Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Te piti o te semeio i Kana
A HOˈI mai ai Iesu i roto i te tuhaa fenua i reira to ˈna faaearaa i muri aˈe i te hoê pororaa maoro i Iudea, eita hoi ïa no te faafaaea noa. Eita, ua haamata râ oia i te hoê taviniraa hau atu i te rahi i Galilea, te vahi oia i paari ai. Teie râ, maoti i te faaea mai ia ˈna ra, ua hoˈi atura ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou ra mau utuafare e ua rave faahou atura hoi i te mau ohipa ta ratou i faarue atu.
Eaha ïa te parau ta Iesu i haamata i te poro? Teie ïa: “Te fatata mai nei te basileia o te Atua; a tatarahapa, a faaroo mai i te evanelia nei.” Eaha ïa te huru o te mau taata no Galilea? Ua farii hoi ratou ia Iesu e ua faahanahana ratou paatoa ia ˈna. Teie râ, e ere no te parau anaˈe ra ta ˈna i horoa ˈtu, no te mea râ e rave rahi i rotopu ia ratou i tae atu i Ierusalema i te oroa Pasa ra, te tahi tau avae na mua ˈˈe, e ua ite hoi ratou i te mau tapao faahiahia ta Iesu i rave.
Mai te mea ra ïa e ua haamata Iesu ta ˈna taviniraa rahi i Kana. Ia haamanaˈo na outou: i roto hoi i taua oire ra, tau taime na mua ˈtu, ia hoˈi mai oia na Iudea mai, ua taui Iesu te pape ei uaina i roto i te hoê oroa faaipoiporaa. I te piti o to ˈna tere i Kana, e maˈi iti rahi to te tamaiti a te hoê taata toroa e rave i te ohipa na te arii ra o Heroda Anetipa. Ia ite taua taata toroa ra e ua tae mai Iesu mai Iudea mai i Kana, ua haere atura oia i Kaperenaumi, te oire i reira oia e faaea ˈi, no te haere mai e hiˈo ia ˈna. No to ˈna mauiui rahi, ua taparu atura oia ia Iesu e: ‘Haere mai e te Fatu, a pohe ta ˈu tamaiti.’
Ua pahono atura Iesu e: ‘A haere i te utuafare. Ua ora to tamaiti!’ Ua tiaturi taua taata toroa ia ˈna e ua hoˈi atura i to ˈna fare. E i nia i to ˈna eˈa, ua farerei oia i ta ˈna mau tavini te haere mai nei ia ˈna ra e o te hinaaro ru ra e parau mai ia ˈna e ua maitai roa, ua ora hoi ta ˈna tamaiti. Ua ani atura oia ‘mai tei hea hora i huru maitai mai ai oia?’
‘Mai ananahi ra, i te hora hoê o te avatea’, ta ta ˈna ïa mau tavini i pahono mai.
Ua haamanaˈo aˈera taua taata toroa ra e o te hora mau hoi o Iesu i parau ai e: ‘Ua ora to tamaiti!’ I muri aˈe i te reira, ua riro maira taua taata e to ˈna utuafare paatoa ei pǐpǐ na te Mesia.
Ua riro atura ïa o Kana ei oire faufaa mau. Oia mau, ua faatupu Iesu i reira e piti taime te hoê semeio a hoˈi mai ai oia na Iudea mai. Parau mau, eita hoi te reira anaˈe te mau semeio ta ˈna i faatupu mai te haamataraa mai o ta ˈna taviniraa, mea faufaa mau râ te reira no te mea te tapao ra hoi te reira i to ˈna hoˈiraa i Galilea.
Te hoˈi ra hoi Iesu i teie nei i Nazareta, te oire i reira to ˈna utuafare e ora ˈi. Eaha ïa te roohia i nia ia ˈna i reira? Ioane 4:43-54; Mareko 1:14, 15; Luka 4:14, 15.
◆ Ia hoˈi mai Iesu i Galilea, e nafea ïa ta ˈna mau pǐpǐ, e nafea te nunaa ia farii mai ia ˈna?
◆ Eaha te semeio ta Iesu i faatupu, e eaha te huru o te feia i fanaˈo i te reira?
◆ Mea nafea te oire no Kana i te haafaufaaraahia e Iesu?
[Hohoˈa api taatoa i te api 8]