patoi atu i te mau faahemaraa a teie nei ao, e ia aro i to tatou mau hinaaro miimii.—Faaau e te Ephesia 6:11.

Te auraroraa i te faanahonahoraa a te Atua

6. Eaha te mau auvaha ta Iehova i faaohipa na mua ˈtu i te tau kerisetiano?

6 Aita te Atua ra o Iehova i horoa mai i te tiamâraa e ia faaoti tatou iho e nafea tatou ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to tatou oraraa. Mai te omuaraa mai â o te aamu o te taata, ua faaohipa te Atua i te mau taata ei mau auvaha. Ua riro atura ïa o Adamu ei auvaha na te Atua i mua ia Eva. Ua horoahia te faaueraa no nia i te maa i opanihia ia Adamu na mua ˈˈe i te poieteraahia o Eva, no reira ua faaara ˈtu ïa o Adamu ia Eva i te hinaaro o te Atua no ˈna. (Genese 2:16-23) O Noa te peropheta a te Atua i mua i to ˈna utuafare fetii e i te ao na mua ˈˈe i te diluvi. (Genese 6:13; Petero 2, 2:5) O Aberahama te auvaha o te Atua i mua i to ˈna utuafare fetii. (Genese 18:19) O Mose te peropheta a te Atua e ta ˈna auvaha i mua i te nunaa Iseraela. (Exodo 3:15, 16; 19:3, 7) I muri aˈe ia ˈna, e tae roa mai ia Ioane Bapetizo ra, e rave rahi mau peropheta, mau tahuˈa e mau arii o tei faaohipahia e te Atua no te faaite i to ˈna hinaaro i to ˈna nunaa.

7, 8. (a) Maoti te haereraa mai o te Mesia, o vai tei faaohipahia ei mau auvaha a te Atua? (b) Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra i te mau Ite no Iehova i teie mahana?

7 Maoti te haerea mai o te Mesia ra o Iesu, ua faaohipa te Atua ia ˈna e ta ˈna mau aposetolo e ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ei mau auvaha No ˈna. I muri iho, e riro te mau pǐpǐ faatavaihia haapao maitai a Iesu Mesia ei “tavini haapao maitai e te paari” o te faaite i te nunaa o Iehova nafea ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ratou oraraa. Te auraroraa i te Atua, o te fariiraa ïa i te mauhaa ta te Atua ra o Iehova e faaohipa ra.—Mataio 24:45-47; Ephesia 4:11-14.

8 Te faaite ra te mau ohipa i tupu e i teie mahana, ua tahoêhia “te tavini haapao maitai e te paari” e te mau Ite no Iehova e o te Tino Aratai a teie mau Ite tei riro ei tia no ˈna. I to ˈna aˈe pae, e nomino teie tino i te mau tiaau no te mau hopoia taa ê—ei mau matahiapo e ei mau tia ratere—no te aratai i te ohipa i te hoê vahi. E titau te auraroraa i te Atua e ia auraro te Ite pûpûhia tataitahi i teie mau tiaau ia au i te Hebera 13:17: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”

Te fariiraa i te aˈo

9. Mea pinepine, eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra?

9 Mea pinepine te auraroraa i te Atua i te faaitehia na roto i te fariiraa i te aˈo no ǒ mai i te feia e tavini nei ei tiaau. Mai te peu e eita tatou iho e aˈo ia tatou mai tei titauhia, e riro paha tatou i te aˈohia mai e i te faatitiaifarohia e te feia tei noaa ia ratou te aravihi e te mana no te na reira, mai te mau matahiapo a te amuiraa. E faaite tatou i te paari ia farii tatou i teie huru aˈo.—Maseli 12:15; 19:20.

