NA TE AO NEI
Équateur
I 2007, ua opua te faatereraa o Équateur e paruru fatata 10 000 kilometera tuea o te tuhaa fenua i ore i hautihia ˈtura o te ururaau haumi no Amazonie. Te fa, ia ore ïa ia heruhia no te rave mai i te mori arahu e vai ra i reira. Ua anihia te tauturu na te ao nei, aita râ te moni i noaa mai i navai no te faatupu i tera opuaraa. Aita ˈtu vahi i te ao nei e itehia ˈi te rau o te mau tumu raau e animara maori râ i tera tuhaa o te ururaau haumi no Amazonie.
Tapone
Te na ô ra te tahi vea, The Japan News, mea fifi ia ite i te viivii o te toto i te taime hiˈopoaraa. Te faaite-atoa-hia ra i roto, i 2013, ua roohia te tahi taata 60 matahiti i te maˈi SIDA i te pâmuraahia te toto i roto i to ˈna tino. Ua viivii anaˈe te toto i te SIDA, eita te tirotiro e ite-oioi-hia no te mea e taoto noa te reira tau avaˈe.
Zimbabwe
Noa ˈtu ua tapeahia te pǔpǔ taata hamani ino o Zimbabwe i te otia fenua i Mozambique a 30 matahiti aˈenei, e rave rahi â te pepe e te pohe i te mau ofai paaina hunahia. Ia au i te tomite hiˈopoa a te Croix-Rouge, “mai 1980, hau atu 1 500 taata e 120 000 puaatoro tei pohe e 2 000 tei pepe no te mau ofai paaina i te otia fenua i Zimbabwe.”
Auteralia
Ia au i te tahi titorotororaa no nia te feia i faataa i to ratou hoa faaipoipo, te rahi noa ˈtura te mârô ia vai e riro ai te tiaraa e haapao i te animara. I roto i te mau mea e faatupu i te peapea, e ere ta ratou mau faufaa, te moni e te tahi atu mau tauihaa ta ratou e mârô na mua, te animara râ.