10. Eaha te hopoia e titauhia ra i te feia e horoa i te aˈoraa?

10 Papu maitai, e tia i te mau matahiapo e horoa ra i te aˈoraa ia riro ratou iho ei mau hiˈoraa i te pae no te auraroraa i te Atua. Nafea? Ia au i te Galatia 6:1, eita noa e navai ia aˈo ratou ma te au, e tia atoa râ ia ratou ia horoa i te hiˈoraa maitai: “Te mau taeae, noa ˈtu e e hape te hoê taata hou oia a ite ai, o outou tei ia outou ra te mau huru maitatai e titauhia i te pae varua, a tamata i te faatitiaifaro i teie taata na roto i te aau mǎrû, ma te ara atoa ia outou iho, ia ore outou ia hema atoa.” (T.a.a.) Oia hoi, e tia ia tuea maitai te aˈoraa a te matahiapo e to ˈna iho hiˈoraa. Ua tano te reira e te faaueraa e horoahia ra i roto i te Timoteo 2, 2:24, 25 e te Tito 1:9. Oia mau, e tia i te feia e horoa ra i te aˈo aore ra te faatitiaifaroraa ia haapao maitai eiaha roa ratou ia haavî. E tia ia ratou ia faaite i te mǎrû, te maitai, e te aueue ore atoa râ no te turu i te mau faaueraa tumu i roto i te Parau a te Atua. E tia ia ratou ia horoa i te tariˈa faaroo ma te ore e hiˈo i te huru o te taata, e ma te tamǎrû i te feia e rohi nei e o tei paruparu roa.—Faaau e te Mataio 11:28-30.

Te auraroraa i te mau mana teitei

11. Eaha te titauhia ra i te mau kerisetiano i roto i to ratou mau taairaa e te mau mana o teie nei ao?

11 Te titau atoa ra te auraroraa i te Atua e ia auraro tatou i te mau mana o teie nei ao. Te aˈohia ra tatou i roto i te Roma 13:1 e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” Te titau maira teie mau parau, taa ê atu i te tahi atu mau mea, e ia auraro tatou i te mau ture purumu e ia haapao tatou i te aufauraa i ta tatou mau tute e te mau tuhaa titauhia, mai ta te aposetolo Paulo e faahiti ra i roto i te Roma 13:7.

12. Ua taotiahia to tatou auraroraa ia Kaisara i roto i teihea auraa?

12 Ia papu râ ia tatou e ua taotiahia teie auraroraa ia Kaisara. E tia ia tatou ia haamanaˈo tamau i te faaueraa tumu ta Iesu Mesia i horoa, ia au i te Mataio 22:21: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” Te na ô ra te hoê nota i raro i te api no nia i te Roma 13:1 i roto i te hoê tatararaa (Oxford NIV [New International Version] Scofield Study Bible) e: “E ere ïa te auraa e e tia ia auraro i te mau ture tia ore i te pae morare aore ra o te ore e tano no te kerisetiano. I reira, e hopoia ta ˈna ia auraro i te Atua maoti hoi i te taata. (Ohipa 5:29; cp. Dan. 3:16-18; 6:10ff).”

Te auraroraa i te Atua i roto i te utuafare fetii

13. Eaha ta te auraroraa i te Atua i roto i te utuafare e titau ra i to ˈna mau melo?

13 I roto i te utuafare fetii, o te tane e te metua tane te upoo. E titau te reira e ia pee te mau vahine i te aˈoraa e horoahia ra i roto i te Ephesia 5:22, 23: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia.”a Area te mau tamarii ra, eita e tia ia haamau ratou i ta ratou mau ture na nia i to ratou iho manaˈo, e tia râ ia ratou ia auraro i to ratou metua tane e to ratou metua vahine, mai ta Paulo e faataa ra i roto i te Ephesia 6:1-3: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.”

14. Eaha ta te auraroraa i te Atua e titau ra i te mau upoo utuafare?

14 Parau mau, mea ohie aˈe no te mau vahine e no te mau tamarii mai te peu e e faaite atoa te mau tane e te mau metua tane i te auraroraa i te Atua. E na reira ratou na roto i te faaohiparaa i to ratou tiaraa upoo ia au maite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, mai tei papaihia i roto i te Ephesia 5:28, 29 e te 6:4: “E [here] atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i [here] i to ratou iho tino ra. O tei [here] i tana iho vahine ua [here] ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia nei.” “E te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te ao [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa] ra.”

Mau tauturu no te faaite i te auraroraa i te Atua

15. Eaha te hotu o te varua o te tauturu ia tatou ia faaite i te auraroraa i te Atua?

15 Na te aha e tauturu ia tatou ia faaite i te auraroraa i te Atua i roto i teie mau tuhaa? A tahi, o te here miimii ore—te here no te Atua ra o Iehova e no te feia o ta ˈna i tuu i nia ˈˈe ia tatou. Te faauehia ra tatou i roto i te Ioane 1, 5:3 e: “Teie hoi te [here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” Ua faaite atoa o Iesu i te hoê â manaˈo i roto i te Ioane 14:15: “Ua [here] outou ia ˈu ra, e haapao i ta ˈu parau.” Oia mau, e tauturu te here—te hotu hau roa ˈˈe o te varua—ia tatou ia mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou e e tauturu atoa ia tatou ia faatupu i te auraroraa i te Atua.—Galatians 5:22.

16. Nafea te mǎtaˈu paieti ia tauturu ia tatou ia faaite i te auraro i te Atua?

16 A piti, te vai ra te mǎtaˈu paieti. E tauturu te mǎtaˈuraa e haapeapea i te Atua ra o Iehova, ia tatou no te mea ‘o te ririraa te reira i te ino.’ (Maseli 8:13) Ma te papu maitai, e tapea te mǎtaˈu e haapeapea ia Iehova ia tatou ia ofati i to tatou faaroo no te mǎtaˈu i te taata. E tauturu-atoa-hia tatou ia auraro i te mau faaueraa a te Atua noa ˈtu eaha te mau haafifiraa o ta tatou e faaruru. Hau atu, e tapea te reira ia tatou ia topa i roto i te mau faahemaraa aore ra te mau hinaaro e rave i te hara. Te faaite ra te mau Papai e no to ˈna mǎtaˈu ia Iehova i farii ai o Aberahama i te pûpû i ta ˈna tamaiti herehia ra o Isaaka ei tusia, e na to ˈna mǎtaˈu e haapeapea ia Iehova i tauturu ia Iosepha ia manuïa i te patoi i te mau titauraa taiata a te vahine a Potiphara.—Genese 22:12; 39:9.

17. Eaha te tuhaa a te faaroo i roto i to tatou faaohiparaa i te auraro i te Atua?

17 Te toru o te tauturu, o te faaroo ïa i roto i te Atua ra o Iehova. E tauturu te faaroo ia tatou ia pee i te aˈoraa horoahia i roto i te Maseli 3:5, 6: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” E tauturu iho â râ te faaroo ia tatou ia manaˈo anaˈe tatou e te mauiui ra tatou ma te tia ore aore ra te hiˈo-ino-hia ra tatou no to tatou iri aore ra no to tatou nunaa aore ra no te tahi tuea-ore-raa o te manaˈo. E manaˈo atoa paha vetahi e aita ratou e haapaohia ra no te mea aita ratou i nominohia ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu. Mai te peu e e faaroo to tatou, e tiai tatou ia Iehova e na ˈna e faatitiaifaro i te mau ohipa i te taime au ra. A tiai noa ˈtu ai, e tia ia tatou ia tamau noa i te faaoromai.—Oto a Ieremia 3:26.

18. Eaha te maha o te tuhaa o te tauturu ia tatou ia auraro i te Atua?

18 Te maha o te tauturu, o te haehaa ïa. E ere i te mea fifi no te hoê taata haehaa ia faaite i te auraro no te mea ‘ma te haehaa o te feruriraa, e faariro oia ia vetahi ê ei mea teitei aˈe ia ˈna.’ E farii te hoê taata haehaa i te ‘faaiti’ ia ˈna. (Philipi 2:2-4; Luka 9:48) Area ra, mea au ore roa na te hoê taata teoteo ia auraro e e riri oia. Ua parauhia e mea au aˈe na te taata teoteo ia vevehia i te parau haafaahiahia i te ora mai i te aˈo.

19. Eaha te hiˈoraa maitai o te haehaa ta te hoê peretiteni tahito a te Taiete Watch Tower i faaite?

19 Ua horoa mai o Joseph Rutherford, te piti o te peretiteni a te Taiete Watch Tower, i te hoê hiˈoraa nehenehe roa o te haehaa e te auraroraa i te Atua. I to Hitler opaniraa i te ohipa a te mau Ite no Iehova i Helemani, ua papai atu te mau taeae ia ˈna no te ani e eaha te tia ia ratou ia rave i mua i te opaniraahia ta ratou mau putuputuraa e ta ratou ohipa pororaa. Ua faahiti atura oia i teie parau i te fetii o te Betela e ua farii oia ma te huna ore e aita o ˈna i ite e eaha te tia ia ˈna ia pahono atu i te mau taeae no Helemani, i mua iho â râ i te mau faautuaraa etaeta o ta ratou e faaruru ra. Ua parau atura oia e mai te peu e ua ite te hoê taata e eaha te tia ia pahono atu ia ratou, e oaoa roa oia i te faaroo i to ˈna manaˈo. Auê ïa manaˈo haehaa to ˈna e!b

Te mau haamaitairaa e noaa mai i te auraroraa i te Atua

20. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te faatupuraa i te auraroraa i te Atua?

20 E nehenehe tatou e ani e, Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia auraro tatou i te Atua? E rave rahi mau â. Te ape nei tatou i te mau haapeapearaa e te mau taiâraa e roohia nei i te feia o te pee nei i to ratou iho hinaaro. Te fanaˈo nei tatou i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova. Te ite nei tatou i te mau hoa maitatai roa ˈˈe oia hoi to tatou mau taeae kerisetiano. Hau atu, na roto i te auraroraa i te ture, te ape nei tatou i te mau fifi faufaa ore e te mau mana o teie nei ao. Te fanaˈo atoa nei tatou i te hoê oraraa utuafare oaoa ei mau tane e ei mau vahine, ei mau metua e ei mau tamarii. Hau atu, na roto i te auraroraa i te Atua, te pee nei tatou i te aˈoraa e horoahia ra i roto i te Maseli 27:11: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.”

[Nota i raro i te api]

a Ua haafaahiahia te hoê pionie i te faatura e te turu here mau o ta ˈna vahine i mua i te tahi atu pionie taa noa. Ua manaˈo atura te pionie taa noa e mea maitai atoa paha ahiri e ua faahiti to ˈna hoa i te tahi atu mau huru maitatai o ta ˈna vahine. Tau matahiti râ i muri iho, i to teie pionie taa noa faaipoiporaa, ua taa ˈtura ia ˈna e mea faufaa roa te turu here mau o te vahine ia oaoa te faaipoiporaa.

b Maoti te pure e te tuatapaparaa i te Parau a te Atua, ua taa papu atura ia Joseph Rutherford i te pahonoraa te tia ia ˈna ia horoa ˈtu i te mau taeae no Helemani. Eita e tia ia ˈna ia parau atu ia ratou e eaha te tia aore ra te ore e tia ia ratou ia rave. Te vai ra ia ratou ra te Parau a te Atua e faaue papu ra ia ratou e eaha te tia ia ratou ia rave no nia i te mau putuputuraa e te pororaa. No reira, ua tapuni te mau taeae no Helemani teie râ ua auraro ratou i te mau faaueraa a Iehova no nia i te putuputuraa e no te pororaa i to ˈna iˈoa e te Basileia.

Uiraa haamanaˈoraa

◻ O vai te mau taata ta te Atua i faaohipa ei mau auvaha no ˈna, e eaha te titauhia i ta ˈna mau tavini?

◻ I roto i teihea mau tuhaa e titauhia ˈi ia auraro i te Atua?

◻ Eaha te mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia faaite i te auraroraa i te Atua?

◻ Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te auraroraa i te Atua?

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faaohipa te Atua i te faanahonahoraa o te hiero no Ierusalema no te faaite i to ˈna hinaaro i to ˈna nunaa

[Hohoˈa i te api 18]

Te mau tuhaa e nehenehe ai tatou e faaite i te auraro i te Atua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono